Anul acesta, în premieră, muzee din Republica Moldova s-au alăturat proiectului, pentru o ediție comună cu România a Nopții Muzeelor. Astfel, muzeele de peste Prut înscrise vor beneficia de promovare și de reprezentare alături de cele din România, în cadrul platformei comune noapteamuzeelor.org.

Ca în fiecare an, muzeele, dar și spațiile expoziționale alternative, se vor întrece pentru a propune programe surprinzătoare pentru toate vârstele. Pe 13 mai, până după miezul nopții, vizitatorii sunt invitați să-și pregătească încălțămintea cea mai comodă și să exploreze colecțiile fascinante ale muzeelor sau să se bucure de intervențiile artistice și de reprezentațiile propuse de spațiile culturale partenere. Vor fi organizate sute de evenimente speciale în spații muzeale, în observatoare astronomice, în spații de catedrale, biserici și sinagogi, în teatre, atenee, mausolee, în primării, în castele, palate și cetăți, turnuri și bastioane, în biblioteci, în studiouri de creație, centre culturale, în școli și universități, în decupaje urbane creative, în spații de știință și experimentare, în spații ale memoriei istorice, în pavilioane și galerii de artă, în case de licitații și târguri de artă, în case pentru îngrijirea bătrânilor sau în mori de hârtie. Noaptea Muzeelor va fi peste tot.

„Ne pregătim pentru o ediție plină de evenimente, de mișcare și de noutăți, atât din punct de vedere al conținutului, cât și geografic. Avem deja 200 de evenimente înscrise în program, dintre care multe premiere, care acoperă 28 județe din România și Bucureștiul, precum și două raioane din Republica Moldova și Chișinăul. Momentan, pe harta-program a Bucureștiului sunt 49 de atracții - 28 muzee și 21 entități culturale și studiouri creative. Din țară, 130 de muzee și case memoriale, dar și 21 de alte organizații din 65 de localități s-au înscris oficial până acum. Toate se vor regăsi pe platforma comună Republica Moldova – România noapteamuzeelor.org, care va fi actualizată în curând” – a declarat Dragoș Neamu, Coordonator Departament Relații Internaționale și Proiecte Culturale at Rețeaua Națională a Muzeelor din România

Invitatul special al acestei ediții este War Childhood Museum, faimosul muzeu din Sarajevo dedicat memoriei copiilor care au trecut prin experiența războiului. Aceste istorii fragile sunt expuse publicului prin obiecte, mărturii video și fragmente de istorie orală, reunite în singurul muzeu din lume dedicat copilăriei afectate de război. Pentru expoziția de la București, care va fi inaugurată la Muzeul Național al Țăranului Român pe 12 mai, curatorii au inclus povești și obiecte ale copiilor din Ucraina, Siria, Afganistan, Bosnia, Yemen, Irak, inclusiv ale copiilor ucraineni refugiați în România. War Childhood Museum („Muzeul Copilăriei în Vreme de Răzaboi”) este unul dintre cele mai apreciate muzee ale noului val, un adevărat fenomen care se expune publicului, pentru o lună, în București, prin expoziția LISTEN! / ASCULTĂ!, ce nu trebuie ratată.

Noaptea Muzeelor este organizată de Rețeaua Națională de Muzeelor din România (RNMR) și a devenit, în ultimele aproape două decenii, una dintre cele mai puternice mărci culturale, un adevărat fenomen social, cu cifre de audiență ce gravitează în jurul cifrei de un milion, la nivelul întregii țări.

Detalii complete și actualizate despre organizarea generală și programul evenimentelor din 13 mai vor fi disponibile pe canalele Noaptea Muzeelor - https://noapteamuzeelor.org/, precum și pe rețelele de comunicare ale instituțiilor culturale implicate.

Ediția anterioară, cea cu numărul 18 a Nopții Muzeelor, a fost prezentă în 260 de muzee și spații culturale din peste 90 de localități, care au acoperit geografic 39 de județe. În București, Noaptea Muzeelor a înregistrat un record absolut de 64 de obiective culturale, fiind pentru prima oară în istoria organizării evenimentului când mai mult de 80% dintre punctele de interes din circuitul orașului erau pline de oameni care așteptau să intre pentru a se bucura de programul oferit.

Promotori: Rețeaua Națională a Muzeelor din România, Noaptea Muzeelor

Eveniment co-finanțat de UniCredit Bank, Seneca Anticafe și coaliția Care for Ukraine (Confederația Globală Care, Fundația Sera România și FONPC).

Parteneri: Phoenix Media, Digital Art, Premium. Rent a Car, The Institute,

Comunicare proiect: Connect Media

Susținut de: Digi24, Digi FM

Parteneri media: AGERPRES, Agenția de Carte, Bookhub, București FM, Catchy.ro, Curatorial, diez, Ediția de dimineață, E-Zeppelin, Happ.ro, I-tour, IQads, IQool, Locals, Modernism.ro, MovieNews.ro, Moldova 1, Moldpres, Munteau recomandă, Observator Cultural, Radar de media, Radio România Cultural, RADOR, Revista Psychologies, Realitatea.md, Rlive.md, Radio România Cultural, Spotmedia.ro, Zile și nopți

Manager proiect: Dragoș Neamu

Запись Noaptea Muzeelor 2023 — ediție inedită România și Republica Moldova впервые появилась Locals.

Пётр Ловыгин, российский блогер, автор ютуб-канала Петенька Планетка и нового канала Пэ Пэ, отправился в путешествие по Румынии, взяв с собой Серёгу Гагауза, героя самого популярного ролика Ловыгина о путешествии по Молдове.

Видео 18+, прогулка по городу и экскурсия по Дворцу Чаушеску, цыганский район Ферентарь.

Запись Видео: Серёга Гагауз в Бухаресте с Петенькой Планеткой впервые появилась Locals.

