<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>leader - Locals</title>
	<atom:link href="https://locals.md/t/leader/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://locals.md/t/leader/</link>
	<description>ежедневный интернет-журнал о событиях в Кишинёве и Молдове.</description>
	<lastBuildDate>Sun, 11 Apr 2021 19:51:54 +0000</lastBuildDate>
	<language>ru-RU</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=6.9.4</generator>

<image>
	<url>https://static.locals.md/2024/05/cropped-locals-logo-32x32.png</url>
	<title>leader - Locals</title>
	<link>https://locals.md/t/leader/</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>В Молдове Местные инициативные группы смогут получить статус юридических лиц и государственное финансирование</title>
		<link>https://locals.md/2021/leader/</link>
					<comments>https://locals.md/2021/leader/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[orrin.n]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 11 Apr 2021 19:49:39 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Главная]]></category>
		<category><![CDATA[молдова]]></category>
		<category><![CDATA[leader]]></category>
		<category><![CDATA[LEADER în Moldova]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://locals.md/?p=411536</guid>

					<description><![CDATA[<p>Бюджет составит до 5% от Национального фонда развития сельского хозяйства.</p>
<p>Запись <a href="https://locals.md/2021/leader/">В Молдове Местные инициативные группы смогут получить статус юридических лиц и государственное финансирование</a> впервые появилась <a href="https://locals.md">Locals</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<h2>В Молдове Местные инициативные группы, применяющие подход LEADER, смогут получить статус юридических лиц и государственное финансирование</h2>
<p><strong>Подход LEADER</strong> в Республике Молдова дает новый результат. <strong>9 апреля 2021</strong> года Парламент Республики Молдова одобрил в окончательном чтении <strong>Закон о МИГах</strong>, который предусматривает создание правовой базы для получения <strong>статуса юридического лица</strong>, что позволит реализовать <strong>Государственную программу «LEADER»,</strong> внедряемую Министерством сельского хозяйства, регионального развития и окружающей среды. Начиная с 2022 года, МИГи смогут получить доступ к финансированию из государственных источников, которых бюджет (доступный программе LEADER) составит до <strong>5% от Национального фонда развития сельского хозяйства и сельской окружающей среды</strong>.</p>
<p class='badge' ><a href="https://static.locals.md/2021/04/infografic_zakon-o-migah.png"><img fetchpriority="high" decoding="async" class="aligncenter size-large wp-image-411546" src="https://static.locals.md/2021/04/infografic_zakon-o-migah-950x629.png" alt="" width="950" height="629" srcset="https://static.locals.md/2021/04/infografic_zakon-o-migah-950x629.png 950w, https://static.locals.md/2021/04/infografic_zakon-o-migah-850x563.png 850w, https://static.locals.md/2021/04/infografic_zakon-o-migah-768x509.png 768w, https://static.locals.md/2021/04/infografic_zakon-o-migah-1536x1017.png 1536w, https://static.locals.md/2021/04/infografic_zakon-o-migah.png 1700w" sizes="(max-width: 950px) 100vw, 950px" /></a></p>
<p><em>«В феврале 2020 года Министерство сельского хозяйства, регионального развития и окружающей среды запустило процесс разработки специального закона о МИГах, после чего были предприняты значительные усилия по его продвижению. Сегодня Парламент Республики Молдова проголосовал в окончательном чтении за закон, что означает вотум доверия МИГам и подходу LEADER, как инструменту развития сельских районов с потенциалом для обеспечения устойчивых изменений в Республике Молдова»</em>, <strong>говорит Галина Петраки, руководитель отдела политики и программ развития села Министерства сельского хозяйства, регионального развития и окружающей среды. </strong></p>
<p>Создание правовой базы для программы LEADER и МИГов было сложным процессом, который включал продвижение и принятие ряда поправок. Это было осуществлено благодаря усилиям Министерства, Парламентской комиссии по сельскому хозяйству и пищевой промышленности (CPAIA), в партнерстве с <strong>Национальной сетью LEADER Республики Молдова (RNL)</strong> и Местными инициативными группами при поддержке партнеров по развитию посредством Solidarity Fund PL в Молдове.</p>
<p><em>«Принятие закона о МИГах создает новые возможности для развития сельских районов благодаря подходу LEADER. Чтобы достичь этого результата, мы прошли с Министерством и МИГами сложный процесс. Вместе нам удалось создать инновационный и эффективный инструмент для развития сельских районов, который поощряет активность на местном уровне и дает импульс экономическому развитию»,</em> сказала <strong>Марина Албу, президент Национальной сети <em>LEADER</em> и заместитель директора Solidarity Fund PL в Молдове.</strong></p>
<p>Благодаря совместным усилиям Республика Молдова стала <strong>первой и единственной на сегодняшний день страной, не входящей в ЕС, которая внедряет программу LEADER в качестве инструмента государственной политики развития сельских территорий.</strong></p>
<p>«Сегодня в Республике Молдова LEADER – один из самых эффективных инструментов для развития села, который увеличивает экономику и потенциал села. LEADER помогает сократить миграцию и дает деревням новую жизнь. Принятие Закона о Местных инициативных группах гарантирует преемственность этого подхода и, несомненно, принесет больше возможностей для развития сельским жителям», говорит <strong>Дмитрий Янул, менеджер МИГ «Cismeaua Sudului». </strong></p>
<p>Эти усилия по созданию законодательной базы <strong>позволят регистрировать МИГи в качестве юридических лиц</strong> и <strong>реализовать финансируемую государством Программу LEADER</strong>. В качестве инструмента государственной политики Программа LEADER поспособствует эффективному и устойчивому развитию сельских территорий.</p>
<p>В настоящее время в Республике Молдова существует 32 МИГ-а, состоящих из около 300 административно-территориальных единиц (около 35% сельской 1 Solidarity Fund PL в Молдове оставляет за собой право корректировать общий бюджет Конкурса Фонда сельского развития LEADER-ЕС 2021.Правила участия Проект LEADER для сельской Молдовы: Фонд сельского развития LEADER-ЕС, 2.0 4 местности) и более 1500 местных представителей. Покрытие LEADER продолжает расти, и ожидается, что к концу 2022 года 70% сельской местности будут охвачены МИГ-ми. В начале 2019 года МИГ-и основали Национальную сеть LEADER, которая в настоящее время объединяет 30 МИГ-ов.</p>
<p><strong>Ниже мы представляем серию репрезентативных видео-историй:</strong></p>
<ul>
<li><em>Опыт </em><a href="https://www.youtube.com/watch?v=RzZjxoEoD2k&amp;t=4s"><em>менеджеров LAG, вовлеченных в мобилизацию сообщества</em></a><em>;</em></li>
<li><em>Примеры предпринимателей, которые начали </em><a href="https://www.youtube.com/watch?v=3R013qG7JGE"><em>бизнес с нуля, развили свой бизнес при поддержке LAG</em></a><em>;</em></li>
<li><em>Внедрение </em><a href="https://www.youtube.com/watch?v=piniMVlWcmk"><em>инновационных бизнес-моделей в сельской местности;</em></a></li>
<li><em>Первая </em><a href="https://www.youtube.com/watch?v=v1HnzrsUUx8"><em>международная конференция LEADER</em></a><em>, организованная в Республике Молдова.</em></li>
</ul>
<p>Запись <a href="https://locals.md/2021/leader/">В Молдове Местные инициативные группы смогут получить статус юридических лиц и государственное финансирование</a> впервые появилась <a href="https://locals.md">Locals</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://locals.md/2021/leader/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>От 20 до 80 тысяч леев можно получить на развитие сельского бизнеса в рамках проекта LEADER</title>
		<link>https://locals.md/2021/ot-20-do-80-tysyach-leev-mozhno-poluchit-na-razvitie-selskogo-biznesa-v-ramkah-proekta-leader/</link>
					<comments>https://locals.md/2021/ot-20-do-80-tysyach-leev-mozhno-poluchit-na-razvitie-selskogo-biznesa-v-ramkah-proekta-leader/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[anuka]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 04 Apr 2021 19:56:33 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Главная]]></category>
		<category><![CDATA[Кишинёв]]></category>
		<category><![CDATA[leader]]></category>
		<category><![CDATA[LEADER în Moldova]]></category>
		<category><![CDATA[сельское хозяйство]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://locals.md/?p=411089</guid>

					<description><![CDATA[<p>Срок подачи заявки: 26 апреля 2021 года.</p>
<p>Запись <a href="https://locals.md/2021/ot-20-do-80-tysyach-leev-mozhno-poluchit-na-razvitie-selskogo-biznesa-v-ramkah-proekta-leader/">От 20 до 80 тысяч леев можно получить на развитие сельского бизнеса в рамках проекта LEADER</a> впервые появилась <a href="https://locals.md">Locals</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Solidarity Fund PL в Молдове, в сотрудничестве с Национальной сетью LEADER в Республике Молдова объявляет о начале конкурса заявок Фонда сельского развития LEADER-ЕС 2021 в рамках проекта «LEADER для сельской Молдовы», при финансовой поддержке USAID и Polish Aid и в тесном сотрудничестве с Министерством сельского хозяйства, регионального развития и окружающей среды.</p>
<p>Миссия Фонда заключается в том, чтобы в сотрудничестве с Местными инициативными группами, способствовать развитию сельских районов в стране, улучшая конкурентоспособность и условия жизни в сельском сообществе. Финансирование, предоставляемое через фонд, создаст возможности Местным инициативным группам продолжить свою деятельность, направленную на развитие сельских районов. К ним относятся следующие:</p>
<ul>
<li>обеспечение МИГ-ов средствами для софинансирования местных проектов и инициатив, которые способствуют реализации Стратегии местного развития МИГ-а;</li>
<li>пилотирование внедрения инновационных инструментов для местного экономического роста через МИГ;</li>
<li>вклад в институциональное и операционное развитие МИГ-а;</li>
<li>укрепление опыта внедрения LEADER в Республике Молдова.</li>
</ul>
<p>Общий бюджет Фонда сельского развития LEADER-ЕС на 2021 год составляет <strong>20,000,000.00 леев</strong>.</p>
<p>Фонд сельского развития LEADER-ЕС 2021 предлагает новый способ софинансирования Местных инициативных групп, который включает в себя две финансовые меры: Мера по Активации LEADER и Мера по Развитию LEADER.</p>
<ul>
<li><strong>Мера по Активизации LEADER</strong> предоставляет МИГ-ам возможность мобилизовать представителей местного сообщества и побудить их внести свой вклад в процессы местного развития, финансируя мелкомасштабные проекты на сумму <strong>20.00,00 - 80.000,00 леев, за каждый реализованный проект.</strong></li>
<li><strong>Мера по Развитию LEADER</strong> дает МИГ-ам возможность реализации проектов развития стоимостью: <strong>100.000,00 - 200.000,00 леев</strong> <strong>за каждый реализованный проект</strong><strong>,</strong> в форме Пилотных инициатив МИГ-а. Их основная роль - стимулировать развитие территории МИГ-а.</li>
</ul>
<p>Конкурс заявок по реализации Фонда сельского развития LEADER-ЕС открыт для Местных инициативных групп из Республики Молдова, которые действуют на основе принципов подхода LEADER и имеют Стратегию местного развития, утвержденную Советом МИГ-а/Общим Собранием.</p>
<p><strong>Срок подачи заявок:</strong></p>
<p>Срок подачи <a href="https://solidarityfund.jotform.com/210893123410041"><strong>онлайн заявки</strong></a> - <strong>26 апреля 2021 г., в 12:00.</strong></p>
