Запись 𝐙𝐈𝐋𝐄𝐋𝐄 𝐅𝐈𝐋𝐌𝐔𝐋𝐔𝐈 𝐑𝐎𝐌Â𝐍𝐄𝐒𝐂 𝐋𝐀 𝐂𝐇𝐈Ș𝐈𝐍Ă𝐔 впервые появилась Locals.

Запись Новейшие румынские фильмы покажут в Ниспоренах, Кагуле, Бельцах, Сороках и Калараше впервые появилась Locals.

În premieră, ZFR Chişinău se va desfăşura în două cinematografe - Cineplex Loteanu şi Cinema Odeon. Ca şi până acum, intrarea la toate evenimentele va fi liberă, iar proiecţiile vor fi însoţite de discuţii cu numeroşii cineaşti invitaţi - regizori, actori, producători, directori de imagine şi critici. ZFR îşi continuă misiunea de a conecta Chişinăul, prin cinematografia română, la circuitul marilor festivaluri.

La fel ca anul trecut, ZFR va merge pe parcursul lunii octombrie şi în alte cinci oraşe din Republica Moldova - Bălţi, Soroca, Nisporeni, Călăraşi şi Cahul, unde vor fi prezentate câteva dintre filmele din selecţia de la Chişinău. Data şi programul pentru fiecare dintre cele cinci oraşe vor fi anunţate la încheierea ediţiei din capitală.

Запись ZFR revine în cinematografe! 22 — 25 SEPTEMBRIE впервые появилась Locals.

Timp de patru zile, în perioada 7-10 octombrie, spectatorii din Chişinău au putut vedea un număr record de filme româneşti - noi, dar şi clasice: 13 lungmetraje, proiectate la Cinema Odeon, şi 17 scurtmetraje, prezentate la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Republica Moldova.

În ciuda restricţiilor determinate de pandemie, sute de spectatori cinefili au asistat la fiecare dintre cele mai căutate proiecţii. Printre ele s-au numărat proiecţiile unor filme noi precum „Berliner” (2020), de Marian Crişan, „Malmkrog” (2020), de Cristi Puiu, „#dogpoopgirl” (2021), de Andrei Huţuleac, „Babardeală cu bucluc sau porno balamuc” (2021), de Radu Jude, „Neidentificat” (2020), de Bogdan Apetri, „Otto Barbarul” (2020), de Ruxandra Ghiţescu, sau „Întregalde” (2021), de Radu Muntean, dar şi ale unor filme clasice precum „Angela merge mai departe” (1966), de Lucian Bratu, sau „A fost sau n-a fost?” (2006), de Corneliu Porumboiu.

Publicul i-a putut cunoaşte şi intra în dialog, în cadrul unor lungi sesiuni de întrebări şi răspunsuri, cu mai mulţi invitaţi: regizorii Marian Crișan, Andrei Huțuleac și Ruxandra Ghițescu și actorii Ion Sapdaru, căruia i-a fost dedicată secţiunea Focus, Ovidiu Crișan, Marina Palii și Bogdan Farcaș.

„Prezența impresionantă a publicului şi reacţiile pozitive primite ne-au dovedit că putem să recuperăm ceea ce pandemia aproape ne-a făcut să pierdem: plăcerea de a vedea filme pe marele ecran, alături de alte sute de oameni, și de a trăi împreună cele mai diverse emoții pe care cinematografia ni le poate transmite”, spun organizatorii.

Trei dintre filmele din program – comediile „Berliner” (2020), de Marian Crişan, şi „#dogpoopgirl” (2021), de Andrei Huţuleac, şi „Angela merge mai departe” (1966), de Lucian Bratu, care o are în rolul principal pe Margareta Pâslaru, vor putea fi văzute în perioada următoare în alte cinci oraşe: Nisporeni (13-14 octombrie), Călărași (16-17 octombrie), Bălți (23-24 octombrie), Cahul (30-31 octombrie) și Soroca (6-7 noiembrie). Proiecţiile vor fi cu intrare liberă.

Zilele Filmului Românesc sunt un eveniment organizat de Asociaţia Cineaştilor Independenţi „Alternative Cinema” din Republica Moldova, prin regizorul Dumitru Grosei, și casa de producţie Rova Film din România, prin regizorul Marian Crișan.

