Autoritățile și activiștii civici au discutat despre noile legi care interzic fumatul în spațiul public.

Miercuri, 10 februarie, în incinta unui local din capitală, au avut loc discuții publice la tema noilor prevederi legale cu privire la fumatul în spațiile publice, așa cum la 31 mai 2016 vor intra in vigoare prevederile Legii „Anti-tutun” care țin de fumatul in spatii publice închise si deschise.

Care vor fi consecințele acestor interdicții? Cum se va aplica legea și cum vor fi pedepsiți cei ce o încalcă? Care ar fi soluțiile și alternativele pentru fumători? Cum ar trebui să arate spațiile pentru fumători în oraș? Aceste și alte aspecte ale problemei au fost discutate în cadrul „Dialogurilor Urbane” care s-au desfășurat miercuri, 10 februarie 2016.

La eveniment au participat: Rodion Gavriloi, activist civic, Aneta Zasavițchi, președinte Asociația Patronală „Asociația Națională a Restaurantelor și a Localurilor de Agrement din RM, Vasile Efros, șef direcție Amenajare și Salubrizare din cadrul Direcției Locativ-Comunale a Primăriei Chișinău, Ion Șalaru, vicedirector Centrul Național de Sănătate Publică, Sergiu Sofroni, reprezentant al Direcției de Poliție a municipiului Chișinău, Inga Albu, jurist și Viorel Mardare, regizor. Raportor și moderator – Victor Chironda, activist civic.

Discuțiile publice au început cu un Vox video în care cetățenii s-au exprimat asupra noilor interdicții. Astfel, majoritatea susțin noile prevederi legale, însă se întreabă „Unde putem să fumăm dacă aici nu se poate?” Pe de altă parte mai avem și oameni indiferenți care nu cred ca legile for fi aplicate și că vor avea de plătit amenzi dacă vor fuma în spațiile publice

Primul vorbitor a fost activistul civic Rodion Gavriloi care a explicat aspectele juridice ale pachetului de legi care pe lângă legea propriu-zisă cu privire la controlul tutunului, mai prevede și amendamente la Codul Contravențional, legea Poliției, legea cu privire la publicitate, etc. Unele dintre acestea (precum amendamentele Codului Contravențional) au intrat deja în vigoare la 17 Septembrie 2015, pe când altele la 31 mai 2016 sau chiar 2020. Aceasta implementare treptată provoacă neclarități de interpretare și aplicare.

În conformitate cu noile prevederi, Rodion Gavriloi a explicat un se poate și unde nu se poate fuma. Astfel poți fuma acasă (dacă nu sunt minori în preajmă), în mașina proprie (dacă nu ești la volan și iarăși nu sunt minori), în locurile special amenajate (dacă vorbim de clădiri, urnele pentru țigări trebuie să fie la 10 m distanță de la intrare), spații nepopulate. Unde nu se poate fuma? În transportul public, taxi, serviciu (decât locurile special amenajate) spații publice închise (cluburi, restaurante), spații publice deschise (parcuri, străzi), spații semiînchise/semideschise, lângă copiii minori.

Pe lângă țigările de tutun, legea mai vizează trabucurile, narghilea, țigaretele electronice, gumele de mestecat cu nicotină, chiar și bețișoarele aromate și tămâia.

Rodion Gavriloi a vorbit de asemenea și despre partea de comercializare a țigărilor. Astfel, legea deja prevede că în apropierea instituțiilor medicale și educaționale nu se pot comercializa țigări în gherete de o suprafață până la 20 m2, însă această prevedere este încălcată și nu s-au luat nici un fel de măsuri până acum.

Aneta Zasavițchi a declarat că Asociația Națională a Restaurantelor și a Localurilor de Agrement susține legea anti-fumat, însă a subliniat unele lacune și neclarități care vor îngreuna implementarea legii „Nu este prevăzut nici un model concret cum ar trebui să arate spațiile special amenajate pentru fumători. Cine va face verificarea? Penalizarea? 10 metri de la intrarea în local este exagerat, nu toate localurile dispun de acest spațiu. Unele localuri au fost deja amendate cu toate că norma codului contravențional a intrat în vigoare deja, iar legea în sine încă nu.” a declarat reprezentantul proprietarilor de localuri din Moldova.

Întrebat cum se vor aplica amenzile celor ce fumează în spațiile publice, Sergiu Sofroni a explicat că poliția va acționa conform modificărilor Codului Contravențional, art. 91 care prevede locurile unde polițiștii pot sesiza fumătorii: transport public, sub acoperișul stațiilor de transport public, piețe, arene, însă aceste modificări nu prevăd toate locurile publice care le prevede însăși legea. Astfel, restul contravențiilor sunt în competența Centrului Național de Sănătate Publică.

Juristul Inga Albu a oferit mai multe detalii despre lacunele în pachetul de legi anti-tutun. Aplicarea pe etape a prevederilor legale a creat impedimente în acest proces. În primul rând avem conflictul de norme când unele prevederi sunt deja în vigoare, iar altele urmează. În astfel de condiții în instanța de judecată nu este clar care acte normative vor fi interpretate. Totuși prioritate are legea specială, adică legea privind controlul tutunului.

