Ce fel de flori avem?
16 august 2017, ora 19:00
Zpaţiu (Casa Zemstvei Guberniale, str. Al. Şciusev 103, Chişinău)

Céline Brunko și Moritz Holenstein au devenit interesați de Chișinău în timpul ultimei lor vizite la Zilele Spațiului Public în 2016 și respectiv au decis să conducă un proiect de cercetare asupra intereselor comune. Proiectul “What kind of flowers do you have?” (” Ce fel de flori avem?”) abordează diferențele culturale și o perspectivă subiectivă asupra Chișinăului. Punctul de start a proiectului este interesul în planificarea urbană, arhitectură și spațiul public în relație cu identitatea unică și multilaterală a Chișinăului. Scopul proiectului este explorarea conceptelor de post-comunism și modernismul socialist cu focusare asupra aspectului arhitectural și contextul pe care îl comunică mediului social în continuare dar și posibilitatea de recontextualizare a acestuia. Celine și Moritz vor face o prezentare și vor genera o discuție asupra subiectului miercuri pe 16 August între 19:00 si 20:00. Proiectul finalizat va fi expus sub forma unei video proiecții și într-o publicație la sfârșitul acestui an.

Céline Brunko este o artistă din domeniul fotografiei și artei video, în prezent activând la Centrul de Fotografie din Winterthur, Elveția. Înainte de studiile ei în artele plastice Céline a activat în domenii precum marketing, teatru și muzeologie. Este absolventă licențiată a Universității de Arte Plastice din Zurich specializată în fotografia despre colonizarea spațiului în contextul secolului 21. În lucrările sale, Céline contestă influența puterii asupra structurilor sociale, producerii informației și formării identităților. Ambianța din spațiul video-instalațiilor ei este un instrument important pentru conștientizarea contextului.

Moritz Holenstein activează ca arhitect și predă drept asistent al catedrei Gigon Guyer la ETH Zürich. El a construit o casă fiind arhitect liber profesionist și lucrează din 2012 pentru oficiile Staufer & Hasler și Meili & Peter drept coordonator de proiect pentru diverse competiții și proiecte cum ar fi cooperative culturale și locative. Moritz a absolvit Universitatea ZHAW din Zürich în 2012 cu teza de master despre tranformarea clădirii unui oficiu într-un sector cu o gentrificare continuă. Programul care și l-a setat pentru lucrul său investighează ideea posibilității de transformare a unui complex de oficii construit in anii 1960 într-un concept diferit a tipului de locuință compactă cu diversitate socială sporită. Lucrările și proiectele sale includ idei de sustenabilitate ecologică și cât de mult este necesar de a adăuga pentru a adapta arhitectura la necesitățile progresului și a menținerii sau chiar avansarea calităților arhitecturale.

Această prezentare face parte din ciclul Orașul și Culturile Lui și este organizată în parteneriat cu Centrul Internațional de Instruire în Arta Performance-ului sub egida Bibliotecii Spațiului Public, proiect susținut de Fundația Culturală Europeană în cadrul progamului Acțiune Colectivă pentru Bunurile Comune, Ministerul Culturii al Republicii Moldova și Uniunea Europeană prin programul Europa Creativă.

Ciclul Orașul și Culturile Lui își propune să abordeze din multiple perspective – istorică, antropologică, filosofică, politică, economică, artistică – tema ORAȘULUI și a vieții urbane.

Запись Orașul și Culturile Lui cu Céline Brunko și Moritz Holenstein впервые появилась Locals.

Un val de extremism de dreapta, xenofobie, naţionalism, rasism şi antisemitism inundă din nou ceea ce credeam că sunt societăţi deschise şi democratice, încolţindu-ne pe noi toţi şi toate, saturând interacţiunile sociale cu frică şi ură faţă de „celălalt” – inamic invizibil şi adesea imaginar, care se schimbă odată cu interesele politice dominante. De generaţii întregi, metodele utilizate pentru a elimina „istorii incomode” din versiunea oficială a istoriei au inclus marginalizarea şi ştergerea totală a urmelor lăsate de populaţii care perturbă mitologia dominantă a constructelor identitare naţionale.