<p><strong> </strong></p>
<p>Информацию по концепции, процедуре подачи заявки и процедуре оценки (включая критерии оценки по содержанию), а также по другим деталям по конкурсу заявок смотрите в документе <strong>Правила участия.</strong> Просим Вас ознакомится с Правилами участия перед тем как начать заполнение онлайн Формуляра заявки.</p>
<p>В случае возникновения вопросов относительно конкурса для МИГ-ов, пожалуйста, свяжитесь с Ксенией Марков: xenia.marcov@solidarityfund.md. Вопросы должны быть отправлены <strong>до 15 апреля 2021 года</strong>. Все ответы и пояснения на вопросы и запросы, зарегистрированные до <strong>15 апреля 2021 года</strong>, будут опубликованы <strong>16 апреля 2021</strong> года на сайте: <a href="http://www.solidarityfund.md">www.solidarityfund.md</a>.</p>
<p><strong>LEADER в Республике Молдова</strong></p>
<p>Подход LEADER внедряется в Республике Молдова с конца 2016 года при поддержке различных партнеров по развитию и в тесном сотрудничестве с Министерством сельского хозяйства, регионального развития и окружающей среды.</p>
<p>В настоящее время в Республике Молдова существует 32 МИГ-а, состоящих из около 300 административно-территориальных единиц (около 35% сельской местности) и более 1500 местных представителей. Покрытие LEADER продолжает расти, и ожидается, что к концу 2022 года 70% сельской местности будут охвачены МИГ-ми.</p>
<p>Результаты, предоставленные сельскому сообществу МИГ-ми (на данный момент реализовано около 700 проектов местного развития), и эффективное сотрудничество между МИГ-ами, Министерством сельского хозяйства, регионального развития и окружающей среды, Национальной сетью LEADER и партнерами по развитию привели к началу разработки и продвижения правовой базы, которая обеспечит реализацию Национальной программы «LEADER» за счет средств Национального фонда развития сельского хозяйства и сельской местности. «Пилотный» этап Национальной программы «LEADER» планируется запустить в конце 2021 года.</p>
<p>Запись <a href="https://locals.md/2021/ot-20-do-80-tysyach-leev-mozhno-poluchit-na-razvitie-selskogo-biznesa-v-ramkah-proekta-leader/">От 20 до 80 тысяч леев можно получить на развитие сельского бизнеса в рамках проекта LEADER</a> впервые появилась <a href="https://locals.md">Locals</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://locals.md/2021/ot-20-do-80-tysyach-leev-mozhno-poluchit-na-razvitie-selskogo-biznesa-v-ramkah-proekta-leader/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Жительница села Алёна Плэмэдялэ превратила хобби, плетение мебели, в прибыльный бизнес</title>
		<link>https://locals.md/2021/zhitelnicza-sela-alyona-plemedyale-prevratila-hobbi-pletenie-mebeli-v-pribylnyj-biznes/</link>
					<comments>https://locals.md/2021/zhitelnicza-sela-alyona-plemedyale-prevratila-hobbi-pletenie-mebeli-v-pribylnyj-biznes/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[orrin.n]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 21 Mar 2021 20:55:45 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Главная]]></category>
		<category><![CDATA[молдова]]></category>
		<category><![CDATA[leader]]></category>
		<category><![CDATA[LEADER în Moldova]]></category>
		<category><![CDATA[Алёна Плэмэдялэ]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://locals.md/?p=409729</guid>

					<description><![CDATA[<p>Алёна Плэмэдялэ, член Местной инициативной группы «Серпентина Ниструлуй» - превратила своё увлечение в перспективную бизнес-модель</p>
<p>Запись <a href="https://locals.md/2021/zhitelnicza-sela-alyona-plemedyale-prevratila-hobbi-pletenie-mebeli-v-pribylnyj-biznes/">Жительница села Алёна Плэмэдялэ превратила хобби, плетение мебели, в прибыльный бизнес</a> впервые появилась <a href="https://locals.md">Locals</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><iframe src="https://www.youtube.com/embed/piniMVlWcmk" width="950" height="545" frameborder="0" allowfullscreen="allowfullscreen"></iframe></p>
<p><strong>Алёна</strong> <strong>Плэмэдялэ</strong><strong>, </strong><strong>член </strong><strong>Местной инициативной группы</strong> <strong>«Серпентина Ниструлуй» </strong><strong>- </strong><strong>превратила</strong> <strong>своё увлечение в перспективную бизнес-модель</strong></p>
<p>Алёна Плэмэдялэ, предпринимательница из села Гура Быкулуй района Новые Анены, начала производить плетёную декоративную мебель. И сегодня результатами её работы можно любоваться по всей стране – качели, гамаки и другая декоративная мебель.</p>
<p>Алёна Плэмэдялэ утверждает, что в рамках инициативы LEADER, талантливые люди из сельской местности пользуются поддержкой общества и вносят свой вклад в экономическое развитие мест, в которых они живут.</p>
<blockquote><p>«Я призываю вас набраться смелости и настаивать, даже если сначала вам это не удалось. Подход LEADER, я думаю, наиболее близок к сельским предпринимателям», - сказала г-жа Плэмэдялэ.</p></blockquote>
<p>Местная Инициативная Группа «Серпентина Ниструлуй» объединяет семь населенных пунктов района Новые Анены и направляет свою деятельность на развитие и продвижение сельского туризма, используя экономический потенциал микрорегиона.</p>
<p><em>LEADER – это инструмент местного экономического развития, который побуждает жителей сельских районов определять местные потребности и ценить свой потенциал. Подход LEADER внедряется в Республике Молдова с 2016 года.</em></p>
<p><em>В марте 2021 года команда Solidarity Fund PL в Молдове делится серией видеоисторий женщин, которые разделяют и работают в рамках подхода LEADER в Республике Молдова – женщин, которые построили свой бизнес с нуля, женщин-менеджеров Местных инициативных групп (МИГов), женщин, которые меняют к лучшему села или города, в которых они живут.</em></p>
<p>Запись <a href="https://locals.md/2021/zhitelnicza-sela-alyona-plemedyale-prevratila-hobbi-pletenie-mebeli-v-pribylnyj-biznes/">Жительница села Алёна Плэмэдялэ превратила хобби, плетение мебели, в прибыльный бизнес</a> впервые появилась <a href="https://locals.md">Locals</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://locals.md/2021/zhitelnicza-sela-alyona-plemedyale-prevratila-hobbi-pletenie-mebeli-v-pribylnyj-biznes/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Учительница математики запустила первое на юге Молдовы производство кирпича типа LEGO</title>
		<link>https://locals.md/2021/uchitelnicza-fiziki-zapustila-pervoe-na-yuge-moldovy-proizvodstvo-kirpicha-tipa-lego/</link>
					<comments>https://locals.md/2021/uchitelnicza-fiziki-zapustila-pervoe-na-yuge-moldovy-proizvodstvo-kirpicha-tipa-lego/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[orrin.n]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 12 Mar 2021 07:29:14 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Главная]]></category>
		<category><![CDATA[молдова]]></category>
		<category><![CDATA[leader]]></category>
		<category><![CDATA[LEADER în Moldova]]></category>
		<category><![CDATA[Solidarity Fund PL]]></category>
		<category><![CDATA[Женщины в бизнесе]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://locals.md/?p=409061</guid>

					<description><![CDATA[<p>Александра Бурка - преподавательница, молодой предприниматель и член Местной инициативной группы «Чишмяуа Судулуй».</p>
<p>Запись <a href="https://locals.md/2021/uchitelnicza-fiziki-zapustila-pervoe-na-yuge-moldovy-proizvodstvo-kirpicha-tipa-lego/">Учительница математики запустила первое на юге Молдовы производство кирпича типа LEGO</a> впервые появилась <a href="https://locals.md">Locals</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p style="padding-left: 40px;"><p class='badge' ><iframe src="https://www.youtube.com/embed/3R013qG7JGE" width="950" height="545" frameborder="0" allowfullscreen="allowfullscreen"></iframe></p></p>
<p>Александра Бурка – учительница математики и молодая предпринимательница и члена МИГ «Чишмяуа Судулуй», открыла бизнес по производству гиперпрессованных кирпичей типа LEGO. Это первое предприятие на юге нашей страны, которое производит такие кирпичи.</p>
<p>Идея заложить первый кирпич для своего бизнеса казалась нереальной, но возможность финансирования со стороны Местной инициативной группы «Чишмяуа Судулуй» и поддержка МИГа, предложенная молодой женщине-предпринимателю, убедили ее осуществить задуманное.</p>
<blockquote><p><em>«Подход LEADER очень помог в развитии нашей местности. Местные инициативная группа поддержала нас, предложила финансовые ресурсы, и научила, как написать проект. Начавшийся бизнес побуждает меня воспитывать наших детей дома. Когда вы хотите что-то сделать, вы добьетесь этого своим желанием и усилиями», </em>отмечает Александра Бурка.</p></blockquote>
<p>Александра полна решимости продолжать развивать свой бизнес и строить свое будущее в Республике Молдова.</p>
<p><em>В состав Местной инициативной группы </em>«Чишмяуа Судулуй» <em>входят села Александру Иоан Куза, Чишмикиой и Этулия, а также населенные пункты, которые входят в автономно-территориальное образование Гагаузия и район Кагул. МИГ нацелена на содействие постоянному экономическому развитию микрорегиона, поддерживая молодых предпринимателей и местный бизнес-сектор.</em></p>
<p><em>LEADER – это инструмент местного экономического развития, который побуждает жителей сельских районов определять местные потребности и ценить свой потенциал. Подход LEADER внедряется в Республике Молдова с 2016 года.</em></p>
<p><em>Команда Solidarity Fund PL в Молдове делится серией видеоисторий женщин, которые работают в рамках подхода LEADER в Республике Молдова – женщин, которые построили свой бизнес с нуля, женщин-менеджеров Местных инициативных групп (МИГов), женщин, которые меняют к лучшему села или города, в которых они живут.</em></p>
<p>Запись <a href="https://locals.md/2021/uchitelnicza-fiziki-zapustila-pervoe-na-yuge-moldovy-proizvodstvo-kirpicha-tipa-lego/">Учительница математики запустила первое на юге Молдовы производство кирпича типа LEGO</a> впервые появилась <a href="https://locals.md">Locals</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://locals.md/2021/uchitelnicza-fiziki-zapustila-pervoe-na-yuge-moldovy-proizvodstvo-kirpicha-tipa-lego/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Сёла Молдовы могут претендовать на финансирование в рамках программы LEADER</title>
		<link>https://locals.md/2020/syola-moldovy-mogut-pretendovat-na-finansirovanie-v-ramkah-programmy-leader/</link>
					<comments>https://locals.md/2020/syola-moldovy-mogut-pretendovat-na-finansirovanie-v-ramkah-programmy-leader/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[anuka]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 26 Feb 2020 13:51:26 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Главная]]></category>
		<category><![CDATA[новости]]></category>
		<category><![CDATA[leader]]></category>
		<category><![CDATA[LEADER în Moldova]]></category>
		<category><![CDATA[молдавское село]]></category>
		<category><![CDATA[село]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://locals.md/?p=371154</guid>

					<description><![CDATA[<p>Общий бюджет конкурса заявок ФСР LEADER-EC2020 - 15 466 000,00 леев. </p>
<p>Запись <a href="https://locals.md/2020/syola-moldovy-mogut-pretendovat-na-finansirovanie-v-ramkah-programmy-leader/">Сёла Молдовы могут претендовать на финансирование в рамках программы LEADER</a> впервые появилась <a href="https://locals.md">Locals</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>С 2016-го года ЕС финансирует в Молдове организации, которые занимаются проблемами молдавских сёл. Для реализации непростого плана по возрождению села, поддержке местных сообществ и создания рабочих мест используется особенный подход, который называется <a href="https://locals.md/2019/kak-spasti-moldavskie-sela/" target="_blank" rel="noopener noreferrer">LEADER</a>.</p>
