Timp de patru zile artistul contemporan român, cu pensia cât 30 de carnețele cu schițe, a dăruit din energia lui capitalei noastre. Câteva locuri din Chișinău, un gard de pe un bulevard inexistent din Chișinău și altul de lângă o gunoiște, s-au transformat în gazete de perete semnate de Dan Perjovschi și alți zeci de ucenici. Printre ei am fost și eu. Am lăsat baltă toate planurile de pe 28 mai și am mers la Muzeul Zemstvei.
09:45 – 12:00 Am intrat sfioasă în sala Zpațiului, doar urma să-l văd mai îndeaproape pe geniul Perjovschi. Nu am ajuns la evenimentul din troleibuz, organizat acum doi ani, pentru că. Nu știam unde să mă așez. Mai departe, mai aproape, poate ca pe timpul prelegilor, cât mai departe de primul rând. Am format un semi-cerc în jurul lui. ”Vouă cum vă spune?”, ”Cu ce vă ocupați?” A întins mâna la toți, tineri și tinere deopotrivă. Am început să discutăm despre spațiile publice, despre creațiile la diferiți artiști din toate colțurile lumii, pe care le-a văzut. Am tot discutat despre desenele stradale, tendița de a legaliza graffiti și a trece ce a fost în underground în mainstream prin festivaluri și granturi. Desenele au început să fie folosite pentru publicitate: barurile își fac reclamă, se vând papuci pentru că e cool, și nu mai rămâne nimic din limbajul de libertate. Stilurile noi le descrie ca fiind prea baroce, cu umbre și complexe, prea obsedate de propriul autor. Creațiile lui Perjovschi din contra, sunt simple până la infantile, în forme și culoare, dar mesajul, subtilitatea la unele și ingeniozitatea la toate sunt cele care-l fac pe Perjovschi ”number one.”
În timp ce serveam cu toții din cozonacul adus din Ardeal, Dan Perjovschi continua să răspundă la întrebările celor adunați la atelierul din 28 mai.
12:00 – 15:00 Se apropie de fiecare. Nu judecă nici o idee. Le schițează la toți pe foaie și îndeamnă la simplitate, în linii și text. Eu devorez cum pe foile celor de alături apare câte un desen de la Perjovschi, e ca o mică comoară pe care o poți avea doar pentru tine. Are o răbdare de invidiat, că doar nu mai suntem noi pricepuți atât de bine. Calitatea asta probabil s-a conturat mai bine atunci când ”a dat voie” ca puține din lucrările lui să rămână acolo unde le desenează. Ele mai cam toate sunt șterse, vopsite deasupra, călcate în picioare de oamenii care vin să viziteze galeriile. Și e greu! Să-ți vezi munca distrusă de oameni, mulți oameni. Cu siguranță îi mai alină durerea cozonacul din Ardeal, făcut de mama Liei, soția lui. Cozonac cu nucă pe care l-a adus și la Chișinău, să gustăm din el.
În timpul atelierului artistul contemporan se apropia de fiecare și îi învață cum să se folosească limbajul vizual pentru stencil-ul la care lucrează.
Unul din participanții atelierului cu Dan Perjovschi, lucrează la stencil-ul său dedicat problemei defrișării copacilor.
Una din participantele atelieului cu artistul român Dan Perjovschi lucrează la stencil-ul ei despre etimologia literei slave ”Ж.”
În timpul atelierului artistul contemporan se apropia de fiecare și îi învață cum să se folosească limbajul vizual pentru stencil-ul la care lucrează.
15:00 – 16:45 După ce am analizat desenele de pe perete și toată lumea a spus două cuvinte despre ideea lor, am pornit în grup, la vale, pe Sfatul Țării. Tot numai de istorii se ține. Spune că dacă ne face cineva observații să dăm vina pe el, că lui nimeni nu-i va face nimic. Vladimir de la Oberliht ne spune mai multe despre programul ”CHIOȘC”, prin intermediul căruia a ajuns Perjovschi la Chișinău. Acesta încurajează crearea unor lucrări noi, produse în raport cu contextul și realitățile locale. El oferă posibilitatea de a explora diferite probleme ce se referă la situația Moldovei în general și de a analiza procesele care modelează astăzi spațiul public al Chișinăului. Când am ajuns pe loc ne-am aliniat cu toții de-a lungul ”bulevardului Cantemir” și am început să facem artă! Să transformăm peretele din beton, văruit, într-o gazetă de perete, o invitație la discuții, o masa rotundă, la care se vor așeza oamenii din jur și noi, cei care am creat-o. E un lucru istoric pentru mine. Să creez alături de Dan Perjovschi. Toată lumea e mulțumită. El e mulțumit.
Unul din participanții de la atelierul cu Dan Perjovschi, își duce până la capăt stencil-ul dedicate problemei defrișării pădurilor.
Dan Perjovschi, artist în rezidență la Chișinău, în perioada 28-31 mai, desenează pe gazeta de perete din capială.
În cadrul atelierului cu Dan Perjovschi, inexistentul bulevard Dmitrie Cantemir s-a ales cu o gazetă de perete.
18:00 – 22:00 Pentru cei care nu au reușit să vină la atelier, Dan i-a așteptat la prezentarea “Cum trăiesc bine ca artist în Sibiu fără să vând mare lucru la New York?” Practica lui artistică din 1984 până în prezent. Este interesant să auzi omul care a crescut într-o țară în care exista o singură realitate, realitatea dictatorului, ca după să încerce să-și întindă aripile într-o țară fără suflare și obosită. Mi-a plăcut că se implică în toate subiectele sociale. Minoritățile, protestele, el nu se ascunde după concerte, reclame, ca nu cumva să supere un grup sau altul social. El susține Roșia Montana și le oferă protestatarilor desenele lui gratuit. El crează special pentru cei care nu vor cianură în viitorul lor. Un artist care nu este absent de la ceea ce se întâmplă în jur, pentru că asta este și sursa lui de inspirație. Perjovschi se uită la TV, are Facebook, consumă media de azi, dar are un sistem de filtrare ”băț.” Lumea pur și simplu nu-l lăsa să plece. Discuțiile apareau una după alta. Cel mai des el comentează totul cu ”interesant…” sau ”e bine? e rău? eu nu știu” și le mimează excelent, ceea ce te captează și mai tare. La sfârșit le spune elevilor de la arte că lui personal i-au trebuit ani buni ca să uite stilul academismului și să elibereze mâna și sufletul. Pentru că atunci când toți din clasă desenează mere, profesorul știe cu siguranță cine e mai bun și cine nu. Dar dacă se apucă cineva să deseneze drone sau roboți trimiși pe Marte, atunci acesta se pierde. Și la urma urmei, cum poți să stai atâta amar de vreme să desenezi mere, când unii trimit în aer drone, iar NASA roboți în cosmos?
Dan Perjovschi, artist în rezidență la Chișinău, prezintă în fața publicului practica lui artistică din 1984 până în prezent
De la ora 18:00, startul prezentării ”Cum trăiesc bine ca artist în Sibiu fără să vând mare lucru la New York?”, lumea nu l-a lăsat să plece până trecut de ora 22:00.
AUTOR: Nata Andreev