Alexandru Danu este un tânăr artist din Chișinău, eroul rubricii Local Artist. Alexandru face pictură și sculptură, fiind „absorbit” de arta abstractă.

Înclinația spre artă a apărut de mic copil, spre a face ceva manual,  spre observare și crearea unui univers interesant pentru mine la acea vârstă. Probabil, acest lucru a fost condiționat de faptul că am dus lipsă de jucării și n-am fost la grădiniță. Mai târziu, după ce am aflat că există o asemenea profesie, când am descoperit albumele de artă, am fost intrigat și de atunci „mi s-a pus pata” pe acest domeniu. Cu cât m-am aprofundat în artă, cu atât orizontul creației a devenit mai vast.

Am studiat în România, chiar începând cu clasa I. În Iași am mers la Colegiul de Arte frumoase „Octav Băncilă”, Specialitatea Sculptură, apoi am continuat la Universitatea de Arte „George Enescu”, Facultatea de Arte Plastice, Decorative și Design, secția Sculptură. Totuși, pot spune că jumătate din ce știu și exprim în lucrările mele am învățat pe cont propriu. Nu sunt un adept al educației clasice și sunt convins că, dacă copiii ar fi mai bine observați și ghidați spre ceea ce le place, arta își va schimba sensul clasic și va deveni parte din viața tuturor oamenilor. În mâinile unui om pasionat totul devine o artă.

La moment sunt absorbit de arta abstractă și îmi place să adopt o atitudine cât mai naturală față de creație. Nu vreau să exprim emoții și mesaje care „prind” la public, ci continui să fac ceea ce vine din interior în combinații de linii și culori. Am o relație strânsă cu actul de a crea, probabil acesta e momentul cel mai interesant pentru mine, rezultatul e doar ceva inevitabil. Până când, universul abstract îmi permite această libertate, libertatea de a fi sincer cu sine. Nu exclud că pe viitor voi fi înclinat spre figurativ și realism, sau instalații cu lasere. Trăim vremuri interesante, pesimiștii ar spune că sunt vremuri tulburi, dar eu cred că o nouă eră se pune în drepturi.

Procesul de inspirație se amestecă cu modul meu de a trăi viața. De altfel, pot să spun ca viața mea se împarte în două perioade ce se îmbină intermitent – viața unui simplu muritor și viața spirituală, în cea din urmă și-au găsit loc și creațiile artistice. Așa că discuțiile interesante, momentele intime, călătoriile, situațiile tensionate, stările de meditație și rugăciune, dramele personale, oamenii, natura, mirosul unui parfum, o lumină dramatică de apus, toate aceste aspecte ale vieții îmi servesc drept sursă de inspirație.

Să fii un tânăr artist în Moldova e de parcă ai fi o păpădie în bătaia vântului, dacă să fiu mai poetic. A fi artist e satisfăcător pentru suflet și asta e valabil oriunde și oricând, însă pentru confortul material e nevoie de multă răbdare și perseverență. În Moldova, încă nu s-a dezvoltat o platformă serioasă de promovare a artiștilor plastici. Aici societatea e prea ocupată cu grijile primare, iar o bună parte din cei care ar trebui să fie elita societății nu au nici un fel de educație estetică.

Acum nu vreau să spun că în Occident totul e perfect, ba chiar e dezastruos în unele aspecte ale lumii artistice, cum ar fi excesul de șoc emoțional și vulgaritate. Pe când în Moldova, situația este în schimbare, iată un exemplu: Muzeul National de Artă, a fost renovat și arată impresionant.

Tinerii artiști pe care îi cunosc dau dovadă de rezistență și optimism, cu siguranță lucrurile se vor schimba, și e de datoria noastră pentru a pune bazele unei societăți evoluate și rafinate. Chiar dacă Moldova se află pe fundul prăpastiei la moment, nu totul se rezumă la granițe și corupție. De fapt, mediul din Moldova ne călește și ne formează ca artiști tocmai prin aceste lipsuri care sunt la moment. Am mai fost plecat din țară și am revenit cu mult dor și energie creativă, iar acum am decis iarăși să plec din Moldova, pentru a-mi revigora spiritul cu mai multă experiență. Eu cred că schimbările sunt întotdeauna bine venite în viața unui artist.