<p><strong>В 2020 году </strong>конкурс заявок направлен на содействие развитию сельских местностей путем внедрения и укрепления подхода LEADER.</p>
<p>Общий бюджет конкурса заявок ФСР LEADER-EC2020 - <strong>15 466 000,00 леев</strong>.</p>
<p><strong>Информационные сессии по Фонду Сельского Развития</strong><strong> LEADER</strong><strong>-ЕС 2020</strong></p>
<p>3 марта 2020 года в Кагуле, 4 марта 2020 года в Комрате, 5 марта 2020 года в Бельцах и 6 марта 2020 года в Кишиневе.</p>
<p><strong>Кто может подать заявку по данному конкурсу  </strong></p>
<p><strong>Местные Инициативные Группы из Республики Молдова</strong>, которые соответствуют основным принципам подхода «LEADER» и имеют Стратегию Местного Развития, утвержденную Генеральным Собранием (Советом) МИГ-a.</p>
<p><strong>Процедура подачи заявки и необходимые документы<em>:</em></strong></p>
<p><strong><a href="http://solidarityfund.md/wp-content/uploads/2020/02/EU-LEADER-RDF-2020-Rules_Rus_final.pdf">Правила участия Фонда Сельского Развития LEADER-ЕС 2020 (se deschide într-o filă nouă)"&gt;-&gt; Правила участия Фонда Сельского Развития LEADER-ЕС 2020</a></strong></p>
<p>Заявку можно подать по электронному адресу: <a href="mailto:SPF@centruinfo.org">spf@solidarityfund.md</a> не позднее<br />
<strong>30 марта 2020г., 17:00</strong>, заявка должна содержать:</p>
<ol>
<li><em>Заполненный и подписанный формуляр заявления об участии (в формате doc  и сканированном варианте,  в соответствии с Приложением  1 –</em> <em><a href="http://solidarityfund.md/wp-content/uploads/2020/02/EU-LEADER-RDF-2020-Form_Rus.docx" aria-label="Образец заявления об участии (se deschide într-o filă nouă)"><strong>Образец заявления об участии</strong></a>);</em></li>
<li><em>Бюджет по реализации действий МИГ-a в 2020 году,  в соответствии с Приложением 2 – <strong><a href="http://solidarityfund.md/wp-content/uploads/2020/02/EU-LEADER-RDF-2020_buget_en_ro_ru.xlsx" aria-label="образец бюджета (se deschide într-o filă nouă)">образец бюджета</a></strong>;</em></li>
<li><em>Подписанное Соглашение о местном партнерстве МИГ-a; </em></li>
<li><em>Протокол выборов и утверждения органов МИГ-a включая подотчетный орган МИГ-a;</em></li>
<li><em>Стратегия местного развития (Стратегический план действий) МИГ-a;</em></li>
<li><em>Протокол утверждения Стратегии местного развития (Стратегического плана действий) МИГ-a;</em></li>
<li><em>Протокол заседания Административного Совета, на котором одобрено участие в конкурсе по подаче заявок ФСР LEADER-EC 2020, и выбора финансируемых приоритетов на 2020 год;</em></li>
<li><em>Отчет о деятельности МИГ-a за 2019 год  и протокол  об утверждении отчета;</em></li>
<li><em>Отчет/протокол ревизионной комиссии (комитета по аудиту) о проверке деятельности за 2019 год (представляется по необходимости) и протокол  об утверждении oтчет/протокол ревизионной комиссии (комитета по аудиту);</em></li>
<li><em>Упрощенная финансовая отчетность МИГ-a за 2019 год Приложение 3 - <strong><a href="http://solidarityfund.md/wp-content/uploads/2020/02/EU_LEADER-RDF_Situatia_Fin_GAL_Rus.docx" aria-label="Упрощенная форма финансового отчета (se deschide într-o filă nouă)">Упрощенная форма финансового отчета</a></strong>.</em></li>
</ol>
<p><strong><em>Примечание: условия </em></strong><strong>конкурсa<em> не требует </em></strong><strong><em>необходимость</em></strong><strong><em> предоставлять заявку, напечатанную на бумаге! </em></strong></p>
<p><strong>Документы по оценке заявок ФСР LEADER-EC</strong><strong> 2020</strong><strong>:</strong></p>
<p>- <a href="http://solidarityfund.md/wp-content/uploads/2020/02/EU-LEADER-RDF-2020_Formal-Checklist.docx" aria-label="Оценка соответствия формальным условиям (se deschide într-o filă nouă)">Оценка соответствия формальным условиям</a>.</p>
<p>- <a href="http://solidarityfund.md/wp-content/uploads/2020/02/EU-LEADER-RDF-2020_Eval_Form.xlsx" aria-label="Оценка содержания (se deschide într-o filă nouă)">Оценка содержания</a>.</p>
<p><strong>Крайний</strong><strong> срок подачи заявки</strong>: <strong>30 марта 2020 г., 17</strong><strong>:</strong><strong>00.</strong><br />
<strong>Контактное лицо</strong>: Раду Тукан, Email: <a href="mailto:radu.tucan@solidarityfund.md"><strong><em>radu.tucan@solidarityfund.md</em></strong></a><strong><em>,</em></strong><strong><em> </em></strong>тел: 068232621.</p>
<p>Каждый участник получит e-mail с подтверждением подачи заявления и регистрационный код для поданной заявки.</p>
<p>Чтобы зарегистрироваться для информационных сессий, пожалуйста, зарегистрируйтесь <strong>до четверга, 27 февраля 2020</strong> <strong><a href="https://docs.google.com/spreadsheets/d/1ua-sd2N4026CxGjzR67Kcx-9SaieFmBCbZk6MjoDh3o/edit?usp=sharing" aria-label="онлайн здесь (se deschide într-o filă nouă)">онлайн здесь</a></strong> или вы можете связаться с нами по телефону — 068232621 или по электронной почте —<em>radu.tucan@solidarityfund.md</em><strong>.</strong></p>
<p>МИГ может быть представлен на информационной сессии <strong>максимум тремя представителями</strong> (рекомендуется участвовать представителям, которые будут участвовать в подготовке заявки на участие).</p>
<p>Фонд сельского развития LEADER-UE – это инструмент, внедряемый Solidarity Fund PL в Молдове в партнерстве с Национальной Сетью LEADER в Республике Молдова.</p>
<p>В 2020 году в рамках проекта «Подход LEADER для процветания села в Молдове», финансируемого Делегацией Европейского Союза в Республике Молдова, софинансируемого Министерством иностранных дел Польской Республики в рамках польской программы сотрудничества для развития - Polish aid. Миссия Фонда заключается в укреплении местного развития в Республике Молдова путем совместного финансирования проектов по развитию, реализуемых местными партнерами.</p>
<p>Что такое LEADER и как он помогает молдавскому селу, можете прочитать в нашем <a href="https://locals.md/2019/kak-spasti-moldavskie-sela/" target="_blank" rel="noopener noreferrer">материале.</a></p>
<p>Запись <a href="https://locals.md/2020/syola-moldovy-mogut-pretendovat-na-finansirovanie-v-ramkah-programmy-leader/">Сёла Молдовы могут претендовать на финансирование в рамках программы LEADER</a> впервые появилась <a href="https://locals.md">Locals</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://locals.md/2020/syola-moldovy-mogut-pretendovat-na-finansirovanie-v-ramkah-programmy-leader/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Totalizarea proiectului „Construim punți, depășim bariere” Târgul Național al inițiativelor locale a adunat organizațiile non-guvernamentale de pe ambele maluri ale Nistrului</title>
		<link>https://locals.md/2019/construim-punti-depasim-bariere/</link>
					<comments>https://locals.md/2019/construim-punti-depasim-bariere/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[orrin.n]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 11 Nov 2019 17:44:02 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Главная]]></category>
		<category><![CDATA[молдова]]></category>
		<category><![CDATA[leader]]></category>
		<category><![CDATA[LEADER în Moldova]]></category>
		<category><![CDATA[parsec]]></category>
		<category><![CDATA[ес]]></category>
		<category><![CDATA[на правах рекламы]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://locals.md/?p=360150</guid>

					<description><![CDATA[<p>Târgul Național.</p>
<p>Запись <a href="https://locals.md/2019/construim-punti-depasim-bariere/">Totalizarea proiectului „Construim punți, depășim bariere” Târgul Național al inițiativelor locale a adunat organizațiile non-guvernamentale de pe ambele maluri ale Nistrului</a> впервые появилась <a href="https://locals.md">Locals</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Pe 7 și 8 noiembrie 2019, Fundația Est-Europeană a desfășurat Târgul Național al inițiativelor locale în cadrul proiectului<strong> „Construim punți, depășim bariere"</strong>. Târgul Național a reunit reprezentanți ai organizațiilor non-guvernamentale de pe ambele maluri ale Nistrului, beneficiari ai proiectului, dar și oaspeți din partea organizațiilor internaționale și ai ambasadelor din Republica Moldova.<p class='badge' ><a href="https://static.locals.md/2019/11/img_1038-e1573494027415.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-360154" src="https://static.locals.md/2019/11/img_1038-e1573494027415.jpg" alt="" width="950" height="633" /></a></p></p>
<blockquote><p>„<em>Noi am zis că vrem să lucrăm pe tot teritoriul Republicii Moldova, inclusiv pe malul stâng și am dezvoltat aici pe partea dreaptă mai multe proiecte interesante. De exemplu „Fondul pentru tineri” activează în 10 raioane din Republica Moldova. Ne-am gândit că este bine ca proiectele de genul acesta să le transferăm și pe partea stângă a râului Nistru.</em>”, povestește Sorin Mereacre, președintele Fundației Est-Europene.</p></blockquote>
<p class='badge' ><a href="https://static.locals.md/2019/11/img_9164-e1573494035167.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-360155" src="https://static.locals.md/2019/11/img_9164-e1573494035167.jpg" alt="" width="950" height="633" /></a></p>
<blockquote><p>„<em>Sunt nespus de bucuros, să fiu alături de beneficiarii proiectului și să văd rezultatele frumoase ale muncii lor. Colaborarea și cooperarea între organizațiile de pe ambele maluri ale Nistrului aduc roade frumoase și putem vedea astăzi rezultatul eforturilor comune, felicitări tuturor.</em>” Fabien Schaeffer, Manager de proiecte, Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova</p></blockquote>
<p>Proiectul „Construim punți, depășim bariere - construim punți între societatea civilă și comunitățile de pe ambele maluri ale Nistrului" este implementat în perioada 2017-2019 de către Fundația Est-Europeană, finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Suedia. Scopul proiectului este de a promova parteneriate durabile și de a crește capacitățile actorilor societății civile prin crearea unor platforme comune de cooperare și prin implementarea proiectelor tematice de pe ambele maluri ale Nistrului.<p class='badge' ><a href="https://static.locals.md/2019/11/img_0679-e1573494011844.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-360152" src="https://static.locals.md/2019/11/img_0679-e1573494011844.jpg" alt="" width="950" height="633" /></a></p></p>
<blockquote><p>„<em>Pentru noi, pentru Suedia, este foarte important să susținem toți locuitorii Republicii Moldova, indiferent dacă locuiesc pe partea dreaptă sau stângă a Nistrului. Este foarte important pentru noi să-i ajutăm pe cetățenii Republicii Moldova să se dezvolte și să-și găsească viitorul în Republica Moldova.</em>”, explică Adam Amberg, consilier la Ambasada Suediei din Republica Moldova.</p></blockquote>
<p>Târgul a oferit oportunitatea beneficiarilor de a împărtăși experiența din proiectele realizate și de a discuta despre modelele de cooperare între actorii societății civile de pe ambele maluri ale Nistrului în domenii precum: dezvoltarea comunității, prestarea serviciilor sociale, protecția consumatorilor, implicarea tinerilor, antreprenoriatului social și respectarea drepturilor omului.<p class='badge' ><a href="https://static.locals.md/2019/11/img_0778-e1573494019310.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-360153" src="https://static.locals.md/2019/11/img_0778-e1573494019310.jpg" alt="" width="950" height="633" /></a></p></p>
