Pe urmele germanilor basarabeni, pășim prin Moldova de la Marienfield la Pervomaisc

Știai că pornind spre Sud ai ocazia să pășești pe urmele nemților în Moldova? Astăzi îți povestim despre un nou tur turistic pe meleagurile moldovenești, destinat atât străinilor, urmașilor nemților care au trăit pe timpuri pe teritoriul nostru, cât și moldovenilor curioși ce vor să descopere țara natală în lung și-n lat.

Germani basarabeni, sau în germană Bessarabiendeutsche, au fost o comunitate etnică care au locuit în sudul Basarabiei, în locuri nepopulate, la începutul secolului al XIX-lea, între anii 1814 și 1842. Se cunoștea faptul că pe teritoriul Basarabiei germanii au întemeiat inițial 25 de localități, numărul acestora mărindu-se ulterior.

Pe urmele nemților în Moldova, turiștii germani vor avea ocazia să viziteze câteva localități din care au plecat nemții atunci când au fost repatriați. Dacă facem trimitere la istorie, ne amintim că după împărțirea Europei, în 1939, nemții care locuiau în est au fost nevoiți ori să adopte cetățenia rusă, ori să se întoarcă în patria istorică. Evacuarea germanilor a început chiar din 1939 și a continuat în 1940, ei fiind strămutați după un plan riguros, sub lozinca „Heim ins Reich” („acasă în reich”). Peste 93.000 de nemți basarabeni s-au refugiat în Polonia și în Prusia de Vest, ajungând mai târziu în Germania. După procedura de înregistrare, germanii basarabeni încetau să fie cetățeni români și intrau sub protecția Reich-ului. Ulterior, prin proceduri individuale, fiecare a primit cetățenie germană.

Drept atracție pentru urmașii germanilor basarabeni, a fost elaborată și finanțată ruta turistică „Pe urmele nemților din Basarabia”, ce face parte din proiectul „Routes to the roots”.

Acest traseu turistic oferă un program amplu și complex de cunoaștere a istoricului etnicilor germani pe pământurile Republicii Moldova. În circuitul turistic sunt incluse câteva dintre localitățile care au fost în trecut colonii germane, unde încă mai putem să găsim elemente de arhitectură religioasă și rurală, precum case sau beciuri, specifică comunităților germane. Traseul turistic include, de asemenea, prezentarea unor mostre de pietre funerare ale etnicilor germani care au locuit pe aceste meleaguri, iar plăcile comemorative instalate de descendenții lor denotă atașamentul lor față de vechea patrie.

Coloniile germanilor au fost situate în zona în care astăzi putem găsi cei mai importanți producători de vin din țară. Anume cultivarea viței-de-vie a fost pentru nemți atunci principala sursă ce îi asigura existența. Astfel, programul pe tematică istorică este armonios combinat cu prezentarea unor regiuni și întreprinderi viti-vinicole din Moldova.

Turul „Pe urmele nemților din Basarabia” – „Routes to the roots” va dura două zile și va urma itinerarul:

• Chişinău – Anenii Noi – Ştefan Vodă – Purcari – Crocmaz – Pervomaisc – Marienfeld – Mileştii Mici sau Puhoi – Chişinău.

În acest articol vă vom relata mai detaliat despre două sate din acest traseu: Marienfield și Pervomaisc, numit anterior Emmental.

Satul care ne-a atras atenția din start prin denumirea sa – Marienfield, localitate din comuna Ialpujeni, raionul Cimișlia. Din germană, Marienfield se traduce precum „Câmpiile Mariei”.  Colonia a fost fondată la sfârșitul secolul al XVIII și după refugierea germanilor din 1940, aici putem să mai găsim urme ale acestei etnii în arhitectura satului, cimitirul care mai păstrează pietre funerare-monumente de istorie și beciurile construite de germani.

Doamna Maria își amintește spusele mamei sale, precum că în timpul când nemții locuiau în sat, drumurile erau asfaltate, casele și beciurile bine lucrate.

„Localitatea Marienfield este una dintre fostele colonii germane care și-a păstrat denumirea inițială. Pe parcursul a peste 100 de ani “Câmpiile Mariei” ne-au bucurat cu roade sale bogate. Germanii basarabeni au lăsat n urma sa în 1940 un sat dezvoltat, cu case trainice, din cărămidă roșie, acoperită cu țiglă din ceramică, care se producea în localitate, la o fabrică de cărămidă construită de către băștinași, au lăsat turmele de vite, hergheliile de cai și câmpiile doldora de roadă. Chiar și noi, generațiile anilor 50-60 ținem minte fragmente de drum asfaltat, un magazin numit “Dugheana lui Haimu”, despre care am aflat de la bunei și părinți, care trăiau alături de germani. Mama își amintea cum bunica îi cumpăra mărgele din bomboane pentru fetițe. Se putea găsi acolo veselă emailată și eșarfe pentru doamne cărora le ziceau “barizuri””, relatează doamna Maria.

Una dintre atracțiile principale ale satului este stâna de oi a familiei Pînzari. Am fost întâmpinați cu pâine rumenă și vin de casă, dansuri și cântece populare de la ansamblul local „Busuioc Moldovenesc”, sătenii locului dând dovadă de ospitalitate față de oaspeții lor. Turiștii au ocazia să descopere folclorul Basarabiei, cântece, costume naționale, covoare și bucate tradiționale. La stână Dl Pînzari alături de ciobani demonstrează cum se mult și se tund oile, iar pe deal, lângă stână, la umbra copacilor, gospodinele satului întind masă cu mâncare gătită în sat și degustație de brânză de oi.

Mai jos puteți urmări câteva secvențe video captate în timpul vizitei la Marienfield și un film documentar numit „Acasă, în Marienfield”, difuzat în premieră acum doi ani la Moldova 1.

Cea de-a doua localitate este Pervomaisc, în trecut colonie germană cu denumirea Emmental. E una dintre zecile de colonii germane înființate pe pământurile Basarabiei de Imperiul Rus după 1812. În anul 1907, satul număra 300 de nemți, așezați în case bine amenajate, pre străzi drepte și curate. Aici am vizitat biserica Sf. Dumitru – fosta biserică catolică – în interiorul căreia reprezentanți ai asociației nemților basarabeni au instalat o placă comemorativă. Vizita a fost completată cu un târg de artizanat și un program cultural în interpretarea ansamblului folcloric local.

Ruta turistică „Pe urmele nemților din Basarabia”, face parte din proiectul „Routes to the roots”, organizat de către Proiectul de Competitivitate al USAID Moldova și implementat de Asociația Ghizilor, Lectorilor și Translatorilor din RM.

Autor foto/text: Eugenia Tataru