Evenimentul este sprijinit de: Ministerul Culturii din Republica Moldova, Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova din cadrul Guvernului României, Centrul Național al Cinematografiei din Republica Moldova, Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău și Uniunea Cineaştilor din România.

Partenerii sunt Arhiva Naţională de Filme din România, Moldova Film, Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică (UNATC) „Ion Luca Caragiale” de la Bucureşti, Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Republica Moldova.

Sponsori: Asociația Investitorilor din România în Republica Moldova, Balkan Pharmaceuticals, Betty Ice Chișinău, BCR Chișinău, Lucru Manual Moldova, Symbol Media, Idegraf, HaiKuTaTa, Raquette, Print Caro.

Parteneri media: Jurnal TV, TVR Moldova, Moldova 1, Realitatea TV, RLive, RLiveTV, Bani.md, Noroc TV, Radio Chișinău, Radio Noroc, Diez, Moldova.org, Agora, Ziarul de Gardă, Gazeta de Chișinău, Ziarul Național, Deschide.md, Thewoman.md, Unimedia, Ea.md, Moldpres, Observatorul.

Запись A șaptea ediție a Zilelor Filmului Românesc s-a încheiat впервые появилась Locals.

După o ediţie online în 2020, ZFR revin în această toamnă la Cinema Odeon, unde publicul va descoperi, în proiecţii cu intrare liberă, cele mai importante filme româneşti recente, selectate la mari festivaluri şi prezentate în premieră în Republica Moldova, şi va întâlni o serie de invitaţi, deopotrivă actori şi regizori.

Evenimentul va fi deschis cu proiecţia celui mai nou film al regizorului Marian Crişan, comedia amară „Berliner” (2020), selectat la Moscova şi Trieste. Filmul are în prim-plan un politician pe care campania electorală îl prinde blocat într-un orăşel de provincie, unde este găzduit de un localnic, tractorist de profesie. La gala de deschidere vor fi prezenţi regizorul Marian Crişan şi actorii Ion Sapdaru şi Ovidiu Crişan, interpreţii celor doi protagonişti.

Premiat pentru regie în secţiunea Encounters a ediţiei de anul trecut a Festivalului de la Berlin, „Malmkrog” (2020), cel mai recent film al celebrului regizor Cristi Puiu, este inspirat din „Trei conversații cu privire la război, progres și sfârșitul istoriei”, scriere de la sfârşitului secolului al XIX-lea a filosofului rus Vladimir Soloviov. Nikolai, un proprietar de pământ, îşi cheamă mai mulţi prieteni în conacul de la ţară, pentru a petrece Crăciunul împreună. Aceştia discută despre moarte şi Antihrist, progres şi moralitate, fără a anticipa cataclismul ce stă să vină. La proiecţie va fi prezentă actriţa Marina Palii, originară din Republica Moldova.

Din program nu putea lipsi nici „Babardeală cu bucluc sau porno balamuc” (2021), controversatul film cu care regizorul Radu Jude a câştigat Ursul de Aur la Festivalul de la Berlin în acest an. Filmul, interzis sub 18 ani, analizează raporturile dintre individ și societate şi are ca punct de plecare urmările pe care un clip porno de amatori, încărcat de o profesoară de școală generală pe un site specializat, le provoacă în viața acesteia.

La gala de închidere va putea fi văzut „Întregalde” (2021), cel mai nou film al regizorului Radu Muntean, care a avut premiera mondială în secţiunea Quinzaine des Réalisateurs a ediţiei din acest an a Festivalului de la Cannes. Excursia umanitară de sfârşit de an a trei prieteni printr-un sat de munte este dată peste cap de întâlnirea cu un bătrân singur şi aparent senil. Ideile lor despre empatie și generozitate încep să fie puse astfel la îndoială.

„Neidentificat” (2020), al doilea film al regizorului Bogdan Apetri, va avea de asemenea parte de o proiecţie la ZFR, în prezenţa actorului Bogdan Farcaş, care face un rol tulburător. Câştigător al premiului special al juriului la Festivalul de la Varşovia, filmul are ca protagonist un poliţist care, dintr-o dorinţă de răzbunare personală, construieşte un caz, jucându-se cu limita dintre etica profesională și abuzul de putere.

Selecţia ZFR propune de asemenea trei filme ale unor cineaşti dintr-o nouă generaţie.

