Vă invităm la o prezentare şi o discuţie moderată de Dr. Diana Dumitru despre şocul pe care l-au trăit supravieţuitorii evrei ai lagărelor din Transnistria în momentul întoarcerii în localitatea lor de origine în Basarabia.
Prezentarea şi discuţia va avea loc la Cocoșul Roșu.
Acest eveniment este realizat în baza unui parteneriat între Platzforma.md, Forumul de Studii Interdisciplinare PLURAL şi “Cocoşul Roşu”.
O contribuţie benevolă de 10 lei (pentru întreţinerea localului) va fi apreciată.
Vă rugăm să vă înscrieţi la eveniment, pentru a ne ajuta la organizarea evenimentului.
Vă aşteptăm cu drag.
Platzforma.md, Forumul PLURAL şi Cocoşul Roşu.
Iată un rezumat al prezentării:
“Privind în ochii vecinului tău:
Întîlnirile dintre evrei şi ne-evrei în Basarabia după Holocaust
După ce a supraviețuit ghetoului de la Ternovka din Transnistria, o familie de evrei din Basarabia s-a întors în satul ei de origine, unde o nouă traumă îi aștepta. Potrivit mărturiei membrilor acestei familii, ceea ce au avut de trăit în satul lor de baştină după ce s-au întors acasă „a fost chiar mai groaznic decît ororile prin care am trecut în ghetou”.
Sentimentele cele mai cumplite nu au fost stîrnite doar de ceea ce acestei familii i-a fost dat să vadă la întoarcere: casa lor a fost complet jefuită de haine sau de alte obiecte, iar multe dintre bunurile familiei au fost găsite în casele vecine. Un sentiment cumplit de dezolare i-a copleşit cînd au aflat ceea ce s-a întîmplat în localitate în vara anului 1941, după ce familia a fost deportată. Una dintre prietenele cele mai apropiate ale mamei supravieţuitoarei a fost printre primii oameni care s-au dedat jafului atunci cînd unitățile germane și române au intrat în sat. Femeia se lăuda că o va tăia pe prietena sa evreică de odinioară „ca pe o varză”, dacă ar vedea-o întorcîndu-se. Familia de evrei a aflat, de asemenea, că țăranii au înecat doi evrei localnici în râul Prut.
Iată cîteva dintre lucrurile insuportabile, pe care supraviețuitorii Holocaustului au trebuit să le înfrunte la întoarcere în localitatea lor de baştină. Nimic nu li s-a părut mai potrivit prin urmare decît de a-şi părăsi casele și de a-şi construi o nouă viață într-un loc mai puțin copleşit de groază şi dezolare.
Această prezentare își propune să descopere complexitatea întîlnirilor dintre evrei şi ne-evrei în urma Holocaustului din Basarabia și Transnistria.
De asemenea, prezentarea îşi propune să examineze particularităţile mediului social creat de manifestările de conştiinţă generate de ipostazele colaborării populaţiei locale cu autorităţile criminale în timpul celui de al doilea război mondial. Folosind interviuri de istorie orală, materiale de arhivă, precum și memoriile publicate, vom aduce lumină asupra contextului sensibil și de multe ori periculos, creat în momentul în care victimele au aflat despre participarea vecinilor lor la crimă, trădare, jaf și indiferență în localitățile în care locuitorii evrei au trăit înainte și unde aceştia au fost omorîţi în timpul Holocaustului.
În același timp, această lucrare își propune să analizeze modul în care localnicii basarabeni ne-evrei au înțeles importanţa asumării juridice și morale pe care ei au confruntat-o, ca autori sau martori ai crimelor care au avut loc în comunitățile lor față de concetățenii lor”.