Una dintre cele mai puternice exemplificări ale acestei metode de eliminare se regăseşte în urmările Holocaustului în Europa de Est. În proiectul nostru ne concentrăm atenţia asupra regiunii României şi fostelor Basarabia şi Bucovina: peste 500 000 de evrei şi romi au fost exterminaţi în această zona geografică în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Cu toate acestea, în locul comemorărilor ca formă de transmitere către generaţiile viitoare şi ca gest de respect pentru memoria persoanelor masacrate, uitarea istorică şi politică îngroapă în continuare urmele impactului uriaş a ceea ce a fost cândva o co-prezenţă culturală înfloritoare. Oraşe întregi, cartiere, cimitire şoptesc despre absenţa locuitorilor din acele vremuri…

Pentru a contracara această tendinţă de ştergere şi îngropare şi pentru a pune în discuţie mecanismele uitării care încă funcţionează în aceste părți, am iniţiat proiectul Viitorul Memoriei – o platformă transnaţională şi interdisciplinară dedicată memoriei Holocaustului, incluzând evenimente şi expoziţii organizate în oraşe unde au avut loc pogromuri sau deportări.

O arhivă centralizată a tuturor materialelor produse în aceste expoziţii şi evenimente, precum şi în proiecte viitoare, va fi organizată sub forma unui website cuprinzător, care va include şi conţinut generat de utilizatori.

Misiunea acestui proiect este de a face cunoscut publicului trecutul ţărilor şi oraşelor implicate reactivând memorii prin intermediul artei contemporane și media, legând trecutul de prezent, documentând mărturiile ultimelor supravieţuitoare şi ultimilor supravieţuitori, personalizând istoria prin istorii orale, creând legături între oameni și deschizând spațiile publice spre dezbatere și înțelegere reciprocă. Proiectul funcționează, de asemenea, ca posibil model pentru dezvoltarea unei conştiinţe mai profunde prin acțiune, iar instituţiile şi organizaţiile partenere locale își asumă responsabilitatea de a lucra cu și despre trecutul orașului lor, opunându-se astfel creșterii naționalismului, antisemitismului și urii etnice, conectându-se în același timp între ele prin preocupări comune.

În romanul „1984” George Orwell scria: „cine deţine controlul asupra trecutului, deţine controlul asupra viitorului”. Ne propunem să deconstruim orice discurs excluziv care încearcă să ne controleze trecutul. Ne propunem să dezvăluim pluralitatea istoriilor care alcătuiesc trecutul, să transmitem aceste experienţe personale generaţiilor viitoare, să învăţăm împreună din ele şi să le folosim pentru a contura un viitor mai bun. Astfel, platforma Viitorul Memoriei devine o luptă împotriva uitării şi un rezervor public de amintiri.

Platforma Viitorul Memoriei a fost lansată în Bucureşti, în luna ianuarie 2017, perioadă care a coincis cu comemorarea pogromului de la Bucureşti din 1941. Expoziţiile următoare au avut loc în Oradea şi Cluj la finalul lunii mai, Iaşi la finalul lunii iunie şi acum Chişinău la final de iulie. In cadrul expozitiilor, au fost expusi artisti care ori au fost dati uitarii ori carora lucrari reprezinta momentele istorice despre care noi cercetam. Majoritatea lucrarilor au fost ori produse special pentru platforma Viitorul Memoriei ori au fost expuse in Romania si Moldova pentru prima oara, asadar reactivind memoria colectiva.

Text de Olga Ștefan,
Curator şi iniţiatoare a proiectului

26 iulie @Zpațiu (str. Al. Şciusev 103, Chișinău)

19:00 - „Amintiri din copilărie”, vernisajul expoziției
15:00 - 19:00 joi, vineri, simbata
12:00 - 18:00 - duminica

Expoziția "Amintiri din copilărie" include 15 desene și acuarele de Benno Friedl - care evocă viața, moartea și disperarea din lagărele din Transnitria unde artistul a trăit timp de 3 ani de zile, video-ul "Fragments of a Life", filmul "Iluziile Mele", o arhivă de texte, cărți și alte documente scrise de supraviețuitori și descendenții lor sau texte care nu au mai fost circulate anterior.
"Amintiri din copilarie" (1979-1982) - un titlu care face trimitere la lucrarea lui Ion Creangă, dar care se află la opusul imaginii idilice din copilăria acestuia; o altă copilarie e prezentată de Benno Friedl - cea de lagăr, unde evreii și romii mureau cu sutele de mii de foame, de frig, de epidemii și în urma execuțiilor în masă, unde supraviețuirea precară era o luptă cotidiană, și unde copilăria de fapt a încetat, dând o nuanță ironică și amară titlului. Amintiri fragmentare de durere și suferință sunt surprinse ca niște impresii rămase vii, dar neconectate într-o narațiune lineară. Figuri chinuite, și totuși abstracte, redau experiența deportaților, condițiile inimaginabile în care majoritatea au murit ... și totodată redau viața care cumva a răzbătut pentru cei mai norocoși.

