7 trenduri ECO ce ar putea salva planeta. Despre economia circulară, produsele second hand și alimentele alternative

7 trenduri ECO ce ar putea salva planeta. Despre economia circulară, produsele second hand și alimentele alternative

Schimbările climatice reprezintă una dintre cele mai mari provocări ale umanității, iar salvarea planetei noastre necesită transformări semnificative ale modului în care trăim, lucrăm și consumăm. Mai jos vă vorbim despre 7 trenduri ECO din 2023, care pot contribui la reducerea impactului nostru asupra mediului și la un viitor mai sustenabil pentru generațiile care vor urma.

Economia circulară

Mentalitatea economiei liniare nu numai că dăunează productivității întreprinderilor, dar împiedică și progresul către un viitor fără deșeuri.

Economia circulară se referă la reutilizarea și reciclarea materialelor în procesul de producție. Din păcate, economia actuală este circulară în proporție de doar 8%. Totuși, tot mai multe companii depun eforturi pentru a reduce deșeurile, a utiliza materiale reciclabile sau reciclate și pentru a-și stimula clienții să participe la circularitate.

De exemplu, conglomeratul suedez IKEA, prin programul Take-Back, le permite clienților să returneze mobila pentru a fi reutilizată sau reciclată, contribuind astfel la promovarea economiei circulare. De asemenea, compania le oferă clienților posibilitatea să închirieze articole sau să cumpere mobilier recondiționat.

Multinaționala Philip Morris International este și ea una dintre pionierii economiei circulare. Începând cu anul 2018, compania a lansat programul de colectare a dispozitivelor de încălzire a tutunului care nu mai sunt funcționale. Astfel, în majoritatea țărilor unde este prezent PMI, utilizatorii au posibilitatea să transmită spre reciclare dispozitivul uzat, care, ulterior, este folosit din nou în producție. În 2022, rata de reciclare a sistemelor electronice în centrele specializate ale companiei a atins 86%.

PMI și-a pus drept scop ca 100% dintre utilizatorii de produse fără fum să aibă acces la colectare și recuperare pentru dispozitive și consumabile până în 2025.

Creșterea investițiilor în ESG

Investițiile ESG se referă la o formă de investiții financiare care acordă prioritate impactului întreprinderilor asupra criteriilor de mediu, sociale și de guvernanță, în plus față de randamentul financiar.

Un exemplu recent include un studiu realizat de The Economist, care a constatat că societățile cu obiective ESG au, în general, un impact mai redus asupra mediului decât cele care nu au astfel de obiective.

Presiunea din ce în ce mai mare din partea acționarilor, activiștilor de mediu și din partea consumatorilor a determinat, de asemenea, multe întreprinderi cu emisii mari de dioxid de carbon să caute alternative mai ecologice. Astfel, se preconizează că investițiile globale în active ESG vor urca până la 53 de trilioane de dolari până în 2025.

Munca de la distanță, tot mai populară

Beneficiile acestui stil de lucru sunt atât de numeroase încât, chiar și după pandemie, întreprinderile din întreaga lume continuă să implementeze munca de la distanță.

Unul dintre cele mai importante beneficii este că ține milioane de vehicule în afara drumurilor. Pe măsură ce tot mai mulți oameni lucrează de acasă, există mai puține deplasări cu mașina și cu transportul public, ceea ce a dus la o reducere uriașă a emisiilor de carbon.

În plus, pe măsură ce tehnologia permite unui număr mai mare de persoane să comunice și să stocheze informații de la distanță, consumul de energie în clădirile de birouri s-a redus și el. În același timp, munca de la distanță salvează copaci întrucât, datorită digitalizării, sunt reduse volumele de deșeuri de hârtie generate la birouri.

Potrivit Global Workplace Analytics, ar fi posibilă reducerea emisiilor cu 54 de milioane de tone anual dacă angajații compatibili cu munca la distanță ar lucra de acasă cel puțin jumătate din timp.