Экспаты, живущие в Бухаресте, рассказывают как и почему они переехали в этот город и что в нём им нравится.

Produced by: Roxana Andrei, Eugen Neiculescu
Directed by: Roxana Andrei
DOP: Eugen Neiculescu
Cameraman: Andrei Pirvulescu
Edited by: Ioan Botezatorul
Color grading and subtitles: Octavian Chiritescu-Crisan

Запись Видео «Meanwhile in Bucharest», что иностранцы думают о столице Румынии впервые появилась Locals.

Iar dacă ești creativ și leneș sau îți place ție să crezi despre tine că ești creativ, dar precis ești leneș, alege Lente de pe Dionisie Lupu, e un pub urban și artistic, cel mai neconvențional din familia Lente cu propriul lor brand de bere artizanală. str. Dionisie Lupu 78 | Mon-Sun: 11.30 am - 12 am | www.lente.ro | + 40.314.107.585

Neeext, iubitorii de burgere, atenție! În București există așa un loc magic, se numește Burger Van Bistro, un loc mic, dar cochet unde servesc burgere și bere artizanală. Cum zic băieții”Whenlife throws you a burger, eat it”. str. George Vraca 4| Mon-Sun: 12:00 - 22:00 | burgervan.ro | + 40.720.287.437

Sau dacă cauți un loc mai puțin cochet, să presupunem că ești mai dur și mai mereu înfometat ai ca alternativă MODELiER unde au burger pe gustul fiecăruia(dincarne de miel, vită, pui, chiar și vegetarian) str. Duzilor 12 | Sun - Thu: 13:00 - 1:00; Fri-Sat: 13:00 - 2:00 | modelier.ro | + 40.799.630.693

Și ca să nu-i supăr pe sofisticații care nu au rămas impresionați până acum, vă recomand Pâine și Vin locul pentru cei care iubesc sacrul: pâine proaspăt scoasă din cuptor și vin roșu sec. str. Ion Brezoianu 4| Sun-Thu: 17:00-1:00; Fri-Sat: 17:00-4:00 | painesivin.ro | + 40.736.374.432

- Unde mă amețesc ușor? 

Ho-ho-ho, priekene, vara în București plutesc atâția aburi de alcool, pardon, căldură, încât e greu să nu găsești un bar unde servesc tot felul de băuturi, care mai de care. 

Preferatul meu bar e Grădina Eden, o grădină de vară ascunsă în inima orașului, unde barmanii lucrează cu viteza luminii și te poți refugia de îmbulzeala din oraș împreună cu bunul tău prieten pe nume Aperol Spritz.  str. Calea Victoriei 107 | Mon-Sat: 16:00 - 2:00; Sun: 10:00 - 0:00 |  + 40.744.510.687

Dacă nu ți-ai găsit și tu un loc în rai(Eden),ai în imediata apropiere Green Hours, unul dintre cele mai vechi cluburi de jazz din oraș. Vara găzduiesc la terasa lor încântătoare concerte, performance-uri și tot felul de evenimente culturale mai puțin mainstream. str.  Calea Victoriei 120 | Mon-Sun: 9:00 - 4:00| greenhours.ro|  + 40.751.772.275

Și dacă ești ROCKer (saude toate câte un pic), Fabrica este refugiul urban cu o terasă enormă și fuuuartefamily friendly, care mai găzduiește din când în când și concerte rock. str. 11 iunie 50 | Mon-Sun: 11:00 - 5:00 | fabrica-club.ro | + 40.753.227.422

Bonus pentru cei cuminți. Știi scena aceea din film când protagonistul meditează asupra vieții pe acoperișul unei clădiri, toți din jur zâmbesc, ciocnesc pahare, apusul se prelinge frumos pe fețele actorilor? Aha, poți trăi așa moment(cala Holywood!) și la București. Linea / Closer to the Moon (rooftopbar) este un loc perfect unde să-ți petreci seara, în compania celor dragi cu vedere superbă spre oraș. str. Calea Victoriei 17 (cuintrarea din Lipscani) | Mon-Sun: 18:00 - 2:00 | + 40.757.824.298

- Io’ vin la București să fac shopping! Unde îmi cheltui banii?

Dacă vrei să susții tânărul designer român(șisă te lauzi prietenilor din Chișinău că ai un obiect de design de interior în exemplar UNIC, dar nu de la Ikea) intră pe la Dizainăr, magazin dedicat exclusiv designului românesc unde găsești obiecte de design interior made in RO. str. Putul cu Plopi 17 | Tue-Fri: 14:00-19:00, Sat: 12:00 - 17:00 | dizainar.ro | + 40.213.113.384

Și dacă cheltui nesăbuit banii pe cărți (Welcome to the club), ai o alegere diversă începând cu Humanitas Kretzulescu, o librărie cu o atmosferă intimă și plăcută și coffee shop într-un singur loc. str. Calea Victoriei 45 | Mon-Sat: 10:00-21:00 | humanitas.ro | + 40.213.135.035

Saaaau Cărturești Carusel (bookshop & coffee place) care cred că e cea mai instagramată librărie din oraș. La ultimul etaj găzduiește un coffee shop unde poți citi cărțile alese, iar la subsol găsești discuri vinil, dvd-uri, benzi desenate. str. Lipscani 55 | Sun-Thu: 10:00 - 23:00; Fri-Sat: 10:00-00:00 | carturesticarusel.ro | + 40.728.828.922

Daar, preferata mea, (evident) e Cărturești Verona. Pe lângă librărie și magazin de obiecte de design, au și o grădină în spate unde poți savura o băutură rece cu o carte bună ferindu-te de soarele aprig din București. Str. Pictor Arthur Verona 13 | Mon - Fri: 10:00 - 22:00; Sat - Sun: 11:00 - 22:00 | carturesti.ro | + 40.376.448.844    

     

- Io’ vin la București să fac shopping serios! Give me malls!