Video „Fragmente dintr-o viaţă”, 2016 – română, subtitrare engleză

Combină discuţii familiale intime dintre Olga Ştefan şi bunica sa, Sorana Ursu (care are acum 92 de ani), cu materiale video, fotografii şi alte imagini din trecut sau din prezent, realizând un amestec de amintiri şi impresii care ilustrează şi contrazic deopotrivă faptele istorice.

Cu ajutorul mărturiilor personale ale Soranei Ursu, al carei tată a fost ucis în pogromul de la Iaşi, şi ale altor membri ai familiei, ce locuiesc acum în Israel şi în Statele Unite, fragmentele biografice sunt adunate într-o încercare disperată de a construi o naraţiune coerentă a vieţii, recunoscând prezentarea unei imagini incomplete a realităţii, maleabilitatea memoriei şi tragedia uitării, un element inerent al supravieţuirii. Povestea urmăreşte viaţa Soranei Ursu în anii războiului, evoluţia sa către comunism şi în cele din urmă deziluzia sa, în timp ce explorează probleme legate de identitate, migraţie, dez-locuire şi apartenenţă.

Concept si productie Olga Stefan
Imagine film si fotografie Miklós Klaus Rózsa
Montaj Gabi Basalaci

Filmul „Iluziile Mele”, 2017 – română
Poveştile personale ale rezidenţilor căminului Moses Rosen ne poartă prin zonele şi spaţiile din cartierul evreiesc al Bucureştiului, prin locurile unde au avut loc episoadele de violenţă antisemită în timpul pogromului din 1941, pe la casele unde au trăit povestitorii/toarele filmului şi la clădiri importante pentru viaţa comunităţii evreieşti. Aflăm despre condiţiile în care trăiau evreii din Bucureşti în timpul războiului, despre impactul legilor rasiale asupra situaţiei şi vieţii lor de zi cu zi, și identitatea evreiască de după război.
Concept Olga Stefan în colaborare cu Vârsta4 şi Ileana Gabriela Szasz
Montaj Ileana Gabriela Szasz
Imagine Romulus Balasz și Miklos Klaus Rozsa
Interviuri David Schwartz şi Olga Stefan

26 iulie @Zpațiu (str. Al. Şciusev 103, Chișinău)

19:30 - „Lagărele din Transnitria“, discuție cu Benno Friedel și Dr. Eugen Brik

Benno Friedel (n.1936, Cernăuți, Ucraina) este scenograf, designer de costume și lumini de teatru. Deţine o diplomă de Master în istoria artei, literatură şi scenografie de la Academia de Arte Plastice din București-România. A fost şef-scenograf și art designer la Televiziunea israeliana educațională între anii 1974-2001, şi a fost profesor de arte plastice și vizuale fiind lector la Open University din Tel Aviv, Colegiul Negev şi Colegiu de Management și Administraţie. A proiectat decoruri pentru multe companii de teatru şi producţii teatrale în Israel și România. Benno Friedel este un supraviețuitor al Holocaustului - avea 6 ani când a fost deportat într-un lagăr de muncă forţată în Transnistria. Picturile sale sunt expuse la Muzeul Holocaustului Yad Vashem din Ierusalim.

Dr. Eugen Brik este director la Institutul Judaic din Chisinau si a scris mai mult de 100 articole despre istoria evreilor din Bassarabia, doua monografii: Evreii din sudul Basarabiei si Istoria Evreilor din Moldova si Manualul Holocaust: Holocastul Evreimii Europene

27 iulie @Zpațiu (str. Al. Şciusev 103, Chișinău)

19:00 - proiecție de filme

Transnistria: The Hell, de Zoltan Terner (Israel, 1996), 41 min, documentar, cu subtitrare în română şi engleză (în premieră în Republica Moldova)
Autorii Aharon Appelfeld, Shmuel Ben-Tzion şi Sonia Palti, artistul Benno Friedel şi alţi supravieţuitori descriu soarta evreilor români deportaţi în Transnistria (zonă din Ucraina ce se învecinează cu România) în perioada 1941-1944. Spre deosebire de Auschwitz, evreii din Transnistria au fost ucişi prin înfometare, execuţii, boli, condiţiile de viaţă sub-umane şi alte metode similare.