Îmbunătățirea transporturilor și a infrastructurii

Această tendință industrială a evoluat constant în majoritatea țărilor, cu îmbunătățiri ale opțiunilor de transport durabil, iar trendul se va dezvolta în continuare. Printre aceste schimbări se numără utilizarea sporită a bicicletelor, transportul public cu emisii reduse de dioxid de carbon și lansarea de mașini electrice și alte vehicule.

În timp ce unele țări pot utiliza vehiculele electrice eficiente din punct de vedere energetic mai rapid decât altele, nu există nicio îndoială că aceste moduri de transport, care odată păreau futuriste, devin acum obișnuite pe drumurile și autostrăzile din întreaga lume.

Totodată, există o tendință tot mai mare de adoptare a opțiunilor de transport durabil de către municipalități și companii private. Acest lucru se datorează creșterii gradului de conștientizare a impactului asupra mediului al metodelor tradiționale de transport, a costului ridicat al combustibilului și a disponibilității unor opțiuni mai durabile.

Achiziționarea de produse second-hand

Un alt trend ECO este creșterea numărului de achiziții de produse și materiale la mâna a doua. Avantajul acestei tendințe este că se poate aplica la diferite tipuri de produse, de la îmbrăcăminte și ambalaje la mobilier și electrocasnice.

Piața de îmbrăcăminte second-hand va valora peste 282 de milioane de dolari până în 2032, spun experții. Această dorință de a cumpăra haine la mâna a doua este determinată de consumatorii care doresc să reducă poluarea, schimbările climatice și practicile de muncă neetice. Există, de asemenea, o nevoie mai mare de reducere a cheltuielilor pe termen scurt în rândul generațiilor mai tinere, care se confruntă cu o mai mare incertitudine financiară, deoarece se raportează că 42% dintre cei care cumpără la mâna a doua se află în intervalul de vârstă 18-37 de ani.

Reducerea risipei alimentare

Risipa de alimente a devenit o preocupare tot mai mare la nivel mondial în ultimul deceniu. Conform unor cercetări recente, se raportează că aproximativ o treime din totalul alimentelor produse anual pentru consumul uman se irosește. Aceasta înseamnă aproximativ 1,3 miliarde de tone care ajung direct la groapa de gunoi.

Prin urmare, nu este o surpriză faptul că experții prevăd că reducerea deșeurilor alimentare va fi o prioritate pe agenda de sustenabilitate a tuturor țărilor. Una dintre cele mai mari tendințe evidențiate a fost acțiunea de compostare, un lucru pe care îl pot face atât întreprinderile, cât și consumatorii.

Atunci când sunt lăsate să se descompună în mod natural, deșeurile organice se transformă în compost care eliberează cu 50% mai puține emisii. Aproximativ 72% dintre deșeurile care ajung la gropile de gunoi ar putea fi transformate în compost. Unele state americane, de exemplu, aplică deja legi privind compostarea. Oregon și Washington impun acum, prin lege, ca toate întreprinderile să își composteze deșeurile organice.

O cerere mai mare de alimente alternative

Un studiu recent, realizat de Universitatea Oxford, a arătat că oamenii își pot reduce amprenta de carbon cu până la 73% dacă nu consumă carne sau produse lactate.

Experții spun că lumea se îndreaptă foarte rapid către surse alternative de carne, proteine și lactate. Versiunile „false” ale cărnii și brânzeturilor devin din ce în ce mai frecvente pe rafturile supermarketurilor și în meniurile restaurantelor, iar cererea pentru opțiuni alimentare mai durabile creează oportunități mai extinse pentru producătorii de alimente și consumatori.

Producerea alternativelor vegane ale cărnii generează cu 30-90% mai puține gaze cu efect de seră și utilizează cu 47-99% mai puțin terenuri, potrivit Good Food Institute.

Având în vedere că mulți consumatori își reevaluează modul în care consumă alimente și optează pentru produse alternative, putem spune cu siguranță că, în anii următori, ar trebui să ne așteptăm să vedem tot mai multe dintre aceste opțiuni devenind obișnuite.