VADIM BRÎNZANIUC: ÎN DOMENIUL INFRASTRUCTURII DIN CAPITALĂ E NEVOIE DE O SCHIMBARE RADICALĂ DE VIZIUNE

O: Domnule Brânzaniuc, am văzut că în ultima vreme Partidul Social Democrat European este foarte activ și a pornit o campanie de prezentare a soluțiilor sale privind anumite probleme ce țin administrația locală…

V.B.: Da, așa este! PSDE are obiective bine definite. Avem un număr mare de primari în teritoriu și noi suntem siguri că ei vor mai câștiga un mandat, pentru că și-au făcut treaba, iar oamenii te apreciază și îți oferă susținerea dacă tu dovedești că faci ceea ce promiți. La nivel de consilii locale și raionale vrem să fim vocea oamenilor care nu se simt reprezentați acum de forțele politice. Avem experți care știu să facă administrație și pot construi.

Suntem înfrățiți cu PSD România și contăm enorm pe ajutorul lor, pentru a putea obține fonduri și expertiză. Domnul Ciolacu ne-a promis o susținere puternică pentru Moldova, pentru că și el știe că trebuie construit de la bază, de la cel mai mic sat.

O: Dacă tot ați pomenit de domnul Ciolacu, vedem că dânsul este noul Premier…

V.B.: Da, așa este. I-am urat succes și personal, o fac și pe această cale. Sunt extrem de bucuros și sper ca și noi în Moldova să putem crea o social democrație autentică, care să respecte valorile europene, să avem echitate, egalitate și să eradicăm sărăcia. Social-democrația autentică are grijă ca toți oamenii să aibă ce pune pe masa, să poate să trăiască decent. Noi nu am avut în Moldova social-democrație. PSRM a fost un partid al „socialiștilor de caviar”, care se îngrijeau să facă milioane în funcțiile publice și cam atât. Am văzut cum Dodon lua bani la pungă. El nu nu este social-democrat. Social-democrații vin cu soluții pentru oameni, nu vin să trăiască pe spatele lor.

O: Domnule Brînzaniuc, există opinia că una dintre cele mai mari probleme ale municipiului Chişinău este calitatea străzilor, a drumurilor din cartiere şi a trotuarelor, indiferent de unele schimbări pozitive ce au avut loc în acest domeniu. Reieşind şi din experienţa apreciabilă de activitate pe care o aveţi în structurile de administrare ale capitalei, ce soluţii credeţi că se impun?

V.B.: E nevoie de o schimbare radicală de viziune în acest domeniu şi de renunţare la abordările fragmentare de care s-a dat dovadă până acum. Din păcate, nimeni până acum nu a abordat problema străzilor, drumurilor din cartiere şi a trotuarelor ca pe un tot întreg. Nimeni nu a venit cu o analiză amplă a ceea ce avem în general şi ce plan de acţiuni concrete ar trebui de implementat pentru a soluţiona problema în ansamblu. Nimeni nu a făcut o evaluare a investiţiilor ce trebuiesc făcute şi nici a capacităţilor de atragere a respectivelor investiţii. Nimeni nu a făcut o evaluare a posibilităţilor pe care le oferă tehnologiile moderne, care pot fi alternative şi contribui esenţial la soluţionarea problemei. Nimeni nu a făcut nici o evaluare din punct de vedere al timpului necesar pentru o amplă revitalizare a infrastructurii în acest domeniu, luând în calcul şi particularităţile climatice ale zonei în care locuim. Deci, nu s-a făcut nimic din ceea ce presupune o abordare serioasă şi complexă a problemei. Nu ştiu de ce, dar se preferă tactica abordării fragmentare: azi reparăm o stradă şi reabilităm o porţiune de trotuar din centrul capitalei, peste un an – alta. Dar, acestea sunt doar artificii de imagine, iluzii şi praf aruncat în ochii locuitorilor şi oaspeţilor capitalei. Cu astfel de abordare, niciodată Chişinăul nu va avea toate străzile, drumurile din cartiere şi trotuarele de un nivel satisfăcător. Cât timp se va reabilita o stradă sau o porţiune de trotuar, cele reabilitate anterior vor degrada. Şi astfel, vom alerga în cerc, crezând că lucrurile se schimbă treptat în bine, dar, în realitate, tabloul general va rămâne acelaşi.

O: Dar nu admiteţi ideea că se acţionează fragmentar, deoarece pentru o abordare de ansamblu nu ar ajunge bani?

V.B.: Bani niciodată nu ajung şi, dacă vom aştepta ca bugetul capitalei la un moment dat să devină suficient de mare pentru abordarea problemei în ansamblu, mă tem că ea nu va fi soluţionată niciodată. Noi nu trebuie să aşteptăm banii, ci să acţionăm pentru a-i atrage. Iar pentru aceasta e nevoie de o evaluare amplă pe toate componentele la care m-am referit. Credeţi-mă, dacă am avea acest tablou general, am şti concret ce şi când trebuie de făcut. Unele posibilităţi pot fi identificate în contul redistribuirilor pe interiorul bugetului capitalei, altele – în contul unei bune conlucrări cu administraţia centrală (nu contează cine e la putere – interesul oamenilor trebuie să fie prioritar). Anumite posibilităţi pot fi create în contul parteneriatelor externe. Avem o mulţime de exemple în plan internaţional de dezvoltare urbană accelerată. Trebuie doar să le examinăm atent şi să le implementăm. Altfel riscăm să rămânem pentru mult timp în situaţia eroilor din povestea cu boţul de sare. Vedem că e o problemă, avem soluţii, dar nu facem nimic, aşteptând, în mod fatalist, să se întâmple nenorocirea.

O: Admitem că se face evaluarea amplă de care vorbiţi şi se identifică mijloacele necesare. Dar cine, în acest caz, trebuie să se ocupe de implementarea acestui mega proiect urban sau a mini proiectelor care în final ar rezulta în mega proiectul menţionat?

V.B.: Aici, iarăşi nu trebuie să inventăm nimic, ci să mergem pe abordările care s-au dovedit de succes. Şi e vorba de exemple concrete din Republica Moldova. Amintiţi-vă de reabilitarea traseului Sărăteni-Soroca, cu o lungime de 93 de km. Acel traseu a fost reabilitat din banii corporaţiei „Provocările Mileniului”. A fost vorba de un proiect total de circa 260 de milioane de dolari, repartizaţi proporţional pentru reabilitarea traseului respectiv, dar şi pentru reabilitarea sistemelor de irigare din unele raioane. Din câte îmi amintesc, în implementarea proiectului au fost atrase trei mari companii străine, iar partenerul de dezvoltare a supravegheat procesul la toate etapele. Şi care a fost rezultatul? Avem cel mai modern drum din Moldova, de o calitate impecabilă – degrabă vor fi 10 ani de când a fost dat în exploatare şi nu a fost nevoie de nici o reparaţie până acum. Deci, se poate de realizat proiecte de infrastructură de o mega amploare, în baza unor parteneriate sănătoase. Trebuie doar să existe viziune, dorinţă sinceră de a schimba lucrurile şi, de asemenea, e nevoie de multă, multă muncă, inclusiv din punct de vedere al identificării oportunităţilor existente şi a valorificării acestora.

O: Vă mulţumim pentru această discuţie interesantă şi sperăm să mai avem ocazia de a discuta cu dvs. şi pe viitor.