Prigoana din Basarabia, de Sergiu Ene (Moldova, 2012), 56 min, documentar, în limba română, in colaborare cu Centrul National al Romilor din Moldova
Un film documentar care redă soarta romilor din Basarabia în perioada Holocaustului. Au fost exilați în lagărele și ghetourile din Transnistria în vara anului 1942 atât evrei, cât și romi. Din cei trei mii de romi, doar jumătate s-au întors acasă. Filmul prezintă imagini din acele locuri ale deportării, care acum se află în administrația ucraineană. Regizorii au mers pe urmele deportaților, în satul Ivanovka din regiunea Odessa, unde au intervievat-o pe Nadejda Mahneak, o femeie de 84 de ani. Celelalte mărturii orale ale romilor au fost descoperite în orașele Soroca, Hâncești, Strășeni, etc.

Proiecțiile de film vor fi urmate de o discuție cu Benno Friedel, Nicolai Radita (Director al Centrului National al Romilor din Moldova) si Dr. Ion Duminica (Seful Sectiei "Minoritati etnice", Centrul de Etnologie, Institutul Patrimoniului Cultural al Academiei de Stiinte a Moldovei)

28 iulie @Zpațiu (str. Al. Şciusev 103, Chișinău)

19:00 - proiecție de film

Das Kind, de Yonathan Levy (Franta, 2010), 93 min, documentar, în română, franceză, germană, cu subtitrare în română (în premieră în România și Republica Moldova în forma sa completă și originală)
Irma Miko are 95 de ani, s-a născut în România, în anul 1914. Evreică, comunistă și activistă politic de la vârsta de 14 ani, Irma s-a alăturat rezistenţei franceze în Paris în 1941. Misiunea ei neînchipuit de periculoasă a fost să aducă soldaţi germani de ocupaţie în rezistenţă. O poveste despre o lume în fugă şi un portret al unei femei extraordinare şi curajoase. Filmul a câştigat premiul pentru Cel Mai Bun Film la Festivalul European de Film Independent, Paris.

28 iulie @Apartament Deschis (str. București 68/1, Chișinău)

21:30 - proiecție de film

Mamaliga Blues, de Cassio Tolpolar, (Brazilia, 2014), 56 min, documentar, în limba engleză (în premieră în România și Republica Moldova)
În 1931, Abram Tolpolar şi soţia lui, Rachel, au emigrat din Basarabia în sudul Braziliei. Şaptezeci şi şapte de ani mai târziu, copilul lor, Mauro Tolpolar, a făcut călătoria înapoi. Însoţit de cei doi copii ai săi, care nu au avut şansa să-şi întâlnească bunicii paterni, Mauro a vizitat locul de naştere al părinţilor săi şi, de asemenea, a găsit răspunsuri despre un trecut necunoscut. Având doar o fotografie rămasă, familia Tolpolar au trecut cu maşina prin sate vechi, au intrat în tufişuriile cimitirelor abandonate şi au întâlnit localnici, în căutarea a ceea ce s-a întâmplat cu rudele lor, care au dispărut în timpul Holocaustului.

29 iulie (locul întîlnirii va fi precizat)

11:00 - Viitorul Memoriei, tur ghidat al orașului și al ghetoului din Chișinău cu Maria Axenti, cercetatoare a istoriei relațiilor interetnice în Chișinău

29 iulie @Zpațiu (str. Al. Şciusev 103, Chișinău)

19:00 – proiecție de film

Natan, de Paul Duane/David Cairns (Marea Britanie, 2013), 66 min, documentar, în engleză (în premieră în România și Republica Moldova)
Bernard Natan, originar din Iaşi, ar putea fi descris ca unul dintre părinţii cinematografiei franceze. Cum a ajuns să fie uitat complet, mai ales în Franţa? Cum se face că atât de puţină atenţie a fost acordată carierei acestui pionier şi interpret al începuturilor porno gay şi BDSM? De ce a fost numele de Bernard Natan şters din istoria cinematografiei, în ciuda faptului că el a dominat industria de film francez pentru mare parte din anii ‘20 şi ‘30? David Cairnes şi Paul Duane au excavat o poveste extraordinară, care îşi propune să rescrie istoria cinematografiei europene.

