„Egalitatea de gen văzută cu ochii bărbaților și femeilor” prin prisma fotografiilor documentare

Expoziția de fotografie documentară „Egalitatea de gen văzută cu ochii bărbaților și femeilor”, dedicată Zilei Internaționale pentru eliminarea violenței împotriva femeilor, marcată în întreaga lume la 25 noiembrie, a fost vernisată la aceeași dată la Chișinău, în incinta galeriei Zpațiu.

Scopul studiului foto este de a atrage atenția publicului și a discuta despre rolul femeii în societatea modernă, de a promova cultura egalității de gen și a drepturilor femeilor.

Artiștii care și-au expus fotografiile sunt: Ramin Mazur, Dorin Goian, Ion Roșca, Natalia Jurminskaya, Alexandr Voloșin, Eugen Sclifos, Tatiana Fiodorova, Andrey Ghilan. Curatorul expoziției este Tatiana Fiodorova.

Proiectul „Egalitatea de gen văzută cu ochii bărbaților și femeilor” este susținut de către Comisia Națională UNESCO în Republica Moldova, împreună cu ONG-ul „Mediart dialog”.

Această expoziție a fost elementul de încheiere a zilei de miercuri, 25 noiembrie, pe parcursul căreia au loc diverse manifestări, precum desfășurarea acțiunii „Suntem împotriva violenței” la Biblioteca Municipală „B.P.Hașdeu”, dezbateri pe tema „Drepturile de gen în Moldova”, prezentarea cărții „Fabrica Steaua Roșie”, autor Tatiana Fiodorova.

Iată câțiva dintre expozanții evenimentului de la Zpațiu și istoriile ce se ascund în fotografiile acestora:

Alexander Voloșin: Viața este în muncă și rugăciuni. Ceadîr-Lunga

„E calea mea spinoasă, așa-și descrie sora Natalia viața petrecută în chiliile Mănăstirii de călugărițe Sfântul Dumitru., aflată la periferiile orașului Ceadîr-Lunga, Găgăuzia, Moldova. În lăcaș ziua se începe la cinci dimineața și se încheie la miezul nopții. Fiecare locuitoare a mănăstirii își are propria menire și ascultare, ducându-și povara muncii și a rugăciunii de la o zi la alta.”

Dorin Goian: Soroca. Romii. Zona maternității solitare

„Soroca. Romii. Zona maternității solitare. Una din multiplele tradiții rome sunt căsătoriile timpurii. Dacă acum o sută sau o sută cincizeci de ani în Moldova era considerată o normalitate căsătoria fetelor la vârsta de doisprezece-treisprezece ani, la romi această stare a lucrurilor domnește și în prezent. În rezultatul sarcinilor și nașterilor timpurii, viitorul acestor tinere femei este în pericol. Diminuarea sănătății, lipsa studiilor, de cele mai dese ori sunt motivele principale, care le impun să-și petreacă restul vieții în sărăcie și nedreptate. Unele mame sunt abandonate de soți și sunt nevoite să se descurce de unele singure, sau cu suportul rudelor, în îngrijirea și educarea copiilor.”

Andrey Ghilan: Kickboxing – nu doar un sport „masculin”

„Svetlana Klimenko, o tânără de 16 ani, face kickboxing mai bine de trei ani. Ea nu este antrenată în activități profesionale. Merge la antrenamente pentru dezvoltarea personală, pentru a-și consolida încrederea în forțele proprii. Cei apropiați se bucură și o susțin în pasiunea ei. Mama Svetlanei, pe când era mai tânără, ea însăși își dorea să practice arte marțiale. Anterior Svetlana mergea la cercul de dansuri, dar la un moment dat a decis că vrea să tatoneze un alt teren. Fata a recunoscut că kickboxingul este la fel de expresiv ca dansurile, este și un sport bun pentru a-ți menține silueta.”

Ramin Mazur: Fața feminină a armatei moldovenești

„Istoria femeilor-luptătoare e numărată în milenii, începând cu anticii sarmați, ale căror femei pentru a-și câștiga dreptul la măritiș trebuiau să ucidă un inamic și terminând cu eroinele Partidului Muncii din Curdistan. Cu toate acestea, mediul militar este considerat în multe culturi contemporane drept un loc strict masculin. Am început să mă interesez de rolul femeilor în forțele armate cu mult înainte de a afla că în acest an Academia Militară a RM pregătește o primă promoție de femei-ofițeri, care au parcurs ciclul complet de studii de zi. Încerc să trasez o graniță între ce e “masculin” și ce e “feminin” în mediul forțelor armatei, unde “sexul slab” e silit să țină pasul “sexului puternic”.”

Ion Roșca: Exploatarea imaginii de gen în promovarea publicității în spațiul public

„Scopul eseului este de a sensibiliza opinia publică privind standartele de frumusețe. Imaginile publicitare mediatizate au tendința să formeze un stereotip al sexualității feminine și a celei masculine.”

Eugen Sclifos: Gânduri de om bătrân într-o societate oarbă

„Larisa Croitoru supraviețuiește între patru pereți: fără lumină, fără apă și fără conectare la gaz. O mulțime de lucruri îi blochează deplasarea în alte odăi. Ușa de la intrare este sudată. Având piciorul paralizat, ea iese și intră în casă prin geam. Facturile continuă să vină fără a ști că bunicuța își numără zilele în întuneric, alimentându-se cu ce îi mai aduc oamenii care-i cunosc situația.”

Expoziția va putea fi vizitată până pe data de 9 decembrie 2015.