Așa deci, dacă revoluția culturală încă nu a ajuns pe strada ta și totuna cauți mall-uri, începe cu cel mai mare mall din România AFI Cotroceni. Au spații amenajate pentru distracție și shopping, are până și un roller-coaster, Karl! Sugestie pentru gurmanzi: la etajul 2 în spațiul destinat food court-ului veți găsi Thai Handmade Ice Cream, gustați înghețată cu Jagermeister. Bd. General Vasile Milea 4 | Sun-Thu: 10:00 - 22:00; Fri-Sat: 10:00 - 23:00 | aficotroceni.ro | + 40.314.257.510      

  

Și dacă AFI nu te-a convins(curoller-coaster, Karl!) atunci Băneasa Shopping City e pentru tine. Cineva deștept din lumea marketingului a inventat special pentru tine un mic orășel destinat exclusiv shopping-ului de calibru mare. Zona comercială Băneasa e într-atât de mare încât nici nu ai nevoie să ieși de-acolo, imaginează-ți IKEA, Carrefour, Metro, Bricostore şi Mobexpert, toate una lânga alta! Șoseaua București-Ploiești 42D | Mon-Sun: 10:00 - 23:00 | baneasa.ro | + 40.213.065.505

- Mi-am cumpărat țoale, acum vreau plimbări pe malul Senei, pardon, Dâmboviței! 

Unde se duc toți turiștii într-un oraș nou? Coooorect! În Centrul Vechi aka Old Town. Îți recomand doar o ușoară plimbare prin Centrul Vechi, dar nu te reține prea mult, că deși e o zonă importantă a orașului, de obicei este foarte aglomerată și trezești mai des uitându-te în jos cum te calcă toți în picioare decât cu capul în nori. În Centrul Vechi ai o alegere extraordinar de mare de pub-uri, cafenele și magazine specializate, inclusiv poți vedea atracții turistice ca renumitul Pasaj Macca-Villacrosse, restaurantul Caru’ cu bere, Palatul Camerei de comerț ș.a.m.d.

Și dacă te-ai scuturat de praful din Centrul Vechi și ești gata să inhalezi din nou oxigen, ai în apropiere Parcul Cișmigiu cea mai veche grădină publică din oraș, amenajată în stilul parcurilor engleze. Sugestie: vara se pot face plimbări cu barca pe lac, iar seara tineretul creativ se adună lângă un bar aka chioșc în inima parcului.

Now, my favourite part, Parcul Kiseleff și Cartierele Aviatorilor, Dorobanți. Kiseleff este parcul meu preferat din oraș, îmi place să vin aici să citesc cărți în aer liber sau să mă dau cu skate-ul. În apropierea parcului e situat un creative hub și coworking Qreator și o zonă amenajată cu câteva localuri simpatice, inclusiv French Revolution (auo alegere nemărginită de eclere, făcute conform rețetelor franțuzești). Pe străzile Sofia, Atena, Rabat, Washington se ascund clădiri vechi și frumoase, inclusiv care găzduiesc diverse ambasade. La Kiseleff cel mai bine e să ajungi pe jos, plimbându-te pe bd. Lascăr Catargiu sau str. Calea Victoriei, străzi cu arhitectură diversă și impresionantă. 

Și pentru mass market Parcul Herestrău. Cred că ai mai auzit de el, este situat în partea de nord a orașului și e cel mai mare, și renumit parc din oraș.

 

Bonus pentru plus șepte roni - Grădina Botanică, situată în cartierul Cotroceni care este un adevărat un refugiu din aglomerația orașului. În grădină se află o seră veche cu plante exotice care a fost construită după modelul Serelor din Liège (Belgia)și un lac cu o insuliță interioară. 

Bonus la bonus: colecția privată de mașini de la Interparking. Nu știu cine își ține acolo colecția, dar e cu gust, găsești parcate mașini de colecție ca Rolls, Ford, Mercedes. Intrarea în parcarea subterană se face din str. Nicolae Bălcescu, din apropierea hotelului Intercontinental. 

Frumos Bucureștiu’ ăsta, dar eu cu ce transport ajung unde îmi trebuie? 

Răspuns corect, dar greu de realizat: cu elicopteru.

Realitatea crudă este că orice transport ai alege, oricum vei sta în trafic, de aceea cel mai bun transport pentru mine, este mersul pe jos. Dar ca alternative suportabile, mai sunt:

• Metro- costă doar 2 RON călătoria și e un mijloc de transport bun în afara orelor de vârf.  
• Uber- mergi în siguranță și au prețuri accesibile(evitațitaxiurile parcate lângă bordură). 
• Wazepentru cei care vin în vizită cu mașina personală, așa veți reuși să evitați aglomerația din trafic. 

Alte tips-uri: 

• în majoritatea barurilor se servește cafea 100% arabica(aciditateamai înaltă îi dă un gust acru):, recomandarea mea este să cereți o combinație robusta + arabica pentru un gust al cafelei mai familiar(ceicare s-au obișnuit cu un gust mai intens al cafelei și mai mult amărui).
• prețurile în localuri sunt relativ cu 25-30%+.. mai mari decât în Chișinău.
• veți fi întrebat/ă des cu o curiozitate sinceră dacă”suntețidin republică?” 
• nu încercați degeaba să schimonosiți accentul dâmbovițean, oamenilor le e indiferent cu ce accent vorbiți și se amuză pe seama tentativei noilor veniți de a imita”accentullocal”. 
• vara mai în toate hotelurile vine în vizită gândacul George, e un gândac vedetă aici, așa că don’t be afraid.
• toate evenimentele din oraș le găsiți pe Facebook sau pe alte site-uri care centralizează noutățile. 
• have fun:) 

Victoria C.

Запись Meet me in București впервые появилась Locals.