29 iulie @Apartament Deschis (str. București 68/1, Chișinău)

21:30 – proiecție de film

Jeno Janovics, Un Pathe Maghiar, de Bálint Zágoni (Romania/Ungaria, 2011), 62 min, documentar, în maghiară cu subtitrări în română
Un documentar despre Jenő Janovics, unul dintre cei mai cunoscuţi cineaşti maghiari de la începutul secolului XX. În anul 1913 şi-a deschis propriul studio de film şi, fiind unul dintre primii în domeniu care au adus pe ecran opere literare, a devenit în scurt timp faimos, bogat şi unul dintre cei mai invidiaţi cetăţeni ai oraşului Cluj. După primul război mondial, grație averii și influenţei sale, investește sume imense pentru salvarea companiei sale cinematografice – investiții uriaşe pentru acea vreme și pentru zilele noastre.

30 iulie @Zpațiu (str. Al. Şciusev 103, Chișinău)

15:00 – proiecție de film

Inimi Cicatrizate, de Radu Jude (România, 2016), 141min, dramã, în limba română
Inimi cicatrizate este o adaptare liberă a textelor literare autobiografice ale scriitorului român Max Blecher și în special a romanului omonim. Regizorul spune despre proiectul sãu care trateazã tema condiției umane: „Sper cã acest film va oferi descrierea amãnunțitã a unei experiențe umane limitã, la care sã ne raportãm cu duioșie, cu teamã și cu respect”.

Programul întregii platforme: www.thefutureofmemory.ro
Proiect co-finanţat de Administrația Fondului Cultural Național
Parteneri:
Oberliht, Zpatiu și Apartament-ul Deschis, Teatrul Spălătoria, Festival de Film Moldox, Centrul Cultural Evreiesc KEDEM, Centrul National al Romilor din Modova, Macaz, Cinemateca Romană, Căminul Moses Rosen, CSIER, Teatrul Evreiesc de Stat, Fundaţia Tranzit, Asociația Culturală MOSKVA, Teatrul Fix, Institutul Francez, Asociația Culturală ARS NOBILIS, Asociaţia Centrul Multimedia Studio Act, Departamentul de Arte Vizuale al Facultății de Arte/Universitatea din Oradea, Asociaţia Tikvah, Fundația Hedda Sterne, Institutul Goethe Bucureşti şi Centrul Goethe Cluj, Institutul Cultural Român.

Echipa Viitorul Memoriei:
Curator şi iniţiatoare: Olga Ştefan
Organizator: Asociaţia Quantic
Echipa de implementare: Ioana Florea şi Katia Pascariu
Design: Andrei Timofte

Запись Viitorul Memoriei впервые появилась Locals.

Запись Drawing POWER @ 10:90 впервые появилась Locals.

Лекция будет посвящена опыту реорганизации муниципальной библиотеки в городе Бишкек. Важным компонентов проекта было переосмысление смыслов, ценностей и осознанное выделение времени этому непростому процессу. Проект перезагрузки библиотеки стал прикладным продолжением исследования, проведенного командой «Городские инициативы» в 2014 и охватившего всю сеть муниципальных библиотек в городе. Имея на руках результаты исследования и при активном вовлечении Централизованной библиотечной системы, мы запустили процесс, который занял более года. И именно это было одним из факторов успеха. Гораздо сложнее, но при этом важнее был процесс совместной мысли – проект был направлен не только на пространственные изменения, но и на смысловое и ценностное содержание библиотеки. Весь процесс был открыт и доступен на всех этапах, что оказалось неожиданностью для горожан – многим не верилось в возможность вовлечения. Это показало некоторые ментальные модели горожан, когда речь идет о совместном проектировании среды/пространств в городе. Также на примере этого кейса будет затронута тема «интерпретатора» (в данном случае это – библиотекарь).

Динара Каныбек кызы – артистка, куратор и исследователь из Кыргыстана. Она интересуется местными сообществами, общественными пространствами и местными идентичностями.

