Festivalul Urban: Noroc, Guguță! invita cetățeni orașului la un “parastas satiric” cu momente festive în preajma Cafenelei Guguță (fost restaurant Noroc) Parcul Ștefan cel Mare, cu scopul de a reflecta/dezbate situația creata în legătura cu mai multe subiecte si urgente: demolarea cafenelei Guguță, eventualitatea construcției unei noi clădiri (hotel, centru de agrement, etc.), si nu in ultimul rand reabilitarea forțată a Parcul Ștefan cel Mare, în același timp vom marca și un moment de cotitura, un “point of no return” în politicile de gestionare a bunurilor publice.

Deja de 200 ani Grădina Publică servește orașul și orășenii fiind deopotrivă un spațiu de întâlniri, de celebrări, de perpetuare a culturii și memoriei noastre colective.Dincolo de valoarea sa urbanistică, Grădina Publică găzduiește Aleea Clasicilor și monumentul lui Ștefan cel Mare și este situată în zona strict protejată a urbei. În același sens și bustul lui A. Pușkin situat în centrul parcului are o semnificație aparte pentru comunitatea vorbitoare de limbă rusă fiind instalat în parcul plantat în perioada administrației ruse. Sub aspect simbolic parcul Ștefan cel Mare a căpătat în societate valente aproape sacre după proclamarea independenței Republicii Moldova.Cafeneaua Guguță (restaurantul Noroc), lăsată în paragină de către proprietari, este una din clădirile iconice a orașului, care a ocupat un loc important în viată cetățenilor din anii 70-80. În acest fel Grădina Publică adună laolaltă, într-o coexistență pașnică, memoriile colective ale diverselor comunități etnice și ale diferitor vremi. În ultimii ani Grădina Publică a devenit nu doar un loc de păstrare a memoriei culturale a societății moldovenești (prin monumentele de importanță națională și semnificația pe care le conține) ci și un loc viu de construire și coagulare a unor lupte pentru păstrarea acestei memorii, pentru redefinirea aspectului centrului orașului.

Eforturile dezvoltatorilor imobiliari de a rupe bucăți importante din Grădină pentru a-și amplasa localuri și construcții ce ar viza obiecte de uz comercial privat au generat contra-eforturi semnificative. În 2012-2013, încercarea de a construi o pizzerie la intrarea în Aleea Clasicilor (Scuarul Europei) a generat o contrareacție ce a reușit, într-un final, să deturneze această tentativă.

În 2018, încercările îndelungate (durează de mai bine de 5 ani!) ale unor afaceriști de a ridica un centru business de 13 etaje în locul Cafenelei Guguță au generat mișcarea Occupy Guguță, care a coagulat atât demersul de păstrare a Cafenelei (și integrității Grădinii Publice în genere) cât și alte teme urbane – memoria colectivă, protecția patrimoniului arhitectural, istoric și cultural, participarea cetățenilor la procesul decizional, protecția proprietății publice.

Putem afirma că, la momentul actual, miza luptelor dintre activiștii urbani și interesele private (corporative și oligarhice) în jurul Cafenelei Guguță și a Grădinii Publice este însăși dezvoltarea orașului, pe de o parte, și dezvoltarea mecanismelor de participare a cetățenilor la procesul decizional, pe de altă parte. Demolarea eventuală a cafenelei Guguță (restaurant Noroc) și reabilitarea parcului Ștefan cel Mare împreună semnifică momentul de cotitură care va însemna sub aspectul politicilor urbanistice, ca orice logică de protejare/conservare a patrimoniului public stabilită de comisii abilitate formate din experți și regulamente ce delimitează zonele de protecție nu mau au nici un efect. Practic de acum încolo orice moft urbanistic a unui dezvoltator/investitor neavenit va fi agreat de autorități fără a ține cont de reguli, va putea fi edificat oriunde în spațiul public și nimeni/nimic nu-i va putea sta în cale. Nici o clădire, parc sau alt spațiu public practic nu mai sunt protejate de lege.

PROGRAMUL FESTIVALULUI:

TÂRG DE ARTĂ–  11.00 – 19.00 (pe toată durata festivalului)

Târg asamblat de Anastasia Kapshitskaia cu lucrări de artă special concepute pentru festival de elevii și studenții de la câteva instituții de învățământ cu profil artistic.

EXPOZIȚIE – 14.00

Participanți:Iana Sericova, Cătălina Bucos, Ludmila Bouroș, Maxim Polyakov, Oleg Grecu, Ciprian Antoci, Anastasia Kapshitskaia, Alexander Savko, Igor Scherbina (Fazya)

Expoziția va include o serie de proiecte și atitudini critice, ce articulează o serie de chestiuni și urgențe legate de memoria orașului și politicile urbane din Chișinău.