<blockquote><p>„<em>Proiectul a permis tinerilor să-și susțină ideile, iar grupul de inițiativă care au participat la concursul de granturi mici să realizeze proiecte grandioase, grație cărora s-a îmbunătățit viața în orașe și sate. De exemplu, în trei sate au fost proiecte pentru confecționarea costumelor pentru circ, iar în orașe proiecte pentru crearea sălilor de escaladă.</em>”, povestește Galina Burlaca, beneficiară și coordonatoare de proiect din stânga Nistrului.</p></blockquote>
<p>Un alt proiect beneficiar al programului este și cel dedicat persoanelor stomatizate din regiunea Transnistreană. „<em>Noi am avut un program interesant, care a fost dedicat dezvoltării serviciilor de stomaterapie pe malul stâng al Nistrului. Este o problemă mai mult medicală, fiindcă nu toată lumea cunoaște ce înseamnă să fii pacient stomizat - este o problemă și socială și medicală.</em>”, relatează Natalia Carafizi, coordonatoarea proiectului.<p class='badge' ><a href="https://static.locals.md/2019/11/img_0644-e1573494004277.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-360151" src="https://static.locals.md/2019/11/img_0644-e1573494004277.jpg" alt="" width="950" height="633" /></a></p>Evenimentul a fost realizat de Fundația Est-Europeană,  cu suportul financiar al Uniunii Europene și Suediei în cadrul Proiectului „Construim punți, depășim bariere – construim punți între societatea civilă și comunitățile de pe ambele maluri ale Nistrului”.</p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" class="aligncenter size-full wp-image-360181" src="https://static.locals.md/2019/11/colaj-01.png" alt="" width="870" height="192" srcset="https://static.locals.md/2019/11/colaj-01.png 870w, https://static.locals.md/2019/11/colaj-01-620x137.png 620w, https://static.locals.md/2019/11/colaj-01-768x169.png 768w" sizes="auto, (max-width: 870px) 100vw, 870px" /></p>
<p>Запись <a href="https://locals.md/2019/construim-punti-depasim-bariere/">Totalizarea proiectului „Construim punți, depășim bariere” Târgul Național al inițiativelor locale a adunat organizațiile non-guvernamentale de pe ambele maluri ale Nistrului</a> впервые появилась <a href="https://locals.md">Locals</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://locals.md/2019/construim-punti-depasim-bariere/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Curiozități despre Grupul de Acțiune Locală „Lunca Prutului de Jos”</title>
		<link>https://locals.md/2019/curiozitati-despre-grupul-de-actiune-locala-lunca-prutului-de-jos/</link>
					<comments>https://locals.md/2019/curiozitati-despre-grupul-de-actiune-locala-lunca-prutului-de-jos/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[anuka]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 03 Apr 2019 06:30:01 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Главная]]></category>
		<category><![CDATA[Маршруты]]></category>
		<category><![CDATA[молдова]]></category>
		<category><![CDATA[leader]]></category>
		<category><![CDATA[LEADER în Moldova]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://locals.md/?p=338155</guid>

					<description><![CDATA[<p>Lunca Prutului de Jos este o bijuterie.</p>
<p>Запись <a href="https://locals.md/2019/curiozitati-despre-grupul-de-actiune-locala-lunca-prutului-de-jos/">Curiozități despre Grupul de Acțiune Locală „Lunca Prutului de Jos”</a> впервые появилась <a href="https://locals.md">Locals</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Lunca Prutului de Jos este o bijuterie a Sudului - oameni binevoitori, priveliști minunate și curiozități nenumărate. Spre exemplu, ai știut că Lacul Beleu poate fi sursa ta de descoperiri zilnice în materie plante, păsări și alte vietăți unice din țara noastră? Sau că Rezervația „Prutul de Jos” a fost inclusă în Patrimoniul Mondial Unesco?</p>
<p>Astăzi, însă, îți povestim despre LPdJ în calitate de GAL - Grup de Acțiune Locală creat în cadrul abordării LEADER, un instrument european de dezvoltare rurală locală, ce eficientizează modul în care satele și comunitățile lor lucrează întru prosperitate. Vorbim de LPdJ drept unul dintre traseele turistice, prin care vei descoperi Moldova rurală.</p>
<p><strong>#1. În GAL-ul „Lunca Prutului de Jos” se află extrema de sud a țării</strong></p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-338157" src="https://static.locals.md/2019/04/ldpj5.png" alt="" width="960" height="640" srcset="https://static.locals.md/2019/04/ldpj5.png 960w, https://static.locals.md/2019/04/ldpj5-620x413.png 620w, https://static.locals.md/2019/04/ldpj5-768x512.png 768w" sizes="auto, (max-width: 960px) 100vw, 960px" /></p>
<p>E vorba despre satul Giurgiulești, unde a fost implementat proiectul „Poarta Horelor” - o scenă minunată, unde se vor petrece cele mai frumoase și interesante evenimente din regiune. Această scenă-perete a fost transformat, datorită suportului GAL-ului, într-un element reprezentativ, adunând diverse elemente tradiționale de sud. Tot aici vei avea ocazia să înveți pașii celei mai energice și visătoare hore din Moldova - hora de Cahul.</p>
<p><strong>#2. Sunt făcute descoperiri arheologice de zile mari</strong></p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-338161" src="https://static.locals.md/2019/04/lpdj1.png" alt="" width="960" height="640" srcset="https://static.locals.md/2019/04/lpdj1.png 960w, https://static.locals.md/2019/04/lpdj1-620x413.png 620w, https://static.locals.md/2019/04/lpdj1-768x512.png 768w" sizes="auto, (max-width: 960px) 100vw, 960px" /></p>
<p>Potrivit Rodicăi Cucereanu, primarul satului Crihana veche, în GAL-ul „Lunca Prutului de Jos” sunt descoperite vestigii prețioase, chiar unicale în spațiul românesc. Aceste exponate le poți explora în Muzeul Satului, unicul muzeu de arheologie din sudul Moldovei, condițiile căruia au fost îmbunătățite și datorită co-finanțării din partea GAL-ului.</p>
<p><strong>#3. Tradițiile vechi sunt reînviate</strong></p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-338156" src="https://static.locals.md/2019/04/ldpj4.png" alt="" width="960" height="640" srcset="https://static.locals.md/2019/04/ldpj4.png 960w, https://static.locals.md/2019/04/ldpj4-620x413.png 620w, https://static.locals.md/2019/04/ldpj4-768x512.png 768w" sizes="auto, (max-width: 960px) 100vw, 960px" /></p>
<p>Inclusiv, prin utilizarea tehnologiilor moderne, care au fost achiziționate în urma apelului de proiecte a „Luncii Prutului de Jos”. Membrul GAL-ului Dumitru Zaporojan a deschis o afacere proprie, prin care valorifică meșteșugul popular de producere și confecționare a articolelor din piele de oaie, folosind ornamente specifice microregiunii.</p>
<p><strong>#4. Aici găsești cele mai bune dulciuri din sud</strong></p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-338160" src="https://static.locals.md/2019/04/lpdj2.png" alt="" width="960" height="451" srcset="https://static.locals.md/2019/04/lpdj2.png 960w, https://static.locals.md/2019/04/lpdj2-620x291.png 620w, https://static.locals.md/2019/04/lpdj2-768x361.png 768w" sizes="auto, (max-width: 960px) 100vw, 960px" /></p>
<p>Cofetăria „Casa Dulce” e mica Franță de Colibași. Ana Cucu, deținătoarea acesteia, te va servi cu dulciuri nemaipomenite și pesmeți ca la sud. Din partea GAL-ului, Ana a obținut finanțate să achiziționeze tehnică mai performantă pentru locul său de muncă, care a ușurat considerabil modul de lucru în „Casa Dulce”.</p>
<p><strong>#5. Iile sunt la putere</strong></p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-338159" src="https://static.locals.md/2019/04/lpdj3.png" alt="" width="960" height="640" srcset="https://static.locals.md/2019/04/lpdj3.png 960w, https://static.locals.md/2019/04/lpdj3-620x413.png 620w, https://static.locals.md/2019/04/lpdj3-768x512.png 768w" sizes="auto, (max-width: 960px) 100vw, 960px" /></p>
<p>Un atelier deja existent în GAL a fost dotat cu echipamentul-lipsă pentru a putea continua cu ardoare confecționarea costumelor populare caracteristice sudului - în mare parte, având roș și negru în ornamentele lor.</p>
<p>GAL-ul a sprijinit diverse inițiative - în educație, mediu și, bineînțeles, în infrastructura turistică. Potențialul ultimului este nemărginit, dat fiind faptul că în regiune sunt prezente Lacurile Beleu și Manta, Colinele de Aur din Văleni, iar localitățile sale sunt amplasate de-a lungul Prutului. Toate astea par o oportunitate minunată de a descoperi sudul Moldovei.</p>
<p>____<br />
Acest articol a fost creat pentru a promova rezultatele din urma implementării abordării LEADER în Republica Moldova. Amintim că la moment, în Moldova sunt 32 de GAL-uri create și în proces de creare, iar în 2018 au fost co-finanțate circa 160 de proiecte în diverse domenii din regiunile rurale ale țării.</p>
<p>Запись <a href="https://locals.md/2019/curiozitati-despre-grupul-de-actiune-locala-lunca-prutului-de-jos/">Curiozități despre Grupul de Acțiune Locală „Lunca Prutului de Jos”</a> впервые появилась <a href="https://locals.md">Locals</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://locals.md/2019/curiozitati-despre-grupul-de-actiune-locala-lunca-prutului-de-jos/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>„Îmi doresc ca copiii mei să rămână în Moldova” &#8212; Trei istorii despre cum poți face ceea ce-ți place cu adevărat în satele noastre</title>
		<link>https://locals.md/2019/imi-doresc-ca-copiii-mei-sa-ramana-in-moldova-trei-istorii-despre-cum-poti-face-ceea-ce-ti-place-cu-adevarat-in-satele-noastre/</link>
					<comments>https://locals.md/2019/imi-doresc-ca-copiii-mei-sa-ramana-in-moldova-trei-istorii-despre-cum-poti-face-ceea-ce-ti-place-cu-adevarat-in-satele-noastre/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[anuka]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 02 Apr 2019 11:08:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Главная]]></category>
		<category><![CDATA[Маршруты]]></category>
		<category><![CDATA[молдова]]></category>
		<category><![CDATA[GAL]]></category>
		<category><![CDATA[leader]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://locals.md/?p=337839</guid>

					<description><![CDATA[<p>Inițierea unei afaceri în satul de baștină, crearea locurilor de muncă pentru consăteni și condițiilor pentru o viață confortabilă familiei tale - așa un vis pare utopic în condițiile migrației masive și situației economice instabile</p>
<p>Запись <a href="https://locals.md/2019/imi-doresc-ca-copiii-mei-sa-ramana-in-moldova-trei-istorii-despre-cum-poti-face-ceea-ce-ti-place-cu-adevarat-in-satele-noastre/">„Îmi doresc ca copiii mei să rămână în Moldova” &#8212; Trei istorii despre cum poți face ceea ce-ți place cu adevărat în satele noastre</a> впервые появилась <a href="https://locals.md">Locals</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Inițierea unei afaceri în satul de baștină, crearea locurilor de muncă pentru consăteni și condițiilor pentru o viață confortabilă familiei tale - așa un vis pare utopic în condițiile migrației masive și situației economice instabile. În Moldova, însă, sunt oameni, care aduc la realitate asemenea visuri. NM povestește despre viața a trei eroi din satele raionului Anenii-Noi, cărora le-au reușit multe.</p>
<p><em><strong>Din Italia în Varnița</strong></em></p>
<p class='badge' ><img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-337883" src="https://static.locals.md/2019/04/SN-1.png" alt="" width="960" height="640" srcset="https://static.locals.md/2019/04/SN-1.png 960w, https://static.locals.md/2019/04/SN-1-620x413.png 620w, https://static.locals.md/2019/04/SN-1-768x512.png 768w" sizes="auto, (max-width: 960px) 100vw, 960px" /></p>
