Societatea civilă și activiștii împreună cu presa liberă au obținut victorie, cu toate că unele bunuri materiale distruse nu au mai putut fi recuperate.
Expoziţia problematizează modul în care s-a format spațiul urban în ultimii ani.
În ultimii ani au apărut şi au devenit din ce în ce mai puternice reacţiile la aceste evoluţii. În loc doar să se plângă şi să stea să aştepte „comenzi corecte”, arhitecţii, artiştii şi organizaţiile societăţii civile încep să colaboreze şi să ofere proiecte urbane independente, răspunsuri la situaţii de interes public şi vital
Îngrădirea spaţiului public sau comercializarea lui (vezi cazul Green Hills Nistru) reprezintă o metodă de expropriere/înstrăinare a locuitorilor unui oraş de un bun comun, sau o condiţionare a utilizării lui (din cetăţean eşti transformat în consumator), la fel, cum sunt sistematic privaţi chişinăuienii de sentimentul apartenenţei la oraş datorită demolării unor clădiri de patrimoniu arhitectural, cu o valoare istorică (în general datorită schimbării radicale/abrupte a peisajului urban) – cazul de referinţă al vechei poşte, care mai este încă prezentă în memoria colectivă.