O altă neclaritate se referă la aceleași încălcare care au sancțiuni diferite. După care articole ne vom conduce? Lacune sunt și la parte de aplicare a legii. Cine este agentul constatator? Polițistul sau alt funcționar public? Cum se întocmește un proces verbal pentru această contravenție? Dna Albu, la fel, a menționat că legea nu prevede clar unde este posibil de fumat și ce înseamnă acela un spațiu special amenajat. Acest șir de neclarități împiedică nu doar implementarea legii, dar și îngreunează procesul de investigare în instanța de judecată a unor asemenea cauze.

Raportorul Victor Chironda a făcut o intervenție referindu-se la situația din Scuarul Cehov, recent amenajat unde coșurile de gunoi noi au fost deteriorate de mucurile de țigară și a dat exemplu de spații special amenajate în alte orașe din lume. Astfel aceste spații sunt bine delimitate, au indicatoare, urne speciale și a adresat o întrebare reprezentantului primăriei dacă vom avea ceva similar în Chișinău.

Vasile Efros de la Direcția Locativ-comunală și Amenajare ne-a comunicat că Primăria a instalat 130 coșuri de gunoi și planifică să instaleze în următoarele două luni alte 1000 de coșuri speciale pentru mucurile de țigară, separat de deșeurile stradale. Cât despre spațiile special amenajate pentru fumători, dl. Efros a declarat că nu este o problemă să inițieze asemenea lucrări chiar în acest an. Totuși, direcția nu este la curent cu aceste noi prevederi legale, pentru că această problemă nu intră direct în competențele acesteia.

Viorel Mardare care singur este fumător a vorbit despre implicațiile acestei legi pentru cei direct vizați – fumătorii. Chiar și de legislatori, aceasta este cea mai dură lege anti-fumat din Europa și aceasta este și cea mai mare problemă. Fiindcă această lege dură este practic inaplicabilă în Moldova. ”Intenția este bună, însă trebuia să fie prevăzute mecanismele de aplicare. Atunci unde se poate fuma? Într-un sat din Moldova unde se poate fuma? Arătați-mi unde să fumez.” În opinia lui Viorel Mardare sunt alte domenii în Moldova unde ar trebui aplicate legi dure.

În replică, dl. Ion Șalaru a recunoscut că avem o problemă la aplicarea legilor în RM, însă nu este de acord că aceasta este cea mai dură lege din Europa. În Rusia, Turcia, Romania sunt aplicate legi mai dure. Vicedirectorul CNSP a subliniat că legea a fost discutată și examinată intens și are drept scop protecția cetățenilor împotriva fumatului.

Conform datelor statistice, în RM 73% sunt nefumători și doar 23% fumători. Astfel, dl. Șalaru consideră că dreptul fumătorului este exagerat, pe când Constituția prevede dreptul la sănătate, dreptul la un mediu sănătos.

La moment CNSP elaborează un set de recomandări pentru proprietari, angajați, vizitatori cu privire la legea anti-fumat. Instituția chiar intenționează să ofere gratis unele materiale informative instituțiilor publice. De asemenea pe pagina web a CNSP va fi posibil de depus o plângere de către cetățeni dacă aceștia vor depista că se fumează în locurile interzise, iar instituția va prelua aceste sesizări.

Întrebat de Rodion Gavriloi de ce gheretele ce vând țigări din apropierea școlilor, universităților, instituțiilor medicale continuă să activeze nestingherit, chiar dacă normele de interzicere deja au intrat în vigoare, dl. Șalaru a comunicat că în Chișinău sunt amplasate 890 gherete ce comercializează țigări și la moment se cercetează toate punctele de vânzări. Sunt puncte de vânzări care pe lângă țigări mai comercializează și alte produse, de aceea se așteaptă de la Ministerul Justiției o clarificare cu acestea.

Din publicul prezent la discuții a luat cuvântul Ion Grosu. Fiind nefumător, Ion salută această lege, însă constată o problemă la etapa de aplicare a legii căci nu este prevăzut buget pentru implementare. N-ar fi corect ca aceste legi să fie implementare bugetul public caci el este format inclusiv și din contul celor 73% cetățeni care nu sunt fumători. Astfel, dl. Grosu propune ca din accizele pe țigări, o parte să fie redirecționată spre un fond de aplicare a acestei legi care să asigure spații special amenajate și alte măsuri necesare. Conform celor explicate de dl. Șalaru nu este posibilă stabilirea unui asemenea fond fiindcă acesta ar implica și eforturi administrative suplimentare ceea ce RM nu-și poate permite.

Spre final de dialog participanții la discuție au concluzionat că pachetul de legi „Anti-tutun” are foarte multe lacune iar aplicarea acestor legi generează o serie de neclarități care îngreunează respectarea noilor prevederi și schimbarea comportamentului societății.

Totodată lipsa unui mecanism clar de aplicare a legii generează un scepticism în ochii cetățenilor despre efectele reale ale noilor prevederi, iar fumătorii sunt oarecum discriminați căci deși li se interzice fumatul în spațiile publice, legea nu obligă pe nimeni, nici autoritățile publice locale, nici patronii să creeze spații special amenajate pentru fumători.

Întreg evenimentul poate fi văzut aici.

***

Menționăm că aceste discuții au avut loc în cadrul proiectului ”Dialoguri Urbane” – platformă de discuții publice despre problemele de dezvoltare urbană. Acesta este un proiect de promovare a comunicării și colaborării dintre autorități locale, instituții ale statului și societate civilă inițiat de un grup de activiști specializați pe domeniul dezvoltării urbane (Vitalie Sprînceană, Vlada Ciobanu, Victor Chironda și Maria Axenti) cu susținerea Rețelei Civice Urbane.