Запись Лекция «Город и его культуры» с Динарой Каныбек кызы впервые появилась Locals.

un film de Ștefan RUSU
imagine: Ruben AGADJANEAN
editare imagine și sunet: Denis BARTENEV
HD, 73’, 2015

În cadrul Forumului Urbanismul și Dezvoltarea Durabilă a Chișinăului, ediția a II-a, cu genericul „Urbanismul în serviciul populației” organizat de Ambasada Franței în Republica Moldova, în parteneriat cu Primăria mun. Chișinău și Agenția de Inspectare și Restaurare a Monumentelor, suntem bucuroși să vă invităm la proiecția filmului „AUTOPCITY” de Ștefan RUSU. Proiecția este organizată de Asociația Oberliht, partenerul Forumului, și va avea loc joi, 20 aprilie 2017, la orele 18.30 la Zpațiu (Muzeul Zemstvei, str. A. Șciusev 103, Chișinău).

Filmul „AUTOPCITY” este un documentar investigativ ce exploră un oraș în derivă. Împreună cu un grup de cercetători, teoreticieni, arhitecți, sociologi, activiști urbani și artiști vizuali am investigat procesele de transformare și planificare urbană, care au avut loc în oraș înainte și după proclamarea Independenței în 1991. De-a lungul acestui parcurs ne-au preocupat efectele negative pe care le-ar avea de suferit partea de jos a orașului vechi în urma construcției bulevardului Cantemir, conceput în perioada socialistă de echipa arhitectului A. Șciusev și reactualizat în planul urbanistic general (PUG) din 2007.

Astăzi se simte tot mai acut nevoia de revendicare a spațiilor publice, care sunt lăsate să degradeze pentru a fi scoase din domeniul public și ulterior privatizate. Societatea civilă, activiștii urbani și comunitatea artistică s-au implicat în apărarea spațiilor aflate în paragină, revendicînd unele din aceste spații cum este scuarului Kentford și scuarul Europei din Grădina Publică Ștefan cel Mare, în timp ce altele se află în litigiu (ruina primei Poște a orașului).

Nucleul vechi al orașului, ce include clădiri de patrimoniu, străduțe, intersecții cu mici piețe și scuaruri, riscă să fie afectat de noul plan de dezvoltare urbană. Intervențiile creative realizate in extremis de comunitatea artistică în aceste spații și acțiunile de revitalizare a parcului Zaikin întreprinse de societatea civilă cu ajutorul locuitorilor, pot trece drept soluții tactice de apărare ale acestei zone, a texturii sociale și identității urbane.

Filmul a fost produs de Asociația Oberliht în cadrul proiectului SPACES și a beneficiat de susținerea financiară a Fundației Culturale Europene.

AUTOPCITY – un film de Ștefan RUSU, 20 aprilie 2017, ora 18:30

Запись Autopcity – un film de Ștefan Rusu впервые появилась Locals.

Un ciclu de prezentări în cadrul programului Bibliotecii Spațiului Public

La sfârșitul lunii august 2016 am desfășurat un Atelier Urban în orașul Cimișlia, eveniment care și-a propus să animeze o piață a orașului, oferindu-i o șezătoare urbană. Curtea Casei de Cultură a găzduit 10 zile de implicare responsabilă a cimișlienilor în procesul de organizare a spațiului public, dovedindu-se un fapt mai mult decât posibil, chiar binevoitor.

Folosirea unor materiale accesibile și sustenabile cu buget redus și a valorificării la maxim a calităților acestora a arătat ușurința de a realiza astfel de lucruri pentru comunitate. Rezultatul final, și mai ales procesul au avut impact direct asupra vieții orașului, transformându-l pe acesta, pentru un moment, într-un catalizator de oameni și evenimente, oferind orașul o invitație de a sta afară, pe bancă, în spațiul public.

Запись O bancă pentru oraș (Ludmila Bot și Iuliana Postovanu) впервые появилась Locals.

Лекция посвящена истории взаимодействия и взаимовлияния литературы и городского пространства на примере отдельно взятой части города Кишинева.

Благодаря присутствию в 1820-х гг. в городе русского поэта Александра Пушкина, ряд локаций, связанных с его именем (или даже их отсутствие), стали местами памяти уже в 19 в. Эти места были сконцентрированы в историческом центре города, включая городской парк с его легендами.

После WWII «Пушкинский Кишинев» сместился к открывшемуся в 1948 г. дому-музею поэта, который, в свою очередь, находился в зоне «Пушкинской Горки». Присутствие данного дома - объекта высочайшей культурной ценности и посещаемости в Советском каноне, однако, не спасло от разрушения окружающую историческую застройку, которая вплоть до конца 1970-х не считалась ценной и заслуживающей сохранения.

