Oleg Braga, expert financiar: Republica Moldova are un apreciabil potenţial investiţional şi el trebuie valorificat

Oleg Braga, expert financiar: Republica Moldova are un apreciabil potenţial investiţional şi el trebuie valorificat

Omul de afaceri Oleg Braga, manager financiar cu o experiență de aproape 30 de ani în cadrul mai multor companii mari private și de stat, Președinte la Comisiei pentru susținerea examenelor de stat, Facultatea Busines&Administrare din cadrul Academiei de Studii Economice a Moldovei (ASEM), de aproape 20 de ani, consideră că R. Moldova are un potențial investițional enorm. Cum poate fi acesta pe deplin valorificat el a vorbit in interviul ce urmează.

Dle Braga, sunteţi unul din puţinii oamenii de afaceri de la noi care cunosc toate subtilităţile legate de business-ul autohton, mediul de afaceri, climatul investiţional etc. La modul practic, este Moldova atractivă pentru potenţialii investitori? Vă întreb pentru că mulţi încearcă să-şi dea cu părerea la această temă, iar opiniile sunt diferite.

O.B.: Cu siguranţă, Republica Moldova are un apreciabil potenţial investiţional şi el trebuie valorificat, indiferent de problemele cu care ne confruntăm, provocate atât de factori obiectivi, cât şi subiectivi. Şi când vorbesc de potenţial, am în vedere inclusiv poziţionarea noastră geografică, dar şi accesul pe care-l avem la diverse pieţe regionale. Anterior era destul de vehiculată teza precum că Republica Moldova, inclusiv din punct de vedere investiţional, poate deveni un veritabil cap de pod între Est şi Vest. Să ştiţi că această teză rămâne valabilă şi acum, iar oportunităţile, perspectivele pe care le avem sunt enorme. Şi, pentru a evita eventuale speculaţii, voi preciza din start: Est nu înseamnă doar Rusia – noţiunea de piaţă estică e mult mai vastă, iar oportunităţile existente din acest punct de vedere nu trebuie neglijate.

Pe lângă amplasarea geografică şi accesul la pieţe regionale, Republica Moldova oferă şi un set de oportunităţi de ordin intern. Spre exemplu, legislaţia noastră devine tot mai „prietenoasă” cu investitorii; costurile de producţie sunt mult mai mici decât în alte ţări; justiţia se reformează cu paşi rapizi, iar aceasta pentru potenţialii investitori este un semnal destul de bun etc. Cu alte cuvinte, Republica Moldova are mai multe veritabile puncte de atracţie pentru investitori, dar şi procese în derulare care în perspectivă vor face climatul investiţional de la noi şi mai atractiv.

De ce dar investitorii nu se prea grăbesc să vină în Moldova?

O.B.: În primul rând, trebuie să înţelegem cu toţii că deciziile privind investiţiile serioase nu se iau peste noapte. Ele sunt precedate de un amplu proces de analiză a situaţiei din toate punctele de vedere: începând de la cadrul legal şi terminând cu factorii de risc politic. E un proces de durată, iar Moldova a început să transmită mesaje clare de deschidere în raport cu investitorii abia de un an şi ceva. Vorbind în limbajul investitorilor, acesta e un termen mult prea scurt pentru a lua decizii majore. Şi chiar dacă se iau astfel de decizii (fie că sunt anunţate public, fie – nu), oricum trebuie să treacă ceva timp până vedem investiţia „cu ochiul liber”, adică implementându-se la modul practic.

În al doilea rând, nu trebuie să uităm de războiul din ţara vecină, care pe mulţi potenţiali investitori îi face să privească cu multă prudenţă paşii din continuare. În al treilea rând, pe fondalul situaţiei regionale, în Moldova periodic au loc tentative de destabilizare a situaţiei. Indiferent de faptul că autorităţile depun eforturi pentru a le combate şi aceste eforturi dau rezultate, oricum investitorii manifestă o precauţie oarecare.

Dar toate aceste momente, mai devreme sau mai târziu, vor fi depăşite şi eu cred că atunci mulţi investitori îşi vor manifesta deschis interesul faţă de Republica Moldova.

Dar până atunci ar putea apărea altă problemă majoră care să-i determine pe potenţialii investitori să fie în continuare prudenţi în raport cu Republica Moldova – insuficienţa forţei de muncă. Fenomenul capătă amploare şi mulţi din cei ce se confruntă cu el deja trag semnale de alarmă.