Cătălina Bucos abordează situația dificilă a clădirii cafenelei într-o piesa video, în care o voce robot inventariază contextul în care s-a produs înstrăinarea clădirii. Iana Sericova propune o călătorie în timp prin intermediul unei căciuli lui Guguță fermecate unde regăsim nucleul orașului intact și orășenii bine dispuși. O fațetă ironică a reabilitării forțate a grădinii publice regăsim în seria de imagini de Alexander Savko amintind benzile desenate unde personajele Guguță Super-erou și Ștefan cel Mare Superman salvează parcul și cafeneaua de lamele buldozerului. Oleg Grecu reinterpretează într-o proiecție video un proverb popular cu referire la politicile urbane din Chișinău care sună bine cunoscut și rezonează cu situația actuală în domeniul protejării patrimoniului construit –  „casa arde, iar baba se piaptănă”. Ludmila Bouroș și-a propus să reactiveze o frizerie clandestină care a funcționat cândva în clădirea cafenelei și ca efect va invita să coafeze doritorilor din public coafura Guguță.

Maxim Polyakov reconstituie banca lui Guguță si o fereastra prin care istoria se produce în acel moment aici și acum. Ciprian Antoci a conceput un careu din scaune și invită publicul să reflecte asupra unor fenomene sociale, identității și memoriei personale, invitând publicul să se orienteze după anii marcați pe scaune.O parte din lucrări abordează traseul prin care imaginea lui Gugută a pătruns în bucătăria sovietică în câteva ipostaze, astfel Anastasia Kapshitskaia va inaugura prăjitura gigantică Guguță realizată din butoaie refolosite, ce cândva a făcut parte din meniul cafenelei, iar cireașa de pe tort a evenimentului va fi acțiunea lui Igor Şcerbina (Fazya) în care clădirea cafenelei va fi împărțită și consumată de public.

Expoziție curatoriată de Lilia Dragneva și Ștefan Rusu

DISCUȚIE PUBLICĂ – „Memoria orașului: Patrimoniu și politici urbane” – 18.00

Participanți:Tamara Carauș, Virgil Pâslariuc, Mark Tkaciuk și Sergius Ciocanu

ModeratorVitalie Sprânceană

Orașul Chișinău seamănă, de foarte multe ori, cu un program de calculator actualizat până la ultima versiune și care nu mai „deschide” versiuni vechi ale propriilor documente. Deși orașul a fost întotdeauna casa mai multor etnii, grupuri religioase, ideologii și platforme politice, de fiecare dată autoritățile care-l conduc s-au străduit să îi imprime un aspect unic și omogen. Iar aceasta s-a făcut prin negarea (și distrugerea sistematică) a celorlalte straturi de memorii și trecut. În numele „noului” a fost transformat în ruine orice era perceput ca fiind „vechi”.

Azi orașul nu mai e doar în mâinile autorităților. Cetățenii devin, încetul cu încetul, parte a guvernării orașului. Putem, pentru prima oară să ne revendicăm un oraș care nu ar fi creat după un chip unic ci ar oglindi chipurile și viziunile tuturor. Discuția publică „Memoria orașului: Patrimoniu și politici urbane” își propune să discute istoricul politicilor memoriei în oraș, rolul pe care îl putem avea ca cetățeni, modurile în care putem construi un oraș ce ar acomoda diversitatea, nu ar renega-o.

Invităm cetățenii orașului să discutăm istoricul politicilor memoriei în oraș, rolul pe care îl putem avea ca cetățeni, modurile în care putem construi un oraș ce ar acomoda diversitatea, nu ar renega-o.

Invităm cetățenii orașului să dezbatem o serie de urgențe împreună cu activiști urbani, experți în urbanism și specialiști în protecția patrimoniului în legătura cu: demolarea posibilă a cafenelei Guguță, construcția unui business-centru (mascat sub numele de centru social-cultural) în locul cafenele, planificarea reabilitării forțate a Parcul Ștefan cel Mare în condiții lipsite de transparență și alte subiecte legate de politicile urbane și identitățile orașului Chișinău.

PERFORMANCE MUSICAL – 20.00

Festivalul se va încheia cu un performance musical cu interpreți de muzică rock care au evoluat pe scena restaurantului Noroc.

Festivalul urban – Noroc, Guguță! este conceput de Lilia Dragneva, Vitalie Sprânceana și Ștefan Rusu în cadrul proiectului – Whose Europe?

 Organizatori: KSAK- Centrul pentru Arta Contemporană, Platzforma

Partenerii proiectului: Occupy Guguță, Asociația Oberliht, tranzit.at, Archis Interventions, Sally Below, CLB Berlin, stadtkultur international e.V.

Proiectul este susținut de Oficiul Afacerilor Externe al Germaniei in cadrul programului „Parteneriatului Estic”.