Deja de câteva săptămâni tot plănuiam călătoria noastră spre București, pentru a-i vedea pe regii rockului experimental Swans, însă nu ne așteptam ca călătoria noastră să fie răsplătită cu atâtea emoții și atâta amabilitate din partea membrilor trupei.

Începem însă povestea astfel - am ajuns la Control, clubul unde trebuia să aibă loc concertul și camaradul nostru Octavian tot țipa la noi să mergem să lăsăm gecile la garderobă. Mintea celorlalți un pic frâna, ne mișcam alene după o noapte și o zi nedormită, iar picioarele parcă nu ne mai ascultau. Doi dintre noi au luat-o printr-un coridor dubios și au ieșit repede, exclamând de fericire „Noi am văzut aparatura pe scenă! Aparatura Swans, vă imaginați?”. M-am gândit că-s al naibii de norocoși, dar nu știam ce ne așteaptă acolo, la garderobă.

Iar acolo era…. Christoph Hahn, membrul de bază Swans, cântă la chitara slide și e unul dintre cei mai drăguți oameni, pe care ai putea să-i întâlnești vreodată. El a făcut poze cu noi, a stat la o discuție neformală lângă Control, a răspuns la zecile de întrebări, cu care noi, cei 12 nebuni din Republica Moldova, îl asaltam.

Am aflat că Michael Gira, celălalt membru de bază Swans, e un om al preciziei și fiecare parte din cântec este bine-lucrată și rar întâlnești improvizări în scenă. Christopher Pravdica, chitara bass în Swans, a glumit pe seama abilităților sale și cică nu se știe dacă va mai fi în trupă, însă noi am văzut ce face el cu bassurile în scenă - fiecare piesă avea solo-uri pentru el, îmbinate cu mișcări nebune, dar și armonioase.

Nu am mai avut ocazia să-i întâlnim pe ceilalți, decât atunci când luam autografele. Doar că Phil Puleo, tobele din Swans, ne-a spus că ne-a văzut în primele rânduri. „Am auzit că ați venit de undeva departe, nu?”, ne-a întrebat Phil. Și noi ne-am dat seama că ei, cei din Swans, au vorbit în culise, înainte de concert, despre grupul ăsta de moldoveni, care a venit doar pentru dânșii.

Christoph a spus că și-a schimbat complet atitudinea față de showul ce l-au avut în acea seară - de parcă au cântat mai mult pentru noi, de parcă a avut mai multe responsabilități din cauza noastră. Sau datorită nouă, pentru că showul a fost excepțional. Ai fi putut vedea cum Gira îi dirijează pe toți, cum au conversație de asta nevăzută, dar înțeleasă doar de membrii trupei, iar în cazul în care făceai poze - cum îți arunca priviri odioase sau, și mai rău, putea să-ți indice frumușel cu chitara că Nu! Nu face poze! Nu se poate!

Dar tu ai ales să nu mergi la Swans.

Totuși, mi-a reușit să fac poze datorită Sarei, membru al echipei Swans. M-a sfătuit not to be a dick about taking pictures, pentru că am auzit că Gira mai ia și telefoanele sau aparatele foto, dacă îl deranjează, și le pune frumușel pe boxele din scenă până la final de concert. Nu am fost lipsită, însă, de priviri indignate din partea lui Gira. Dar tot el mi-a zâmbit atât de frumos când am cerut autograful, pentru că m-am recunoscut că am stat la mai puțin de un metru de el și am savurat 6 piese timp de 2,5 ore de concert.

„Ei sunt oameni foarte drăguți și amabili!”, mi-a spus Sarah. „Ei discută cu fanii lor, îi ascultă și fac turnee ca să-i mulțumească, într-un fel, pentru loialitate”, a adăugat ea. De asemenea, ea a mai meționat că Swans, în curând, vor avea o pauză mai lungă, întrucât turneele nemărginite îi obosesc pe toți din echipa lor.

Și da, am stat mai mult de o oră ca să avem un full house cu autografele celor din Swans. Și, până la urmă, am rămas doar 5 cei mai norocoși moldoveni, cu toate autografele în mână, mii de impresii frumoase și mulțumiți de cea mai reușită zi din călătoria noastră la București.

Ținem să menționăm că Little Annie, cea care a deschis concertul, împreună cu clapetistul Swans, Paul Wallfisch, ne-a încântat cu capacitățile sale vocale care au combinat frumos brutalul și armonia.

Text: Ilona Spesivțev
Poze: Ilona Spesivțev, CrustUnicorn

Запись Cum a fost: Concertul Swans la București, văzut de o droaie de moldoveni впервые появилась Locals.

Astfel, pe 1 decembrie, la Cinema PRO, va avea loc primul concert în București susținut de fiul regretaților artiști ai neamului, Ion și Doina Aldea-Teodorovici, acompaniat de orchestra sa.

În cadrul evenimentului, vor fi interpretate renumitele cântece ale Renașterii Naționale din Basarabia, dar și alte piese compuse de Ion Aldea-Teodorovici.

INTRAREA ESTE LIBERĂ! Vă rugăm completați acest formular: https://goo.gl/forms/tNQmRKAyDwgD38Qb2

INFO: 021 313 7348

Să sărbătorim 98 de ani de la Marea Unire!

1 decembrie 2016, ora 19.00, Cinema Pro, str. Ion Ghica 3 (Piața Universității)

Concertul este organizat de Centrul pentru Integrare și Dezvoltare PRUT, cu sprijinul Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni.

Formată în august 2014, Aldea-Teodorovici Orchestra este un proiect inspirat din tradițiile folclorice și muzica contemporană, care își propune realizarea de show-uri live bazate strict pe sunetul autentic al instrumentelor și al vocii, într-o manieră ce nu poate fi imitată de vreun dispozitiv electronic.