<p>În 2018, satul Varnița s-a pomenit cu un club de fitness. De la început, potrivit lui Dmitrii Vicol, deținătorul acestuia și trainer, sătenii erau un pic timizi să-l frecventeze - le era frică de „ce-o să creadă lumea”. Astăzi, sala de fitness este vizitată regulat de 45 de oameni, care au procurat abonamente, care costă 200 de lei pe lună.</p>
<p>„<em>În așa mod, eu primesc circa 4-5 mii de lei venit curat. Acesta e egal cu salariul mediu din Moldova pentru 8 ore pe zi, iar eu acești bani îi fac în 2-3 - ore pe zi</em>”, a menționat tânărul antreprenor.</p>
<p>El nu deodată s-a apucat de afaceri. Absolvind școala din s. Varnița, Dmitrii a plecat în Italia. „<em>Soarta regiunii noastre e munca peste hotare</em>”, a menționat el. În Italia, datorită suportului unui cunoscut italian, Dmitrii a putut achita studiile în Academia de Educație Fizică și Sport. După absolvire, el s-a întors acasă. Apropo, din cei 28 de elevi din clasa lui, doar patru au rămas să locuiască în Moldova.</p>
<p>La întoarcere, el a predat judo în Școala de Luptă din Bender, localitatea apropiată de Varnița. Mai apoi, el a predat judo în Varnița. Cu timpul, i-a venit ideea să deschidă un club sportiv. „<em>Aveam o cafenea micuță, deschisă din banii câștigați în Italia. Am vândut-o și am investit banii în această sală sportivă. Cu ajutorul propriilor investiții, dar și cu un grant obținut din partea Grupului de Acțiune Locală «Serpentina Nistrului», am putut deschide această sală</em>”, - a povestit Dmitrii Vicol.</p>
<p>Grupul de Acțiune Locală (GAL) „Serpentina Nistrului” este unul dintre cele 32 de grupuri, create sau în proces de creare din diverse regiuni ale Moldovei în cadrul instrumentului european LEADER pentru dezvoltarea locală rurală. GAL-ul este un parteneriat dintre reprezentanții a trei sectoare - business, civic și APL-uri. Adică, în acest grup sunt afaceriștii locali, activiștii, reprezentanții organizațiilor obștești și inițiativelor locale, precum și primarii, lucrătorii bibliotecilor, școlilor, muzeelor. E de menționat că acest parteneriat trebuie să includă cel puțin trei unități teritoriale-administrative, cu o populație totală de cel puțin 10 mii de locuitori.</p>
<p>După crearea acestui GAL, pe teritoriul său reprezentativ a fost anunțat un apel de granturi mici.</p>
<p>Anume datorită cestui tip de grant, Dmitrii Vicol a deschis fitness-clubul său. „<em>Mi-a reușit să primesc o co-finanțare de 35 de mii de lei. Această sumă mi-a permis să procur echipamentul ce lipsea și să purced la muncă</em>”, a spus el. Propriile investiții ale antreprenorului au fost de circa 40 de mii de lei.</p>
<p>Potrivit lui, investițiile deja s-au răscumpărat. Dmitrii are planuri mari - să mărească numărul de antrenori, căci la moment doar el antrenează vizitatorii sălii și să invite la muncă oamenii din sat, care au absolvit Universitatea de Educație Fizică și Sport, și, de asemenea, să deschidă un cabinet de masaj.</p>
<p>„<em>Plănuiesc să dezvolt și judoul, dar sunt nevoie de investiții și la acest capitol - procurarea noilor covoare-tatami, reparația sălii</em>”, a menționat antreprenorul.</p>
<p>Dmitrii va spera și mai departe la suportul GAL-ului. Dar nu atât financiar, cât la capitolul consultanță și instruiri: „<em>Fiind membru al GAL-ului, anul trecut am frecventat cursuri de instruire în Portugalia și am aflat mai multe despre management. Mi-aș dori să obțin mai multe cunoștințe în sfera managementului afacerilor.</em>”</p>
<p><em><strong>Cum să crești, prin entuziasm, campioni</strong></em></p>
<p class='badge' ><img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-337884" src="https://static.locals.md/2019/04/sn2.png" alt="" width="960" height="640" srcset="https://static.locals.md/2019/04/sn2.png 960w, https://static.locals.md/2019/04/sn2-620x413.png 620w, https://static.locals.md/2019/04/sn2-768x512.png 768w" sizes="auto, (max-width: 960px) 100vw, 960px" /></p>
<p>Acum câțiva ani, un băștinaș al s. Varnița a devenit campion al României la caiac-canoe printre juniori. Dar a obținut el aceste performanțe nu datorită, ci în pofida condițiilor de dezvoltare a acestui sport în satul lui,</p>
<p>Maestrul în sport pe caiac și fondatorul școlii sportive de caiac-canoe pentru juniori Mihai Chitaica a povestit că a deschis școala acum câțiva ani din banii proprii. El este deținătorul unei companii de prelucrare a lemnului. Deschiderea unei școli sportive pe malul Nistrului a fost un vis din adolescența lui Mihai - el se ocupa de acest sport în copilărie în Bender, pentru că în Varnița nu era așa o școală.</p>
<p>Bărcile de canoe pentru școală au fost procurate de însuși Mihai Chitaica, întrucât Comitetul Național Olimpic din Moldova și Federația de Caiac-Canoe a Republicii Moldova, unde dumnealui s-a adresat, i-au refuzat să-l sprijine. De asemenea, el a cerut angajarea part-time pentru încă un trainer, dar funcționarii sportivi din țară nu l-au ajutat nici în această situație. În schimb, Federația Română de Kaiac Canoe a dăruit clubului șapte bărci.</p>
<p>Mulțumită grantului din partea „Serpentinei Nistrului”, Mihai Chitaica a achiziționat un motor pentru una dintre bărci - acum, e mai sigur și mai econom orice antrenament. Alte tipuri de motor consumau de două ori mai mult combustibil.</p>
<p>Acum, în școala sportivă sunt antrenați un grup din 25 de copii. Aceștia sunt copiii din Varnița și satul vecin Gura Bîcului. Mihai Chitaica merge, din inițiativă proprie, în sat să-i aducă pe copii la antrenamente. Elevii lui participă în fiecare an în competițiile naționale și internaționale. Dumnealui organizează competiții anuale în Varnița, unde participă circa 150 de copii.</p>
<p>Planurile lui Mihai sunt de a îmbunătăți condițiile pentru antrenamente și de a găsi un nou antrenor. El deja nu se mai descurcă cu numărul mare de copii, care doresc să învețe să vâslească un canoe.</p>
<p><em><strong>Brânză tradițională</strong></em></p>
<p class='badge' ><img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-337885" src="https://static.locals.md/2019/04/sn3.png" alt="" width="960" height="483" srcset="https://static.locals.md/2019/04/sn3.png 960w, https://static.locals.md/2019/04/sn3-620x312.png 620w, https://static.locals.md/2019/04/sn3-768x386.png 768w" sizes="auto, (max-width: 960px) 100vw, 960px" /></p>
<p>Satul Telița e un sat tipic moldovenesc - tinerilor le surâde ideea să se mute în Capitală sau peste hotare în căutarea noilor perspective. Familia Macram, dimpotrivă, nu plănuiește să părăsească satul. În 2018, Hajarja Macram și soția lui au deschis propria linie de producere a brânzei tradiționale moldovenești.</p>
<p>Tradițiilor s-au alăturat tehnologiile actuale - ferma este în întregime întreținută de bateriile solare. Primele investiții ale cuplului în echiparea fermei și producere a fost de circa 60 de mii de euro - au fost nevoiți să ia credit la bancă. „<em>Doar trasarea țevilor de apă a costat circa 10 mii de euro</em>”, a menționat fermierul.</p>
<p>Datorită GAL-ului „Serpentina Nistrului”, familia Macram a primit o co-finanțare de 35 de mii de lei, prin care a reușit să procure echipament pentru ambalarea prin vacuum pentru brânză. Astfel, ei vor putea vinde produsele nu doar la piață, dar și în magazine.</p>
<p>„<em>Acum, nu mai e nevoie de mers la piață, că avem o bază de clienți - oamenii ne vizitează ca să-și ia marfa</em>”, cu mândrie spune Hajarja.</p>
<p>***</p>
<p>LEADER (un acronim în limba franceză, care înseamnă „Legături între acțiunile de dezvoltare a economiei rurale”) este o inițiativă europeană. E o metodă și un instrument de program pentru susținerea măsurilor de dezvoltare locală rurală, ce presupune regândirea sarcinilor pentru teritoriul rural și crearea noilor locuri de muncă.</p>
<p>Abordarea LEADER a fost implementată în țările-membre din UE încă în 1991. Datorită eficienței și popularității sale în comunitățile rurale, abordarea LEADER și până în ziua de azi este în cerere în țările din UE și funcționează în mii de regiuni rurale.</p>
<p><a href="http://newsmaker.md/rus/novosti/hochu-chtoby-moi-deti-ne-uezzhali-a-ostalis-zhit-v-moldove-tri-istorii-o-tom-kak-v-42511?fbclid=IwAR3IpeS-liYzpsfwoNUKrREaw1r6mhVyauKyWewxgQ0YJycxw-87C7rsEd0" target="_blank" rel="noopener"><strong>Acest material a fost creat de NewsMaker</strong></a> pentru promovarea rezultatelor abordării LEADER în Republica Moldova.</p>
<p>Mai multe despre abordarea LEADER găsiți pe Locals.md <a href="https://locals.md/2019/kak-spasti-moldavskie-sela/" target="_blank" rel="noopener"><strong>aici</strong></a>.<br />
Despre traseele GAL-urilor din sudul Moldovei găsiți <a href="https://locals.md/2019/kongaz-chem-zhivyot-samoe-bolshoe-selo-moldovyi/" target="_blank" rel="noopener"><strong>aici</strong></a> și <a href="https://locals.md/2019/puteshestvie-na-yug-corten-gaidary/"><strong>aici</strong></a>.</p>
<p>Запись <a href="https://locals.md/2019/imi-doresc-ca-copiii-mei-sa-ramana-in-moldova-trei-istorii-despre-cum-poti-face-ceea-ce-ti-place-cu-adevarat-in-satele-noastre/">„Îmi doresc ca copiii mei să rămână în Moldova” &#8212; Trei istorii despre cum poți face ceea ce-ți place cu adevărat în satele noastre</a> впервые появилась <a href="https://locals.md">Locals</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://locals.md/2019/imi-doresc-ca-copiii-mei-sa-ramana-in-moldova-trei-istorii-despre-cum-poti-face-ceea-ce-ti-place-cu-adevarat-in-satele-noastre/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Конгаз: Чем живёт самое большое село Молдовы</title>
		<link>https://locals.md/2019/kongaz-chem-zhivyot-samoe-bolshoe-selo-moldovyi/</link>
					<comments>https://locals.md/2019/kongaz-chem-zhivyot-samoe-bolshoe-selo-moldovyi/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Maxim Polyakov]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 29 Mar 2019 16:40:30 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Главная]]></category>
		<category><![CDATA[новости]]></category>
		<category><![CDATA[Discover Moldova]]></category>
		<category><![CDATA[leader]]></category>
		<category><![CDATA[Гагаузия]]></category>
		<category><![CDATA[Конгаз]]></category>
		<category><![CDATA[Максим Поляков]]></category>
		<category><![CDATA[МИГ]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://locals.md/?p=337548</guid>

					<description><![CDATA[<p>Мёрдя, швейное ателье, теплицы, этно-туристический комплекс.</p>
<p>Запись <a href="https://locals.md/2019/kongaz-chem-zhivyot-samoe-bolshoe-selo-moldovyi/">Конгаз: Чем живёт самое большое село Молдовы</a> впервые появилась <a href="https://locals.md">Locals</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Если в Гагаузии завести разговор о  Конгазе, то вам обязательно поспешат сообщить, что это не только самое большое село в Молдове, но и во всей Европе, а то и в мире. И, в общем-то, предпосылки к такой гордости есть. Например, Википедия, ссылаясь на Книгу рекордов Гиннесса, сообщает, что Конгаз входит десятку самых больших европейских сёл по количеству населения. В любом случае, это крупное гагаузское комьюнити (в селе живёт 13,5 тыс. человек, 98 % - этнические гагаузы), внутри которого существуют инициативы и небольшие бизнес-проекты работающие в традиционных для южных регионов Молдовы областях. Конгаз находится в составе Местной Инициативной Группы <a href="https://events.enpardmoldova.md/index.php/lag-eco-duz-yalpugel/">"ECO Düz Yalpugel"</a>,  куда так же входят сёла Борчаг, Большая Киселия, Фрумушика, Кыету и Котовское. Сегодня мы познакомились с активными участникам МИГа и узнали, как они нашли себя, не уезжая из родного села.</p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" class="aligncenter size-full wp-image-337573" src="https://static.locals.md/2019/03/kongaz_1-e1553772230907.jpg" alt="" width="900" height="600" /></p>
