Filmul de duminică: POPULAIRE
POPULAIRE
Franța, 2012
Regie: Régis Roinsard
Protagoniști: Romain Duris, Déborah François, Shaun Benson, Bérénice Bejo
Dragoste pe vârfurile degetelor
Pelicula franceză Populaire în regia lui Régis Roinsard, a fost prezentată în cadrul Festivalului Filmului Francofon, desfăşurat la Chişinău între 22 şi 30 martie în incinta cinematografului Gaudeamus. Stilizat după comediile romantice din anii ’50-’60 ai secolului trecut, filmul cucereşte prin decoraţiile vintage pline de culoare şi foarte stilate, prin farmecul personajelor, o anumită naivitate a subiectului şi a unei neobişnuite senzaţii de sărbătoare, care nu ne-a părăsit pe întreg parcursul celor aproape două ore cât a durat.
Rose Pamphyle e o tânără de 21 ani care locuieşte în provincie cu tatăl său şi visează să se ocupe cu ceva interesant. Cum aproape fiecare deceniu îşi are profesiile de top la care râvnește majoritatea, în perioada când se desfăşoară acţiunile filmului, pentru tinerele domnişoare era în vogă să fie secretare. O mulţime de cunoscuţi şi legături noi din cercurile cele mai prestigioase, călătorii, impresii, afaceri.
Deşi la început nu se pricepe foarte bine la ce şi cum trebuie să facă şi arată mult mai puţin încrezută în sine sau ambiţioasă decât toate celelalte pretendente, Rose este angajată în calitate de secretară într-o firmă de asigurări. Asta şi datorită farmecului său, dar mai ales, datorită vitezei cu care dactilografiază.
Secvenţele în care ea bate la maşină cu o preocupare şi un entuziasm nemaivăzute, stârnesc zâmbetul. Maşinile de scris au fost făcute pentru domnişoare, nu pentru elefanţi, într-un moment dat, îi face observaţie şeful său, Louis, când este deranjat de zgomotul pe care-l produce maşina de scris. La locul de muncă, Rose aduce cu dezinvoltură mai mult haos şi încurcătură decât ordine, însă în curând se dovedeşte că Louis nu a greşit cu alegerea şi îi propune noii sale angajate să participe la o competiţie pentru dactilografe. În acest scop, îi propune să se mute la el şi-i devine şi antrenor. Din acest punct porneşte şi istoria de dragoste dintre aceşti doi.
Rose, în interpretarea actriţei Déborah François, e adorabilă. Nu e uimitor că personajul aminteşte de Audrey Hepburn sau de tânăra Catherine Deneuve în Les paraplues des Cherbourg (Umbrelele din Cherbourg), precum, de altfel, şi decoraţiile amintesc de această producţie franceză, odată ce regizorul a urmărit să redea atmosfera romantică, vie şi plină de culori a acelei perioade cinematografice.
Louis, interpretat de Romain Duris, e un personaj care cucereşte şi el publicul. Un tânăr preocupat de afaceri, serios, atrăgător, dar cu un ceva anume întâmplat în trecut, care, poate din anumite motive îi provoacă în prezent remuşcări sau tristeţe. Poate de aceea, chiar şi atunci când e dur şi răneşte sentimentele tinerei Rose, îndrăgostite de el, intuim că totul nu-i chiar atât de simplu cum pare şi că, la sigur, există vreun motiv care l-a făcut să se comporte în acest fel. Nu trebuie decât să aşteptăm să-l descopere el însuşi. Şi să-l înlăture.
Subiectul destul de bine construit al filmului, permite ca istoria succesului campioanei la dactilografiat şi istoria de dragoste de pe fundal, să se desfăşoare concomitent într-un fel în care filmul să capete acea minunată calitate de a fi privit dintr-o răsuflare.
Vizionare plăcută!
Ne vedem la sfârșitul următoarei.
Marina și Mihai