Amestecul stilurilor folk, progressive rock, funk, soul și etno într-o stilistică de stradă, pop-orchestrală cu tentă funky, compune sound-ul specific orchestrei Aldea-Teodorovici.
Conducătorul artistic, solistul orchestrei și fondatorul ei este Cristofor Aldea-Teodorovici.

Запись Concert #dinBasarabia — Aldea-Teodorovici Orchestra la București впервые появилась Locals.

Из Бухареста Ryanair летает в Брюссель, Берлин, Афины, Дублин, Болонья, Милан, Рим, Тимиошару, Мадрид, Бристоль и Лондон.

Запись Осенние скидки Ryanair: от 9.99 евро вылеты из Бухареста впервые появилась Locals.

În perioada 27 - 29 mai 2016, ești invitat la Comic Con-ul Est-European, care va avea loc la Romexpo, București. Acolo vei avea șansa să discuți cu actorii tăi preferați, să urmărești diverse filme documentare, să participi la discuții despre diferite tematici din cinematografia contemporană și de SF și fantasy, dar și să te distrezi la maxim alături de oameni care sunt la fel de interesați și interesanți ca și tine. În plus, vei putea să te informezi cum ai putea extinde SF-ul și fantasy în Republica Moldova.

Întrucât programul East-European Comic Con nu este întocmai complet, poți să-l urmărești aici. Totuși, au fost anunțați primii actori invitați, care sunt cunoscuți prin aparițiile sale în seriale televizate arhicunoscute.

Primul actor invitat este Mark Pellegrino, cunoscut pentru apariția sa în rolul lui Jacob în serialul TV Lost, unul dintre creatorii căruia este J.J. Abrams și în rolul lui Lucifer în Supernatural, creat de Eric Kripke.

De asemenea, vine și David Anders, văzut în rolurile sale din Charmed, Heroes sau Once Upon a Time.

Lista invitaților urmează a fi completată, însă trebuie să știi că vei avea ocazia să participi la panelurile de discuție cu actorii tăi preferați, întrebându-i nu doar despre munca lor în domeniul mai fantastic al cinematografiei, dar și despre preferințele lor în materie de SF și fantasy. Vei putea, eventual, să faci poze și iei autografe de la ei,

În plus, pe lângă discuțiile cu actorii, vei putea participa la diverse sesiuni, unde vei urmări un documentar întitulat Chuck Norris vs Communism, un film ce povestește istoria persoane ce vocifera filmele venite din vest, filme care au fost cenzurate de către Comitetul de Cenzură comunist, dar și vândute pe piața neagră. Documentarul este o producție marca HBO România și a fost selectat la Sundance Film Festival.

Nu uita că vei putea discuta și despre benzile desenate apărute în România, dar și să afli cum ai putea diversificca cultura benzilor și în Republica Moldova.

Dacă ești interesat în East-European Comic Con, vizitează pagina evenimentului, fii pe fază cu noutățile, dar fii și cu ochii pe Locals.

Sursă foto: Fanpop

Запись Cunoaște mai multe despre Science-Fiction și fantasy, participând la East-European Comic Con впервые появилась Locals.

Pentru participantii din Moldova, agentia digitala Granat ofera posibilitatea procurarii unui numar limitat de bilete cu o reducere de 70%. Pentru asta este necesar sa transmiteti un mail la info@granat.md in care descrieti de ce doriti sa participati la eveniment.

Pe langa marile branduri si companii care atrag publicul interesat de lumea Internetului, precum Facebook, Twitter, Google, Yahoo, Shazam, Skype sau Windows Mobile, temele abordate in festival acopera mai multe domenii de interes din online si marketing digital.

Iata care sunt cele mai importante dintre acestea, grupate pe zone de interes:

1. CREATIE SI VIRAL VIDEO

Cei care lucreaza in agentii de creatie, PR dar si de media sau pur si simplu sunt pasionati de nebunia comunicarii digitale nu vor rata ideile unor oameni si agentii care obtin premii internationale.

ZOO – agentia de creatie din cadrul Google: Sid Lee, Effective Brands, DigitasLBi, Achtung!, Branderati, The Comms Lab sau Åkestam Holst sunt nume prezente la festivalurile majore din lume.

Acum si la ICEEfest. Cateva exemple de campanii spectaculoase realizate de cei care vin la ICEEfest, puteti vedea aici [via Iqads].

In plus, cele mai mari hituri virale ale anului vor face subiectul show-ului din finalul festivalului, “Viral Movie Night”, unde Andi Moisescu si invitatii sai, comediantii Mihai Bendeac, Mihai Bobonete si Raul Gheba vor analiza, serios, umorul tip YouTube.

2. CONTENT

Cei care lucreaza in publishing si in productie de content online sunt invitati sa vada noi playeri precum UpComing ori Daily Secret, care incearca noi modele de business. Dar nici veterani precum BBC, Forbes sau Der Spiegel nu sunt de ignorat, desigur.

O mentiune speciala pentru sesiunea unde Katharina Borchert, CEO Der Spiegel Digital (nominalizata la titlul de “Young Global Leader” de the World Economic Forum) va avea o prezentare urmata de o dezbatere “de neratat” (la care va participa si noul CEO ProTV, Aleksandras Cesnavicius, in prima sa aparitie publica de la preluarea jobului din Romania).

3. PERFORMANCE si eCOMMERCE

Oamenii implicati in e-commerce si agentii de performance marketing vor fi acolo la prezentarile lui Lee Odden – autor al celebrei carti “Optimize!” – precum si la Performance Marketing Masterclass (alaturi de Google, Facebook, TopRank si clienti importanti din piata).

Tot zona marketing digital bazat pe performanta va fi prezenta si in workshopul celor de la Facebook sau in momentul lui Oren Hefetz de la Google. O mentiune si pentru prezentarea Dynamo - o companie care combina PR-ul cu SEO writing si generarea de vanzari.

