Proiectul Edu-Art 2020 își propune să dezvolte spiritul cetățenesc la participanți prin artă și activism cultural, și vine să complementeze curriculumul universitar existent prin intermediul unor seminare interactive și atelierelor tematice de lucru practic și a unui curs internațional de artă contemporană și curatoriat, acompaniate de sesiuni de informare și vizite în teren, un curs de analiză critică a operelor de artă, unei mese rotunde care va pune în discuție problemele învățământului artistic universitar și a unei serii de evenimente și prezentări accesibile publicului larg.

Activitățile organizate de Asociația Oberliht în cadrul proiectului cultural Edu-Art 2020 au ca scop să ofere oportunități de educație artistică non-formală, să dezvolte spiritul civic prin artă și activism cultural. Proiectul propune un cadru de cercetare și analiză a relației între centru și periferie, înțeleasă din punct de vedere cultural, urbanistic și politic. O parte din activitățile proiectului vor fi făcute accesibile prin intermediul unui program public, care se va desfășura la Chișinău între 5 septembrie – 12 noiembrie 2020 și va fi accesibil tuturor doritorilor. Vedeți aici programul public al evenimentelor.

Întregul program va servi drept cadru de cercetare și analiză a transformărilor politice, sociale și economice din ultimele trei decenii, adoptând ca punct de plecare condiția periferică (pe care să o înțelegem din punct de vedere teritorial dar și conceptual) în care s-au regăsit și activează actorii scenei culturale independente, dar și locuitorii Republicii Moldova într-un context european și mondial mai larg. Raportată la contextul urban, cu un focus aparte asupra situației cartierelor rezidențiale din Chișinău, locuitorii cărora sunt mult mai limitați în oportunități de participare culturală la zi, proiectul invită participanții la o reflecție pe marginea impactului produs de transformările recente majore, încurajându-i să vină cu răspunsuri creative și pe măsură (lucrări și proiecte de artă, texte scrise, prezentări publice etc.), fiind ghidați de artiști, curatori, teoreticieni și manageri culturali din diferite țări.

Ce exemplu ne oferă periferia și ce putem învăța de la ea? Ce putem învăța de la ea, luând în considerație actualele schimbări majore la nivel global și cum putem aplica aceste cunoștințe în context local, ținând cont de relația, deseori dezechilibrată, dintre centru și periferie? Privită și analizată dintr-o perspectivă culturală, urbanistică și politică, drept alternativă unei perspective economice și geo-politice dominante, relația dintre centru și periferie ar putea sugera modele alternative de organizare și funcționare, și de dezvoltare pe termen lung, care ar asigura un grad mai înalt de autonomie celor activi în afara centrelor mari și ar conduce la descentralizarea vieții socio-culturale, economice și politice din Republica Moldova.

În această perioadă de schimbări majore la nivel global și ținându-se cont de circumstanțele locale, ar putea ea oare să ofere un model alternativ, care să se dezvolte după propriul său set de legi create organic și să ofere formule funcționale de dezvoltare și să asigure o autonomie? Pentru a găsi răspuns la această întrebare trebuie să trecem dincolo de paradigma Centru vs. Periferie. O alternativă ar fi să ieșim din această conjunctură cu ajutorul unor practici cotidiene, prin comunicare și forme de artă. În loc să căutăm Centrul în afara Periferiei, să încercăm să recreem Centrul în contextul Periferiei, care, în discursul dominant, nu este percepută ca mediu ce ar stimula creația, dar ca un mediu ce ar recepționa / absorbi energia Centrului. În acest fel, schimbarea abordării comportamentale duce întâi la schimbarea punctului de vedere, iar apoi și la schimbarea relației stabilite.