<p style="text-align: center;"><strong>Традиционная гагаузская приправа</strong></p>
<p>Мёрдя (мюрдя)  - главная приправа для кулинарной традиции Буджака. Её так же называют витаминно-травяная мука и используют для широкого спектра блюд гагаузской и болгарской кухни: к мясу, с супом, в салат, на нарезанную ломтиками брынзу или свежеиспеченный хлеб. В зависимости от региона и рецепта в нее могут входить сушенные, а затем измельченные перья лука и чеснока, укроп, петрушка, мята, чабрец, красный перец и, самое главное, нектароскордум или болгарский лук. Она готовится в домашних условиях и есть в каждом хозяйстве юга страны.</p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" class="aligncenter size-full wp-image-337579" src="https://static.locals.md/2019/03/kongaz_2-e1553774015387.jpg" alt="" width="900" height="600" /></p>
<p>Елена Николаевна Смаранди работает специальным ассистентом в дневном центре для детей с ограниченными возможностями "Лучик солнца".  Благодаря её усилиям, в центре появилась теплица и грядки, где выращиваются травы необходимые для изготовления приправы Мёрдя. "Поддержка Местной Инициативной Группой, позволило нашему центру приобрести сушку для растений, дробилку и упаковочный агрегат. В нашем центре 52 ребёнка до 18 лет, но есть и те, кто старше  - они уже не получают дотацию от государства, но идут к нам, и мы их всегда принимаем , никогда не отказываемся, потому что, кроме нашего центра, им некуда идти. Всей работой мы занимаемся вместе с ребятами: поливаем, убираем, сушим, фасуем. Детям очень нравится и они чувствуют себя нужными, приучаются к труду - это раз, а во вторых - имеют две-три копейки карманных денег",  -  рассказывает Елена Николаевна. Деньги, вырученные от продаж приправы также помогают содержать большой аквариум с рыбками, который находится в центре и является частью терапии. Кроме приправы ребята занимаются выращиванием и фасовкой шалфея и чая из мяты.</p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" class="aligncenter wp-image-337584 size-full" src="https://static.locals.md/2019/03/kongaz_3-e1553776369244.jpg" alt="" width="900" height="600" /></p>
<p style="text-align: center;"><strong>Швейное ателье</strong></p>
<p>Главная особенность швейного ателье Марии Тулба-Икизли - это специализация на пошиве традиционного гагаузского платья. Всё началось в 2006 году, когда после окончания технологического колледжа в Кишинёве Екатерина вернулась в родной Конгаз. Первое время она работала на турецкой швейной фабрике, но затем, благодаря поддержке своей мамы Екатерины Икизли, решилась открыть ателье. "Сначала нас было двое - я и ещё одна женщина. Участие в Местной Инициативной Группе позволило нам сделать ремонт, купить швейные машинки, два утюга, гладильный стол, кондиционер, чтобы было комфортно работать летом. Нас стало больше.  На сегодняшний день в нашем ателье работает уже 7 человек. Это и закройщики и портнихи, причём все из села. Кроме них у нас проходят практику местные девушки ", - рассказывает Екатерина историю своего бизнеса.</p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" class="aligncenter wp-image-337585 size-full" src="https://static.locals.md/2019/03/kongaz_4-e1553778464500.jpg" alt="" width="900" height="600" /></p>
<p>Сегодня в ателье шьют верхнюю одежду, вечерние наряды, но традиционные гагаузские костюмы остаются визитной карточкой этого небольшого производства. "Национальная одежда пользуются спросом в нашем и соседних сёлах, в Комрате и за рубежом - у диаспоры. Её заказывают для различных праздников дома культуры, детские сады, школы, туристические комплексы. Последнее время появляется всё больше и больше индивидуальных заказов, чувствуется что появился спрос именно на наш уникальный традиционный стиль, орнамент, цвет", - объясняет Екатерина Икизли. Рядом с ателье мама Марии  - Екатерина Икизли открыла буфет, в котором она занимается традиционной гагаузской выпечкой, такой как кывырма и гёзлеме.</p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" class="aligncenter size-full wp-image-337586" src="https://static.locals.md/2019/03/kongaz_7-e1553780529839.jpg" alt="" width="900" height="600" /></p>
<p style="text-align: center;"><strong>Тепличный комплекс</strong></p>
<p>10 лет назад Пётр Николаевич Ратков выкупил старые, брошенные теплицы бывшего совхоза в соседнем селе. "Сперва, только помидоры посадили, потом начали заниматься огурцами, перцем. Поняли, что зимой хорошо идёт лук и стали его выращивать. В этом году лук уже "отошёл" - в феврале, а сейчас - в марте, время для редиски. Мы построили свой питомник для рассады, и вот,  у нас уже есть хорошая, взрослая рассада - для себя и на продажу", - делает обзор своего хозяйства Пётр Николаевич.</p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" class="aligncenter wp-image-337603 size-large" src="https://static.locals.md/2019/03/kongaz_5-683x1024.jpg" alt="" width="683" height="1024" /></p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" class="aligncenter wp-image-337607 size-full" src="https://static.locals.md/2019/03/kongaz_6-e1553783170632.jpg" alt="" width="900" height="600" /></p>
<p>Семья Петра Раткова состоит из 9 человек, живущих "под одной крышей", в их хозяйстве находятся 4 полноценных теплицы и рассадник.  Став частью МИГа (Местная Инициативная Группа), Пётр Николаевич получил возможность купить котёл и связанную с ним систему отопления, что позволило заниматься выращиванием растений круглый год. "Теплицы, это залог экономической стабильности для фермеров. Ты не зависишь от осадков, которых то нет , то слишком много. Сейчас теплицы становятся популярны не только для бизнеса, но и для частных нужд, чтоб просто обеспечить собственную семью овощами и сэкономить на этом деньги, для других важных вещей", - объясняет фермер. Помимо развития собственного бизнеса , он занимается консультацией других начинающих фермеров в селе и в соседних МИГах.</p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" class="aligncenter wp-image-337610 size-full" src="https://static.locals.md/2019/03/kongaz_8-e1553783860401.jpg" alt="" width="900" height="600" /></p>
<p>Наша встреча с самыми активными участниками МИГа "ECO Düz Yalpugel" проходит на территории этно-туристического комплекса <a href="https://www.booking.com/hotel/md/gagauz-sofrasi.en-gb.html?label=gen173nr-1FCAEoggI46AdIM1gEaI4BiAEBmAEJuAEGyAEM2AEB6AEB-AELiAIBqAIDuALNw_PkBcACAQ;sid=b1e3b72400dba3d6f3670878ce455cbe;dist=0;hapos=1;hpos=1;room1=A%2CA;sb_price_type=total;sr_order=distance_from_search;srepoch=1553785503;srpvid=70f76a0fbfb2053a;type=total;ucfs=1&amp;">Gagauz Sofrasi</a>. Комплекс находится в самом центре Конгаза. Анна Статова - предприниматель и хозяйка комплекса, видит дальнейшее его развитие во взаимодействии с различными инициативами МИГа. Например, эта популярная у туристов локация, уже стала важной площадкой для реализации продукции Местной Инициативной Группы.</p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" class="aligncenter size-full wp-image-337611" src="https://static.locals.md/2019/03/kongaz_9-e1553787989432.jpg" alt="" width="900" height="600" />  <img loading="lazy" decoding="async" class="aligncenter size-full wp-image-337612" src="https://static.locals.md/2019/03/kongaz_10-e1553788001329.jpg" alt="" width="900" height="600" /></p>
<p>Проблему занятости местных жителей  в европейских странах давно решают, применяя подход <a href="https://locals.md/2019/kak-spasti-moldavskie-sela/">LEADER.</a> Вот уже несколько лет его используют и в Молдове.</p>
<p>Дополнительную информацию можно узнать на <a href="https://www.facebook.com/leader.moldova/">Leader in Moldova</a>.</p>
<p>МИГ «Eco Duz Ialpugel» был создан в 2017 году в рамках программы SARD, финансируемой Европейским Союзом. На сегодня МИГ «Eco Duz Ialpugel» является членом <a href="https://www.facebook.com/leader.moldova/"><strong>Rețeaua Naționala LEADER în Republica Moldova</strong></a> и поддерживается <a href="https://www.facebook.com/CentruDeInformare/"><strong>Solidarity Fund PL în Moldova</strong></a>.</p>
<p><strong>Текст и фото: Максим Поляков</strong></p>
<p>Запись <a href="https://locals.md/2019/kongaz-chem-zhivyot-samoe-bolshoe-selo-moldovyi/">Конгаз: Чем живёт самое большое село Молдовы</a> впервые появилась <a href="https://locals.md">Locals</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://locals.md/2019/kongaz-chem-zhivyot-samoe-bolshoe-selo-moldovyi/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Путешествие на юг Молдовы. Как Местные Инициативные Группы развивают жизнь села</title>
		<link>https://locals.md/2019/puteshestvie-na-yug-corten-gaidary/</link>
					<comments>https://locals.md/2019/puteshestvie-na-yug-corten-gaidary/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Maxim Polyakov]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 25 Mar 2019 14:40:23 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Discover Moldova]]></category>
		<category><![CDATA[MultiLingual]]></category>
		<category><![CDATA[Главная]]></category>
		<category><![CDATA[культура]]></category>
		<category><![CDATA[молдова]]></category>
		<category><![CDATA[leader]]></category>
		<category><![CDATA[Гагаузия]]></category>
		<category><![CDATA[Максим Поляков]]></category>
		<category><![CDATA[маршруты на выходные]]></category>
		<category><![CDATA[Путешествия по Молдове]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://locals.md/?p=336425</guid>

					<description><![CDATA[<p>Corten și Gaidar.</p>
<p>Запись <a href="https://locals.md/2019/puteshestvie-na-yug-corten-gaidary/">Путешествие на юг Молдовы. Как Местные Инициативные Группы развивают жизнь села</a> впервые появилась <a href="https://locals.md">Locals</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<section class='w-full' x-data='{ currentLocale: "ru", locales: "ru ro" }'>
      <div class='w-full flex flex-row gap-3'>
        <template x-for='locale in locales.split(" ")' :key='locale'>
          <button 
            class='w-10 h-10 rounded-full bg-blue-300 text-white font-bold capitalize' 
            x-text='locale' 
            x-on:click='currentLocale = locale'
            x-bind:class='currentLocale === locale ? `!bg-blue-500` : ``'
          >
          </button>
        </template>
      </div>
  <br />
<section x-cloak x-show="currentLocale === 'ru'"></p>
<h3>Путешествие на юг Молдовы. Как Местные Инициативные Группы развивают жизнь села</h3>
<p>В очередном рейтинге Модова <a href="https://locals.md/2019/moldova-vozglavlyaet-mirovoy-reyting-stran-s-naibolshey-ubyilyu-naseleniya/" target="_blank" rel="noopener">заняла</a> первое место среди европейских стран по убыли населения. Депопуляция и отток  трудоспособного, активного населения сказываются на всех регионах. При этом существует и другая проблема — урбанизация. Одним из следствий этих изменений является то, что перспективы сельских населенных пунктов выглядят удручающе, особенно в отдаленных от центра районах. Проблему занятости местных жителей во времена активного развития сельскохозяйственных технологий в европейских странах давно решают, применяя подход <a href="https://locals.md/2019/kak-spasti-moldavskie-sela/">LEADER</a>: вот уже несколько лет его используют и в Молдове.</p>
<p>Мы отправились на юг Молдовы, в сёла Кортен и Гайдары, чтобы познакомиться с тем, как Местные Инициативные Группы (МИГи) меняют жизнь села, и зачем сюда стоить приехать туристу.</p>