4. PROGRAMMATIC TRADING

Cei care lucreaza in agentii de media, publishing, regii de publicitate sau sunt clienti vor fi preocupati de subiectul anului, asa cum este el semnalat si de cunoscutul raport Media Fact Book 2014.

Automatizarea procesului de vanzare si cumparare a spatiilor de publicitate online va fi un subiect cheie pe agenda ICEEfest. Playeri majori precum Xaxis, DataXu, AppNexus, Nugg.ad, LiveRail, MindShare, Cadreon si alte companii globale vor aborda tema schimbarii radicale a modul in care se vinde si cumpara publicitatea online azi.

Pe langa acestea nu vor lipsi insa nici momentele relaxate de stand-up comedy, gale de premiere, sesiuni dedicate start-up-urilor si multe altele.

ICEEfest este organizat de ThinkDigital, in parteneriat cu Orange. Festivalul a ajuns anul acesta la cea de-a 3-a editie si se va desfasura la Grand Cinema & More din cadrul Baneasa Shopping City, in 12 si 13 iunie.

Запись ICEEfest впервые появилась Locals.

Эскиз работы выглядел следующим образом.

Работа была сделана в рамках проекта Institutul Polonez din Bucureşti.

Художники Justyna Posiecz-Polkowska, Anna Taut и Wojciech Woźniak в этой картине в символической форме представили жизнестойкость, возрождение, силу и свободу. Все ребята являются последователями  Rafał Roskowiński и Jacek Zdybel, основателей Школы граффити в Гданьске (Польша).

В пятницу в 18.00 состоится официальное представление картины. Цель проекта — продвижение городского искусства и пробуждение социальной активности и культурной заинтересованности.

Вчера вечером мы сходили на разведку к новому поинту на карте урбан-арта Кишинёва.

С одной стороны часть работы скрыта зданием банка.

С другой, её сложно разглядеть целиком из-за деревьев.

Среди строительных лесов мы рассмотрели логотипы причастных к этой работе.

Проводили взглядом одну из девушек-авторов проекта.

И, удивившись хлипкости конструкции, ушли.

7 июня 2013 года в 18.00 граффити работа будет официально презентована горожанам.

Запись Новая стрит-арт работа в Кишинёве впервые появилась Locals.

20 лет, с 1970 по 1990 гг., улица верхнего «нового» города, проложенная в XIX веке и изначально называвшаяся Подольской (видимо, «в честь» Подольской губернии, граничившей с Бессарабской по северо-восточной границе), именовалась улицей «Искры». С 1913 по 1918 год она носила имя губернатора Федорова, при котором возводился «новый» Кишинев. С 1918 по 1924 она звалась, как сейчас, - Букурешть, затем ей присвоили имя Ion C. Brătianu - румынского политика и литератора, писавшего памфлеты на французском языке, а с 1944 вернули название «Подольская». Сегодня все ее снова знают как улицу Букурешть.

Если бы не оживленное движение, было бы большим удовольствием бродить по ней, разглядывая такие разные и такие красивые дома, соперничающие друг с другом по изяществу и богатству архитектурной фантазии ее создателей, третий век украшающие город.

Ну и еще, кроме потока загрязняющих воздух автомобилей, мечтательно-созерцательному восприятию улицы мешает состояние отдельных зданий, ставших настоящим символам пренебрежения к историческим и культурным ценностям.

Таким как некогда величественная резиденция семьи Рышкану-Дерожинских (дом №62), построенная по проекту А. Бернардацци в 70-х гг. XIX в.

В 50-е гг. ХХ в. особняк был достроен архитектором Васильевым, в нем проходили заседания Верховного Совета МССР, затем там располагалось Общество «Знание», после этого его заселили арендаторы, а теперь оно повергнуто в запустение, умирает на глазах.

Один из красивейших перекрестков улицы – на пересечении ее с Пушкина. На одной стороне - двухэтажное здание со срезанным углом и большим балконом Т-образной формы.

Это здание общественного предназначения - открытая в 1880 году Бессарабским губернским земством женская гимназия. Автор проекта - архитектор Генрих Филиппович Лонский (самое известное его творение – здание в стиле венского барокко на б. Шт. чел Маре – дом Херца, принадлежащее художественному музею, из несохранившихся - первый железнодорожный вокзал в Кишиневе и Благородное собрание).

На противоположной стороне, на том же перекрестке – здание, угол которого закруглен павильоном-башней с бельведером на крыше. Оно, как и дом Рышкану-Дерожинских, из числа особняков состоятельных кишиневцев, возводивших во второй половине - конце XIX века на улице Подольской жилье с размахом. Построен действительным статским советником Николаем Семиградовым на купленном в 1872 году у протоирея Василия Пуришкевича участке земли.

Его сын, Дмитрий Семиградов, в 1907-1910 был председателем Бессарабского земства, а с 1909-го по 1917-й - членом Государственного Совета России от Бессарабии. В 1918-м году в доме Семиградовых обосновался Бессарабский банк, сейчас там посольство Румынии. Архитектор этого чудесного особняка точно не известен – то ли почитаемый кишиневцами А. Бернардацци, то ли М. Сироцинский (автор Гимназической церкви Константина и Елены – бывшей планетарем, ныне Спасо-Преображенский храм).

В доме наискосок - № 67 – построенном в 1899 году для филиала Полтавского земельного банка, часть помещений занимали классы Коммерческого училища Скородинского; с 1918 в нем располагался «Кино-театръ «Колизеум», - «самый комфортабельный великолепный зал для спектаклей в Румынии, обновленный и построенный согласно планам театров на Западе», как явствовало из справочника «Весь Кишинев» за 1924 год.

