Cristina Danu este o tânără artistă care pictează personaje și emoțiile acestora, alege artă abstractă și figurativă.
Am început studiile artistice încă din 2009, dar nu pot spune că făceam artă de atunci. La început, abia de îmi dezvoltam tehnica și gândirea artistică. Cu timpul, sub îndrumarea profesorilor, am ajuns să fac lucruri foarte creative și originale, dar până nu am ieșit de sub tutela și sfatul acestora, nu pot spune că am făcut artă în sensul adevărat al cuvântului. Era un alt aer în jur. Mă expuneam deja lumii întregi, gândeam mai profund și găseam exprimări tot mai artistice și originale în creație.
Am studiat design vestimentar la colegiul de arte plastice „Alexandru Plămădeala” din Chișinău. Aspectul vestimentar îmi ocupa doar un sfert din timpul petrecut acolo. Făceam mult desen și pictură, multe studii și muncă extracurriculară. Fiind perseverentă de felul meu, am cules multe informații utile din studiile de la colegiu.
Picturile mele își schimbă subiectul în funcție de inspirație și perioadă. La moment, nu sunt adeptul unei tematici stricte. Începusem activitatea artistică cu subiecte figurative. Pictam personaje și emoțiile acestora, utilizam culori cât mai puternice și contraste accentuate. Niciodată nu m-am dat în lături de la pictura abstractă. Mereu făceam picturi figurative deopotrivă cu cele abstracte. Prefer să-mi las creațiile să apară în deriva emoțiilor și trăirilor pe care le am. Nu tind sa obțin faimă imediată în artă, deși aprecierea oamenilor mă motivează și mă hrănește foarte mult, dar tind spre originalitate adevărată, spre o perfecțiune artistică atemporală.
Inspirația este acea raritate imposibil de găsit în mod forțat sau doar din intenția de a o avea. Inspirația vine singură. Eu sunt genul de artist care nu se panichează chiar dacă nu pictează câte jumătate de an. Prefer să- mi las pânzele curate și libere în atelier atât timp cât nu mă simt nerăbdătoare de a lucra. Moneda cu care plătesc pentru inspirație este timpul. În schimb, atunci când aceasta vine petrec zile întregi în atelier, apare inspirația și energia care răbufnește din interior, care te menține treaz și te hrănește până nu se consumă la maxim.
Mereu am apreciat istoria artelor, mi-a plăcut să admir și să analizez evoluția picturii, sculpturii și chiar a arhitecturii. Găsesc geniali mulți artiști din toate domeniile artei. Din istorie mi-au rămas în memorie artiști ca Fragonard, Bernini, Caravaggio, Antonio Gaudi, Pollock, Rothko, Constantin Brîncuși, Nicolae Grigorescu. Îmi plac mult perioadele istorice ca cea gotică, barocă sau rococo, cât și creațiile cicladice. Din cei contemporani îmi plac artiști gen Andrew Salgado, Iris van Herpen sau Richard Prince.
Să fii un tânăr dornic de manifestare, carieră și viață decentă în Moldova este în general un subiect aparte. Să fi avut țara noastră un alt nivel de dezvoltare nici nu se punea întrebarea de ce e așa de complicat să te manifești ca artist sau în oricare alt domeniu. La noi lucrează legile junglei și absurdității. Dacă înțelegi regulile și joci bine, e posibil orice. Eu văd viitor acasă, dar se necesită multă muncă și atitudine. Cine înțelege necesitățile mediului nostru și are dorință, rămâne și luptă, iar cine vrea o ierarhie mai clară, alege să plece. Aici multe lucruri depind de prioritățile, valorile și dorințele individuale ale fiecăruia.