<p style="text-align: center;"><strong>Швейная мастерская в селе Кортен</strong></p>
<p>Село Кортен находится в Тараклийском районе. Большая часть его жителей - этнические болгары. В Болгарии существует село с таким же названием. Дело в том, что в начале 19 века после очередной русско-турецкой войны значительная часть жителей Болгарии покинуло родину вслед за отступающей русской армией. Среди переселенцев были выходцы из болгарского Кортена. Весной 1830 года у слияния рек Лунга и Лунгуца была основана колония, названная в честь родного села большинства переселенцев.</p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" class="aligncenter wp-image-336800 size-full" src="https://static.locals.md/2019/03/korten_100-e1553189094656.jpg" alt="" width="800" height="600" /></p>
<p>Минчева Галина Юрьевна приехала в Кортен 24 года назад из Сибири, вслед за своим мужем - уроженцем села.</p>
<blockquote><p>"Что касается шитья, то я вообще самоучка, начала увлекаться рукоделием ещё в раннем детстве, потом ходила в кружок в Доме Пионеров, а лет в 10 отец купил мне первую швейную машинку. Я шила по выкройкам из советских журналов моды - "Бурда", "Работница", "Селянка". Шила для своих подруг, а потом, когда появились дети, сама, естественно, стала делать для них одежду", - рассказывает Галина об увлечении, которое стало для неё делом жизни.</p></blockquote>
<p>Уже в Кортене она начала помогать женщинам-соседкам ремонтировать шапки, перешивать шубки для детей.</p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone wp-image-336802" src="https://static.locals.md/2019/03/korten_2-e1553189766650.jpg" alt="" width="800" height="533" /></p>
<p>"Постепенно обо мне узнали за пределами села, приезжали даже люди из Кишинёва и заказывали полностью шубы. Приходилось всё делать в ручную, потому что у меня не было машинки для специального скорняжного шва - он необходим если работаешь с кожей и мехом. Когда заказов стало много, я начала нанимать женщину отсюда из села, которая делала бы в ручную мне  этот скорняжный", - вспоминает Галина Юрьевна.</p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" class="aligncenter wp-image-336805" src="https://static.locals.md/2019/03/korten_4.jpg" alt="" width="800" height="600" srcset="https://static.locals.md/2019/03/korten_4.jpg 2046w, https://static.locals.md/2019/03/korten_4-620x465.jpg 620w, https://static.locals.md/2019/03/korten_4-768x576.jpg 768w, https://static.locals.md/2019/03/korten_4-1024x768.jpg 1024w" sizes="auto, (max-width: 800px) 100vw, 800px" /></p>
<p>Год назад Галина, как член МИГа "Bugeac Kilim", подала заявку на финансирование своего швейного ателье. 20% проекта она покрыла из собственных средств - это одно из условий проекта, а остальные 80% получила от инициативной группы, в которую входит. На эти деньги она приобрела скорняжную и прямострочную машину, а также парогенератор, необходимый для работы с мехом.</p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone wp-image-336806" src="https://static.locals.md/2019/03/korten_5-min-e1553192223993.jpg" alt="" width="800" height="800" /></p>
<p>Сегодня в мастерской, помимо Галины Юрьевны работают её дочка и соседка. На базе ателье, которое сегодня занимает две комнаты, женщины ведут кружок рукоделия для детей из села. За последнее время ассортимент изделий расширился, и сегодня, помимо верхней одежды, здесь производят коврики из отходов текстильной промышленности, жилетки и угги из старых шуб и выполняют частные заказы различной сложности, а Галина Минчева готовится к ремонту и открытию ещё одного помещения.</p>
<p style="text-align: center;"><strong>Живой музей ковроткачества в селе Гайдары</strong></p>
<p>Всего в 10 километрах от Кортена находится село Гайдары. Но это уже Гагаузия. Такое соседство культур и национальностей - визитная карточка молдавского юга. Ещё один гагаузский бренд - традиционные натуральные ковры из шерсти. Ковры, вручную сотканные женщинами села, всегда высоко ценились на рынках и ярмарках, а сегодня они стали  важным туристическим продуктом.</p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" class="aligncenter wp-image-336807 size-full" src="https://static.locals.md/2019/03/gaidar_1-e1553195584619.jpg" alt="" width="800" height="533" /></p>
<p>Ежегодно в августе Гайдарах проходит фестиваль ковров. В этот день со всей Гагаузии и соседних регионов в село привозят сотни ковров - от антикварных, передаваемых из поколения в поколение, до современных. Среди них устраивается конкурс на лучший. Возрождение традиций ковроткачества началось в 2013 году,  когда Гайдары при финансовой поддержке фонда «Soros» смогли купить несколько станков и оборудовать специальное помещение в Доме культуры - Живой музей ковроткачества.</p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" class="aligncenter wp-image-336844" src="https://static.locals.md/2019/03/gaidar_2-e1553235820282.jpg" alt="" width="800" height="533" /></p>
<p>Ирина Балканы, Валентина Маринчу и её дочь Елена  - мастера ковроткачества, хранители и популяризаторы традиции. Они занимаются разработкой эскизов и процессом изготовления ковров, который может длиться от месяца до двух.</p>
<blockquote><p>"Ковры у нас заказывают из правительства, из руководства Гагаузии из посольств. Есть заказчики из России, Турции, даже из Америки. Нам высылают либо изображение, либо задают тему, и на основе этого мы уже делаем эскиз будущего ковра", - объясняют женщины, показывая макет рисунков на склеенных по 6–8 штук клетчатых тетрадных листах.</p></blockquote>
<p><img loading="lazy" decoding="async" class="aligncenter wp-image-336845" src="https://static.locals.md/2019/03/gaidar_3.jpg" alt="" width="800" height="533" /></p>
<p>Центр ковроткачества села Гайдары входит в Местную Инициативную Группу "Gagauz Koraflari", в рамках её финансирования центру удалось купить ещё один ткацкий станок. С такими станками жительницы села приезжают на различные фестивали, где устраивают настоящие шоу  - в реальном времени плетут ковры и обучают всех желающих своему искусству.</p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" class="aligncenter wp-image-336846" src="https://static.locals.md/2019/03/gaidar_4-e1553237967291.jpg" alt="" width="800" height="533" /></p>
<p>Помимо центра ковроткачества, в Доме культуры работает музей истории села. Здесь собрана большая коллекция традиционной гагаузской одежды, предметов быта, архивных фотографий и  множество других артефактов объединяющих разные периоды из истории гагаузского народа, который больше двухсот лет назад пришёл в Буджакскую степь и сохранил до наших дней свою идентичность, язык, культуру и традиции.</p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" class="aligncenter wp-image-336848" src="https://static.locals.md/2019/03/gaidar_6-e1553238294667.jpg" alt="" width="800" height="533" /></p>
<p>3-4 апреля во Дворце Республики в Кишинёве пройдёт большая конференция о подходе <a href="https://locals.md/2019/kak-spasti-moldavskie-sela/" target="_blank" rel="noopener">LEADER</a> и МИГах.</p>
<p>В первый день конференции, 3 апреля с 9:00 до 17:00, перед входом во Дворец Республики будет проходить ярмарка товаров, производимых участниками из 25 молдавских МИГов.</p>
<p>Дополнительную информацию можно узнать на <a href="https://www.facebook.com/leader.moldova/">Leader in Moldova</a>.</p>
<h4>Подход LEADER поддерживает <a href="http://www.centruinfo.org/ru/" target="_blank" rel="noopener">Solidarity Fund PL</a> в Молдове.</h4>
<p>Текст и фото: Максим Поляков</p>
<p></section></p>
<p><section x-cloak x-show="currentLocale === 'ro'"></p>
<p><span lang="RO">Într-un clasament recent, Republica Modova s-a poziționat pe locul întâi în rândul țărilor europene după declinul populației. Depopularea și plecarea populației active, apte de muncă, afectează toate regiunile. În același timp, există și o altă problemă – urbanizarea. Una dintre consecințele acestor schimbări este că perspectivele așezărilor rurale arată deprimant, în special în raioanele îndepărtate de centru. Problema încadrării în câmpul muncii a localnicilor, într-o perioadă de dezvoltare activă a tehnologiilor agricole, a fost de mult timp rezolvată în țările europene, prin abordarea <a href="https://locals.md/2019/kak-spasti-moldavskie-sela/" target="_blank" rel="noopener">LEADER</a> - de câțiva ani aceasta este folosită și în Moldova.</span></p>
<p><span lang="RO">Am mers în sudul Moldovei, în satele Corten și Gaidar, pentru a cunoaște modul în care grupurile de acțiune locală (GAL) schimbă viața satului și de ce ar trebui un turist să vină aici.</span></p>
<p align="center"><strong><span lang="RO">Atelierul de cusut din satul Corten</span></strong></p>
<p><span lang="RO">Satul Corten este situat în raionul Taraclia. Majoritatea locuitorilor săi sunt de etnie bulgară. În Bulgaria există un sat cu aceeași denumire. La începutul secolului al XIX-lea, după încă un război ruso-turc, o mare parte din locuitorii Bulgariei, după retragerea armatei ruse, au părăsit patria. Printre imigranți, erau persoane din Cortenul bulgar. În primăvara anului 1830, a fost înființată o colonie la confluența râurilor Lunga și Lunguța, numită după satul natal al majorității imigranților.</span></p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" class="aligncenter wp-image-336800 size-full" src="https://static.locals.md/2019/03/korten_100-e1553189094656.jpg" alt="" width="800" height="600" /></p>
<p><span lang="RO">Minceva Galina a venit în Corten acum 24 de ani din Siberia, împreună cu soțul ei, originar din acest sat.</span></p>
<p><i><span lang="RO">„În ceea ce privește coaserea, am învățat singură cum se face. Am început să meșteșugăresc încă din fragedă copilărie, apoi am mers la cercul de cusut de la Casa Pionierilor. La vârsta de 10 ani, tata meu mi-a cumpărat prima mașină de cusut. Am creat hăinuțe după modelele din revistele sovietice de modă – „Burda”, „Rabotnița”, „Selianka”. Am cusut pentru prietene, iar apoi, când au apărut copiii, am început să fac haine pentru ei”, spune Galina despre pasiunea care a devenit o chestiune de viață pentru ea.</span></i></p>
<p><span lang="RO">Deja în Corten aceasta a început să-și ajute vecinele să repare căciuli, să transforme gecile de blană pentru copii.</span></p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone wp-image-336802" src="https://static.locals.md/2019/03/korten_2-e1553189766650.jpg" alt="" width="800" height="533" /></p>
<p>„Treptat, au aflat despre mine în afara satului, venind chiar și oameni din Chișinău pentru a comanda blănuri. A trebuit să fac totul manual, pentru că nu aveam o mașină pentru cusut cojoace – anume una de acest fel e necesară atunci când lucrezi cu piei și blănuri. Când comenzile s-au înmulțit, am angajat o femeie de aici din sat, care să facă acest lucru pentru mine manual”, își amintește doamna Galina.</p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" class="aligncenter wp-image-336805" src="https://static.locals.md/2019/03/korten_4.jpg" alt="" width="800" height="600" srcset="https://static.locals.md/2019/03/korten_4.jpg 2046w, https://static.locals.md/2019/03/korten_4-620x465.jpg 620w, https://static.locals.md/2019/03/korten_4-768x576.jpg 768w, https://static.locals.md/2019/03/korten_4-1024x768.jpg 1024w" sizes="auto, (max-width: 800px) 100vw, 800px" /></p>