В неприметном доме №52 - скульптор Плэмэдялэ. В №63 - его ученик, художник Моисей Гамбурд, в 1944 году возглавивший Союз художников; его работы хранятся в Национальном художественном музее РМ, а с 1999 года Академией Художеств РМ присуждается ежегодная «Премия Моисея Гамбурда» в области изобразительных искусств. Этот небольшой дом, принадлежавший тестю художника примечателен и сам по себе. Он построен в конце XIX века. Наверняка, вы обращали внимание на его коринфские колонны, богатую лепку, обрамляющую окна, монограмму на фронтоне портика.

Большинство исторических зданий Кишинева эклектичны, то есть в них присутствуют элементы всевозможных классических архитектурных стилей.

Дом на Подольской (Букурешть) 75, в 1975-76 гoдy. В этом особняке проживал Первый секретарь ЦК КП Молдавии Н. Г. Коваль.

Многие здания любопытны с точки зрения истории города. В доме№35 была Городская ремесленная управа, двухэтажное здание с проездом, способным пропускать экипажи во двор. Авторы проекта не поскупились не украшение фасада. На нем немало «архитектурных излишеств» - и дорические колонны, и портики над окнами, и фигурные выступы. В доме № 30, что между Болгарской и Бендерской, с 1893 года располагались казармы 15-й конно-артиллерийской батареи. В межвоенный период здание использовалось аналогично – в нем был расквартирован охотничий батальон № 10.

Немало зданий улицы на рубеже XIX-ХХ вв. были медицинского предназначения.

На углу Букурешь с Лазо находится детская городская больниц, а когда-то в конце XIX века был обыкновенный пустырь – это была ведь практически окраина города. В 1870 году пустырь был выкуплен кишиневским купцом К.А. Мими – Городская Дума как раз продавала участки под застройку окраин. Через несколько лет, а, точнее, в 1878 году на месте пустыря уже красовался великолепный особняк: кружевная баллюстрада оттеняла крышу, эркеры украшали угол, небольшой купол придавал зданию некоторую торжественность и помпезность. Слегка вычурно, но красиво – вот таким предстал дом Мими (так его прозвали в народе) перед общественностью.Проданный в 1912 году Кишиневскому Благотворительному обществу, служил амбулаторией детской больницы.

Прямо напротив находится стадион Dinamo, бывший стадион имени Короля Фердинанда.

Справа хорошо видно поле стадиона.

"Летом 1940 года в Кишиневе были организаваны спортивные общества "Динамо", "Спартак". "Локомотив и др., которые начали формировать футбольные команды. Матчи планировалось проводить на стадионе "Динамо", ранее стадион короля Фердинанда I, расположенного на бывшей Немецкой площади, для чего новые власти решили срочно обновить стадион. На снимке: первый секретарь ЦК ВКПб Украины Никита Хрущев и маршал Тимошенко на стадионе".

Фотографии стадиона современного Динамо можно посмотреть у Андрея Бенимецского.

До сих пор можно увидеть мемориальную доску на доме, где размещалась типография газеты «Искра».

Это дом №39. Благодаря тому, что в нем был музей подпольной типографии, разгромленной в 1902 году, здание постройки середины XIX было отреставрировано – ему вернули его изначальный облик. Дом возведен в сдержанном стиле неоклассицизма.

Республиканский мемориальный музей Г Котовского и С. Лазо. Открылся 9 мая 1948 года. Располагался в здании на углу Искры и Комсомольской. Музей был "ликвидирован" в 1990-е годы.

Фирменный магазин Стяуа Рошие, Букурешть угол Армянской, 1983 год.

Прочитать развернутую информацию о других зданиях по Букурешть можно на oldchisinau.

по тексту Кудрявцевой Елены
источники: free-time.md, oldchisinau.com

Запись Экскурсии по улицам Кишинёва: Букурешть впервые появилась Locals.

Dar nu e totul pierdut, prieteni. Noi am găsit cele mai trăsnite mărţişoare tocmai peste Prut, la prietenii şi fraţii noştri jurnalişti.

Cei patru băieţi care au pus fundamentul Casei Jurnaliştilor sunt Victor, Vlad, Ştefan şi Radu. Lucrează de capul lor, nu acceptă bani de la moguli, vor să demonstreze că şi în acest colţ de Europă se poate trăi din freelancing, să salveze presa şi, eventual, lumea. Între un reportaj şi o investigaţie serioasă le-a venit şi ideea acestor mărţişoare jurnalistice, cu mesaj. Şi se pare că operele lor au avut un succes mai ceva breaking news-urile. Acum le vând cu 5 lei româneşti la un târg din centrul Bucureştiului şi banii adunaţi tot pe jurnalism îi varsă.

Noi ne bucurăm că ecourile de la Chişinău ajung până la ei şi, de aceea, printre mărţişoare cu „365 people like this”, „mărţişoare sfinţite ilegal” şi „ESTI SEXY FRUMOAS-O” se regăsesc şi exemplarele cu „pi&deţ” şi „po*ui”.

Dacă vă doriţi un astfel de mărţişor, îl puteţi contacta pe Victor Ilie, la: victor@casajurnalistului.ro

text: Anastasia Condruc

Запись Mărţişoare cu pi%deţ: Cu drag, de la Bucureşti впервые появилась Locals.