Лекция прослеживает становления идеи «Пушкинской Горки» как объекта русского и местного наследия, начиная от 2-й половины XIX века вплоть до сегодняшнего дня.

Лекция будет на русском языке.

#8 Orașul și Culturile Lui cu Anastasia FELCHER / Город и его Культуры / City and Culture, 12 ianuarie 2017, ora 18:00

Запись Лекция: Становление идеи «Пушкинской Горки» впервые появилась Locals.

Școala Noastră

(08 octombrie 2016, ora 17.00)
Regia: Mona Nicoara, Miruna Coca-Cozma
Țara/anul: SUA / Elveția 2011
Durata: 1h 35 min

Alin, Beni şi Dana, trei copii romi dintr-un mic orăşel maramureşean, sunt parte dintr-una din primele iniţiative de desegregare şcolară din România. Pe durata a patru ani, Şcoala Noastră urmăreşte îndeaproape, cu empatie şi luciditate, un proces inexorabil care culminează într-un final neaşteptat şi revoltător. Atingând teme ca prejudecăţile instituţionalizate, cercul vicios al sărăciei şi dificultăţile din învăţământ, dar bine ancorat în ritmurile hipnotice şi realitatea profundă a comunităţii romilor, filmul este atât o emoţionantă poveste dulce-amăruie despre tradiţie şi progres, cât şi o meditaţie despre ce înseamnă o şansă la un viitor mai bun pentru noi toţi. Filmul a primit premiul Sterling pentru cea mai bună producţie americană la festivalul Silverdocs, în 2011.
Mona Nicoară a început să lucreze în film ca producător asociat pentru producţia Children Underground (2001), care a primit premiul special al juriului la Festivalul de Film Sundance. Filmul va fi urmat de discuții.

Blokada

(09 octombrie 2016, ora 17.00)

Regia: Igor Bezinovic
Țara/anul: Croaţia, 2012
Durata: 1h 33 min
Subtitrare: română

Blokada oferă o perspectivă unică din interiorul unuia dintre cele mai masive, longevive şi semnificative proteste croate de după 1971. Acţiunea a început în aprilie 2009, la Facultatea de Ştiinţe Umaniste şi Sociale din Zagreb. Lupta împotriva comercializării educaţiei şi grevele academice au durat 34 de zile. Revolta s-a răspândit în mai bine de 20 de facultăţi de-a lungul ţării, iar studenţii au devenit un subiect politic activ şi relevant. Regizorul a urmărit totul îndeaproape, de la entuziasmul întâlnirilor preliminare şi primele semne de extenuare, la discuţiile purtate în miezul nopţii, la sprijinul iniţial al celor mai mulţi membri ai facultăţii pentru cererile studenţilor, la punctul în care acestora li se întoarce spatele, şi până la încercarea de a purta o discuţie cu un ministru al educaţiei… între timp dispărut. Privit astfel, „blocada” apare nu doar ca o acţiune strict fizică, ci ca una care le revelează studenţilor adevăratele lor limite şi drepturi.
Proiecția face parte din Focus Atelier Chisinau 2016.

Accesul este gratuit.

Proiecțiile sunt urmate de discuții libere cu publicul.

Mulțumiri: One World Romania

Запись Proiecții de film: Școala noastră și Blokada впервые появилась Locals.

Запись Amintiri din Iași — premieră în Moldova впервые появилась Locals.

Запись O explorare artistică a Chișinăului în 7 zile “Mă voi gindi la asta deseară” впервые появилась Locals.

Programul evenimentului:

18:00 – 18:30 - prezentarea programului VSXu cu muzica si vizualizare video

18:30 - 19:30 - atelier de creare a unei vizualizari de sunet

Dupa 19:30 - întrebări și discuții

Va fi multa muzica de gen Ambient, New Age, Chillout, Folk.

Intrarea este libera, Vă așteptăm!

Запись Artă digitală. Vizualizarea sunetului cu VSXu впервые появилась Locals.

Запись Expoziția «Syldavia» la Zpațiu впервые появилась Locals.

Запись ZPAȚIU / ZPACE: APEL / OPEN CALL (2016) впервые появилась Locals.

Запись Străinii afară! «Recipientele lui Schlingensief» впервые появилась Locals.

Запись ZPAȚIU: Orașul și culturile lui #1 впервые появилась Locals.

Запись SPACES: Afacerea Roșia Montană. Mecanisme de lobby corporatist впервые появилась Locals.