<p>Cu un an în urmă, Galina, ca membru al GAL „Bugeac Kilim”, a solicitat finanțare pentru atelierul ei de cusut. Ea a acoperit 20% din proiect din fondurile proprii – aceasta fiind una dintre condițiile proiectului, iar restul de 80% le-a primit de la grupul de inițiativă din care face parte. Cu acești bani ea a achiziționat o mașină pentru cojoace cu linie dreaptă, precum și un generator de abur, care este necesar pentru a lucra cu blănurile.</p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone wp-image-336806" src="https://static.locals.md/2019/03/korten_5-min-e1553192223993.jpg" alt="" width="800" height="800" /></p>
<p><span lang="RO">Astăzi, pe lângă doamna Galina, mai lucrează în atelier fiica și vecina ei. La locul aflării atelierului, care astăzi ocupă două încăperi, femeile conduc un cerc de lucrări manuale pentru copiii din sat. În ultima perioadă gama de produse s-a extins, iar astăzi, în afară de hainele de exterior, sunt produse și covorașe din resturi din industria textilă, veste și cizme UGG din blănuri vechi, fiind executate în același timp comenzi individuale de diferită complexitate. Între timp Galina Minceva se pregătește să repare și să deschidă o altă încăpere.</span></p>
<p align="center"><strong><span lang="RO">Muzeul viu al covoarelor țesute din satul Gaidar</span></strong></p>
<p><span lang="RO">La doar 10 kilometri de Corten se află satul Gaidar. Dar aceasta este deja UTA Găgăuzia. O astfel de vecinătate a culturilor și naționalităților este cartea de vizită a sudului Moldovei. O altă marcă găgăuză sunt covoarele tradiționale din lână. Covoarele, țesute manual de femeile din sat, au fost întotdeauna foarte apreciate în piețe și târguri, iar astăzi acestea au devenit un produs turistic important. </span></p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" class="aligncenter wp-image-336807 size-full" src="https://static.locals.md/2019/03/gaidar_1-e1553195584619.jpg" alt="" width="800" height="533" /></p>
<p>În fiecare an, în luna august, în satul Gaidar are loc festivalul covoarelor. În această zi, din toată Găgăuzia și din regiunile învecinate sunt aduse în sat sute de covoare – de la cele de anticariat, transmise de la o generație la alta, până la cele moderne. Este organizat și un concurs în rândul covoarelor. Renașterea tradițiilor ce țin de țesutul covoarelor a început în 2013, când satul Gaidar, cu sprijinul financiar al Fundației Soros, a putut cumpăra câteva mașini și a echipat o încăpere specială în Casa de Cultură – Muzeul viu al covoarelor țesute.</p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" class="aligncenter wp-image-336844" src="https://static.locals.md/2019/03/gaidar_2-e1553235820282.jpg" alt="" width="800" height="533" /></p>
<p><span lang="RO">Irina Balcani, Valentina Marinciu și fiica ei Elena sunt adevărați maeștri în țesutul covoarelor, custozi și popularizatori ai tradiției. Acestea se ocupă de elaborarea schițelor și de procesul de fabricare a covoarelor, care poate dura de la o lună la două.</span></p>
<p><i><span lang="RO">„Vin să comande covoare la noi de la guvern, de la conducerea Găgăuziei, de la ambasade. Avem clienți din Rusia, Turcia și chiar America. Ei fie ne trimit o imagine, fie stabilesc o temă, iar pe această temă noi facem o schiță a viitorului covor ", explică femeia, arătând o machetă pe 6-8 foi de caiet lipite".</span></i></p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" class="aligncenter wp-image-336845" src="https://static.locals.md/2019/03/gaidar_3.jpg" alt="" width="800" height="533" /></p>
<p>Centrul de țesut covoare din satul Gaidar face parte din Grupul de Inițiativă Locală „Gagauz Koraflari”. Ca parte a finanțării acestuia, centrul a reușit să cumpere o altă mașină de țesut. Cu astfel de mașini locuitoarele satului merg la diverse festivaluri, unde organizează un adevărat show – țes covoare în timp real și învață pe toată lumea această artă.</p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" class="aligncenter wp-image-336846" src="https://static.locals.md/2019/03/gaidar_4-e1553237967291.jpg" alt="" width="800" height="533" /></p>
<p>Pe lângă centrul de țesere a covoarelor, în Casa de Cultură este deschis un muzeu al istoriei satului. Aici este adunată o mare colecție de haine tradiționale găgăuze, obiecte de uz casnic, fotografii de arhivă și multe alte artefacte ce combină diferite perioade din istoria poporului găgăuz, care a venit în stepa Bugeacului cu mai bine de două sute de ani în urmă și și-a păstrat până în prezent identitatea, limba, cultura și tradițiile.</p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" class="aligncenter wp-image-336848" src="https://static.locals.md/2019/03/gaidar_6-e1553238294667.jpg" alt="" width="800" height="533" /></p>
<p>În perioada 3-4 aprilie, la Palatul Republicii din Chișinău va avea loc o mare conferință despre abordarea LEADER și GAL-uri.</p>
<p>În prima zi a conferinței, 3 aprilie, între orele 9:00 și 17:00, la intrarea în Palatul Republicii se va desfășura un târg de mărfuri produse de membri ai 25 de GIL-uri din Moldova.</p>
<p>Informații suplimentare: <a href="https://www.facebook.com/leader.moldova/">Leader in Moldova</a>.</p>
<p><strong>ABORDAREA LEADER ESTE SUSȚINUTĂ DE </strong><a href="http://www.centruinfo.org/ru/"><strong>SOLIDARITY FUND PL</strong></a><strong> ÎN MOLDOVA.</strong></p>
<p>Text și imagine: Maxim Poleacov</p>
<p></section></section>
<p>Запись <a href="https://locals.md/2019/puteshestvie-na-yug-corten-gaidary/">Путешествие на юг Молдовы. Как Местные Инициативные Группы развивают жизнь села</a> впервые появилась <a href="https://locals.md">Locals</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://locals.md/2019/puteshestvie-na-yug-corten-gaidary/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Как спасти молдавские села?  И может ли подход LEADER изменить жизнь сельских жителей?</title>
		<link>https://locals.md/2019/kak-spasti-moldavskie-sela/</link>
					<comments>https://locals.md/2019/kak-spasti-moldavskie-sela/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[anuka]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 15 Mar 2019 21:40:54 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Discover Moldova]]></category>
		<category><![CDATA[Главная]]></category>
		<category><![CDATA[культура]]></category>
		<category><![CDATA[молдова]]></category>
		<category><![CDATA[leader]]></category>
		<category><![CDATA[Solidarity Fund PL]]></category>
		<category><![CDATA[ес]]></category>
		<category><![CDATA[село]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://locals.md/?p=336111</guid>

					<description><![CDATA[<p>Для реализации непростого плана по возрождению села, поддержке местных сообществ и создания рабочих мест используется особенный подход, который называется LEADER.</p>
<p>Запись <a href="https://locals.md/2019/kak-spasti-moldavskie-sela/">Как спасти молдавские села?  И может ли подход LEADER изменить жизнь сельских жителей?</a> впервые появилась <a href="https://locals.md">Locals</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<h3>Как спасти молдавские села? И может ли подход LEADER изменить жизнь сельских жителей?</h3>
<p>С 2016-го года ЕС финансирует в Молдове организации, которые занимаются проблемами молдавских сёл. Для реализации непростого плана по возрождению села, поддержке местных сообществ и создания рабочих мест используется особенный подход, который называется LEADER.</p>
<p>Что такое LEADER и как он помогает молдавскому селу? Об этом нам рассказали Марина Албу (председатель национальной сети LEADER в Молдове) и Анна Чернева (коуч и фасилитатор, внедряющий подход LEADER, сотрудник Solidarity Fund PL в Молдове).</p>
<p>Запись <a href="https://locals.md/2019/kak-spasti-moldavskie-sela/">Как спасти молдавские села?  И может ли подход LEADER изменить жизнь сельских жителей?</a> впервые появилась <a href="https://locals.md">Locals</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://locals.md/2019/kak-spasti-moldavskie-sela/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Învață arta oratoriei la Speech Leader</title>
		<link>https://locals.md/2016/invata-arta-oratoriei-la-speech-leader/</link>
					<comments>https://locals.md/2016/invata-arta-oratoriei-la-speech-leader/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[anuka]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 14 Dec 2016 10:31:46 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Главная]]></category>
		<category><![CDATA[Кишинёв]]></category>
		<category><![CDATA[культура]]></category>
		<category><![CDATA[лекция]]></category>
		<category><![CDATA[события]]></category>
		<category><![CDATA[Granat]]></category>
		<category><![CDATA[idea]]></category>
		<category><![CDATA[leader]]></category>
		<category><![CDATA[public speaking]]></category>
		<category><![CDATA[speech leader]]></category>
		<category><![CDATA[uk embassy]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://locals.md/?p=249255</guid>

					<description><![CDATA[<p>Proiectul a fost conceput și dezvoltat în ediția de toamnă a școlii britanice „ВЗЛЁТ” din 24-28 Septembrie 2016.</p>
<p>Запись <a href="https://locals.md/2016/invata-arta-oratoriei-la-speech-leader/">Învață arta oratoriei la Speech Leader</a> впервые появилась <a href="https://locals.md">Locals</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Ești tânăr, entuziasmat și dornic de a-ți manifesta personalitatea? Visezi la o carieră de succes sau să-ți descoperi abilitățile de lider? Poți participa la Speech Leader - un proiect apolitic și nonprofit, organizat cu scopul de a oferi dezvoltare personală și profesională tinerilor din Republica Moldova.</p>
<p>Prin intermediul sesiunilor de training și atelierelor de lucru vei reuși să însușești arta oratoriei și să devii GURU în crearea prezentărilor. Pe parcursul celor 3 weekend-uri, trainerii specializați în psihologie, public speaking, design și dicție te vor ajuta să învingi fricile de a vorbi în public, comunicând elocvent și convingător.</p>
<p>Iată ce vei afla, participând în acest proiect:<br />
# Vei afla despre șiretlicuri eficiente de captare a atenției publicului și argumentarea persuasivă a interlocutorului, utilizând instrumente de design pentru a crea cele mai inspirate prezentări;<br />
# Frica de a expune o idee, chiar și genială, are la bază diverse motive ce devin bariere psihologice, astfel la Speech Leader vei învăța să le descoperi și să le depășești, aprofundând cunoștințele teoretice și practice;<br />
# La finalul proiectului, în cadrul evenimentului de premiere, vei fi provocat să prezinți un discurs pe o tematică socială în fața publicului, care va evalua prestația participanților.</p>
<p>Evenimentul final va fi unul deschis cu intrare gratuită pentru toți doritorii. Perioada proiectului este 7-23 ianuarie 2017.<br />
Dacă ai vârsta cuprinsă între 18-27 de ani, atunci te poți înscrie completând <strong><a href="https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSeUn6dQHG554Cyngc2iFK5NxGAbFggFq8nWBQTHBTmOcnhA2A/viewform?c=0&amp;w=1">acest formular</a></strong> până la 15 decembrie 2016.<br />
Proiectul a fost conceput și dezvoltat în ediția de toamnă a școlii britanice „ВЗЛЁТ” din 24-28 Septembrie 2016. Proiectul este realizat cu suportul financiar al Ambasadei Marii Britanii la Chișinău și sub mentorarea Agenției Digitale Granat. Urmăriți detalii și pe <a href="https://www.facebook.com/speechleader/">pagina de Facebook</a>.</p>
<p>Запись <a href="https://locals.md/2016/invata-arta-oratoriei-la-speech-leader/">Învață arta oratoriei la Speech Leader</a> впервые появилась <a href="https://locals.md">Locals</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://locals.md/2016/invata-arta-oratoriei-la-speech-leader/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