Salonul de Proiecte

Unde: Bucureşti, Calea Moşilor 62-68, etaj 2, Clădirea MNAC Anexa

Când: 13.12.2012 - 03.01.2013, 10.00 – 18.00; Vernisaj: 13.12, 19:00

Artişti: Apparatus 22, Tatiana Fiodorova, Monotremu, Raluca Popa, Sorin Popescu, Soyons Impossibles, Iulia Toma

În sezonul trecut, Salonul de proiecte a acţionat ca un catalizator pentru producţia de artă contemporană locală, încurajându-i pe artiştii tineri să formuleze propuneri care s-au materializat în doua expoziţii colective ce au prezentat lucrări produse special cu ocazia acestor evenimente. În continuarea acestui demers a fost lansat un al doilea Open Call, iar expoziţia de faţă prezintă selecţia realizată de artista Aurelia Mihai. O trasatură care merită subliniată în legatură cu această expoziţie – şi care constituie poate un simptom al statutului artistului contemporan care alege de multe ori colaborarea, acţiunea comună şi angajamentul în numele unor cauze care trec dincolo de practica/motivaţia singulară, individuală – este prezenţa lucrului în colectiv. Artiştii metabolizează aspecte din realitate, elemente extrase din contextul actual într-o serie de lucrări care nu pot fi grupate dupa un alt principiu decât cel al diversitatii. Într-un moment în care presiuni de diverse tipuri ar putea condiţiona anumite alegeri, ar putea dicta subiecte şi abordari previzibile, uşor de anticipat şi asimilat la nivelul sistemului simbolic şi comercial al artei contemporane, artiştii prezenţi aici acţionează idiosincratic, îşi configurează autonom propria subiectivitate, decupând propriile lor nişe în continuum-ul unei realităţi marcate de criză. Un fir comun poate fi totuşi detectat în încercarea lor de a deturna diverse formate şi reflexe mentale, habitudini sociale, alterându-le şi construind sensuri imprevizibile.

Apparatus 22 lucrează cu fantasma pe care o construieşte industria modei, artiştii dezvăluind momente de adevăr şi emoţii ce ies la suprafaţă prin fisurile unui „construct-al-realităţii-îmbunatăţite”. Ei deturnează limbajul folosit în modă, strategiile ei hipnotizante de seducţie, pentru a imagina un alt viitor, la fel cum şi colectivul Soyons Impossibles deturnează formatul exerciţiilor yoga în scopul revelării interdependenţei dintre transformarea spirituală şi emanciparea politică, întrebându-se dacă reconstrucţia personală prin acţiunile realizate cu propriul corp poate regla injustiţia economică sau discriminarea. Iulia Toma meditează asupra codului social imprimat de purtarea hainelor standard (uniforme, salopete, halate), fiind interesată de mutaţiile survenite în statutul şi reprezentarea muncii feminine, la locul de muncă şi în contextul activităţilor casnice, înainte şi după 1989. În cazul Tatianei Fiodorova şi al Ralucăi Popa, reflecţia asupra trecutului se împleteşte cu elemente extrase din istoriile personale, ambele artiste luând ca punct de plecare lucrări realizate de taţii lor. Fiodorova realizează o carte de artist în care chestionează poziţia artistului în Moldova sovietică, iar Raluca Popa construieşte o animaţie, recontextualizând astfel un corpus de desene în incercarea ei de a rememora – şi totodată analiza – demersul tatălui ei. Trecând de la experienţa personală la investigarea realităţii exterioare, Sorin Popescu exploatează precaritatea mobilierului urban transformându-l într-un dispozitiv fotografic rudimentar. În acest fel, imaginea este rezultatul unui act care suspendă complet implicarea subiectivă a artistului, acţionând şi ca un comentariu critic asupra hiper-tehnologizării prezente. Rezonând cu panica actuală privind iminenţa sfârşitului lumii, colectivul Monotremu propune o viziune optimistă în care distrugerea este sarbatorită într-o coregrafie spectaculoasă, căci, dupa cum consideră artiştii, ceea ce distrugem şi celebrăm se află într-o relaţie de interdependenţă totală.

Pornind de la premisa că în România posibilităţile de producţie în arta contemporană sunt aproape inexistente, iar artiştii din generaţiile noi întâmpină mari dificultăţi în a-şi concretiza proiectele, Salonul de proiecte îşi propune să acţioneze ca o platformă pentru încurajarea unor practici artistice care abordează problemele actuale din societatea românească, reflectând asupra contextului contemporan.

Salonul de proiecte este o iniţiativă a Magdei Radu şi a Alexandrei Croitoru şi se desfaşoară în spaţiile din Calea Moşilor, nr. 62-68, etaj 2, Bucureşti, cu sprijinul financiar şi logistic oferit de MNAC. Această iniţiativă îşi propune realizarea unor expoziţii, prezentări şi dezbateri care se vor focaliza asupra artei contemporane din România, punând producţiile tinerilor artişti într-un context generaţional mai larg.

Salonul de proiecte

salonuldeproiecte@gmail.com

www.salonuldeproiecte.ro

www.facebook.com/salonuldeproiecte

Запись Salonul de proiecte «Ceea ce distrugem şi celebrăm în acelaşi timp»// 13.12 впервые появилась Locals.

Friday, October 26, 2012
Galeria Andreiana Mihail, Strada Vasile Alecsandri 16, Muzeul Storck, Bucuresti

Tematica este ca şi majoritatea lucrărilor artistului strâns legată de ţara din care vine. Şi totuşi nu e despre sărăcie, emigrare, corupţie sau alte probleme cu care e asociată de obicei Moldova. E despre stele – stele aranjate în constelaţii, care se văd doar din Republica Moldova: Mireasa, Plugarul, Balaurul etc.

Pavel Brăila: „E binecunoscut că puţini străini stiu mare lucru despre Moldova. Aceasta e un univers special, atât pentru ei, dar şi în concepţia noastră. Chiar şi aplicaţia iPhone Siri, la solicitarea vremii din Moldova, îţi răspunde că nu cunoaşte o astfel de destinaţie. Iar din moment ce nimeni nu ne ştie, consider că avem dreptul să avem tot „al nostru” – totul trebuie să fie altfel – ca într-un adevărat No Man’s Land. Şi din moment ce aici totul se face contrar normelor şi regulilor, de ce nu ne-am inventa şi nişte constelaţii doar ale noastre, aşa cum au făcut-o cu mii de ani în urmă grecii şi romanii...”

text: Olga Ghilca

Запись Prima expozitie personala a lui Pavel Braila la Bucuresti: Alpha Centauri — I am Earth! впервые появилась Locals.