O.B.: Este adevărat – e un proces îngrijorător, dar la fel de adevărat este că la depăşirea problemei deja se lucrează. Nu este un secret că mulţi dintre cei ce au efectuat investiţii până acum în Republica Moldova au fost atraşi de forţa de muncă relativ ieftină şi destul de calificată din Republica Moldova. Treptat, acest avantaj a început să dispară şi astăzi unele întreprinderi mari depun eforturi serioase pentru a-şi completa statele de personal. Este un efect colateral al migraţiei masive cu care ne confruntăm. Dar, aceasta ţine şi de libertăţile fundamentale pe care le are omul – nu poţi închide frontierele şi să le interzici oamenilor să-şi aleagă ţara în care să trăiască şi să muncească. De aceea, soluţiile trebuie identificate pe alte dimensiuni, iar un prim pas în acest sens Guvernul Republicii Moldova l-a făcut deja – mă refer la iniţiativa de liberalizare a pieţei muncii, prezentată recent de ministrul Economiei şi Digitalizării, Dumitru Alaiba. Implementarea acestei iniţiative ne va permite într-o măsură oarecare să suplinim deficitul forţei de muncă, inclusiv a celei calificate, care se prefigurează deja. Mai mult ca atât, voi risca să presupun că respectiva iniţiativă ne-ar putea ajuta nu doar la soluţionarea problemei menţionate, ci chiar să impulsionăm dezvoltarea economică a ţării noastre.

Din alt punct de vedere, eu cred că şi exodul populaţiei se va diminua, odată cu îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă din Moldova, iar premise în acest sens există. Mai mult chiar, putem presupune că mulţi dintre cei plecaţi vor reveni în Moldova odată cu noile oportunităţi ce vor apărea aici, inclusiv pentru dezvoltarea business-ului. Guvernul e pornit deja pe această cale, iar programul 373, prezentat recent şi care prevede condiţii de creditare excelente pentru mediul antreprenorial, este un bun exemplu în acest sens.

Pe ce fel de investiţii, în opinia Dvs., ar trebui să mizeze Republica Moldova?

O.B.: Şi interne, şi externe. Or, este absolut greşit când se consideră că Republica Moldova trebuie să-şi canalizeze eforturile exclusiv pe atragerea investiţiilor din exterior. Şi în Republica Moldova există mulţi potenţiali investitori – e vorba de oameni de afaceri prosperi, care au făcut business onest până acum, au contribuit la bugetul ţării în mod substanţial, au creat locuri de muncă etc. Cunosc nu din auzite că mulţi dintre ei, având anumite capitaluri şi posibilităţi, ar fi dispuşi să efectueze noi investiţii. Ei trebuie doar încurajaţi să o facă şi să primească un minim set de garanţii că vor putea să-şi implementeze proiectele investiţionale fără careva obstrucţionări. Apropo, semnale de acest fel, cel mai probabil, aşteaptă şi investitorii străini.

Despre ce fel de garanţii vorbiţi?

O.B.: Despre acel set minim de condiţii ce trebuiesc întrunite în cazul oricărei investiţii: garanţii privind stabilitatea cadrului legislativ (investitorii trebuie să fie siguri că regulile de joc nu se vor schimba pe parcurs, punându-le în pericol investiţia); garanţii că sistemul judecătoresc este unul realmente eficient şi că, în caz de necesitate, vor putea apela la justiţie pentru a-şi proteja investiţia; garanţii de securitate etc.

În toate aceste direcţii se lucrează, iar efortul depus de autorităţi se vede cu ochiul liber: se mişcă lucrurile în vederea perfecţionării cadrului de reglementare; justiţia este în plin proces de reformare; domeniului securităţii i se acordă mai multă atenţie ca oricând etc. Dar, repet, când vorbim de astfel de procese importante, nu putem să ne aşteptăm la rezultate imediate.

Aţi putea oferi un pronostic când procesele investiţionale vor fi impulsionate, iar cetăţenii Republicii Moldova vor sesiza acest lucru?

O.B.: Cred că e vorba de câţiva ani, însă doar cu condiţia că între timp se vor întâmpla câteva lucruri importante. În primul rând, este foarte important ca războiul din ţara vecină să se încheie cât mai repede posibil, iar în al doilea rând, trebuie să fie finalizate toate reformele demarate în ultimul an – de la schimbările importante ce ţin de cadrul de reglementare până la reforma justiţiei. Şi, desigur, să se lucreze intens la promovarea setului minim de garanţii la care m-am referit mai devreme.