„Otto Barbarul” (2020), debutul regizoarei Ruxandra Ghiţescu, urmăreşte un adolescent punk în vârstă de 17 ani, nevoit să treacă peste pierderea iubitei. Filmul a avut premiera mondială în competiţia Festivalului de la Sarajevo. Ruxandra Ghiţescu va veni la Chişinău pentru o întâlnire cu publicul.

Un alt debut este şi comedia „#dogpoopgirl” (2021), de Andrei Huţuleac, care a câştigat marele premiu la ediţia din acest an a Festivalului de la Moscova, unde a fost premiată de asemenea şi actriţa Andreea Grămoşteanu. Viaţa unei femei din Bucureşti e cuprinsă de haos după ce un adolescent îi filmează câinele în timp ce îşi face nevoile în metrou şi postează înregistrarea online. La proiecţie va fi prezent regizorul Andrei Huţuleac.

Selectat la festivalurile de la Varşovia şi Premiers Plans de la Angers, „Mia își ratează răzbunarea” (2020) este al doilea lungmetraj al regizorului Bogdan Theodor Olteanu, realizat în regim independent. După o despărțire violentă, Mia, o tânără actriță, e hotărâtă să se răzbune pe fostul iubit. Pe măsură ce planul ei se conturează, Mia şi grupul său de prietene redefinesc noțiunea de feminitate.

Secţiunile tradiţionale Focus, Retro şi Filme pentru copii vor fi anunţate în curând.

Mai multe informații sunt disponibile pe site-ul zfrmd.ro, precum şi pe pagina de Facebook a Zilelor Filmului Românesc la Chișinău.

Proiecţiile se vor desfăşura cu respectarea regulilor de protecţie sanitară impuse de autorităţi.

Zilele Filmului Românesc la Chișinău sunt un eveniment organizat de Asociaţia Cineaştilor Independenţi „Alternative Cinema” din Republica Moldova și casa de producţie Rova Film din România.

Finanţat de: Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova, Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova, Centrul Național al Cinematografiei din Republica Moldova, Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău, Uniunea Cineaştilor din România.

Parteneri: Arhiva Naţională de Filme din România, Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică (UNATC) „Ion Luca Caragiale” de la Bucureşti, Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Republica Moldova.

Sponsori: Asociația Investitorilor din România în Republica Moldova, Lucru Manual Moldova, Symbol Media, Idegraf, HaiKuTaTa, Raquette.

Parteneri media: Jurnal TV, TVR Moldova, Moldova 1, Realitatea TV, RLive, RLiveTV, Bani.md, Noroc TV, Radio Chișinău, Radio Noroc, Diez, Moldova.org, Agora, Ziarul de Gardă, Gazeta de Chișinău, Ziarul Național, Thewoman.md, Unimedia, Ea.md, Moldpres, Observatorul.

Запись Filme de Puiu, Jude şi Muntean, la cea de-a şaptea ediţie a ZFR Chişinău впервые появилась Locals.

După o ediţie online în 2020, ZFR revin în perioada 7-10 octombrie la Cinema Odeon, unde publicul va descoperi, în proiecţii cu intrare liberă, cele mai bune filme româneşti recente, selectate la mari festivaluri şi prezentate în premieră în Republica Moldova, dar şi titluri clasice, şi va întâlni o serie de invitaţi, deopotrivă actori şi regizori.

Capetele de afiş din secţiunea Filme noi sunt lungmetrajele unor regizori consacraţi, emblematici pentru Noul Cinema Românesc: „Malmkrog” (2020), de Cristi Puiu, câştigător al unui premiu de regie la Berlin, „Babardeală cu bucluc sau porno balamuc” (2021), de Radu Jude, laureat cu Ursul de Aur la Berlin, şi „Întregalde” (2021), de Radu Muntean, selectat la Cannes.

În cadrul aceleiaşi secţiuni, spectatorii vor putea vedea de asemenea filmele unei noi generaţii de cineaşti, premiate la importante festivaluri: „Neidentificat” (2020), de Bogdan Apetri, „Otto Barbarul” (2020), de Ruxandra Ghiţescu, „Mia îşi ratează răzbunarea” (2020), de Bogdan Theodor Olteanu, şi „#dogpoopgirl” (2020), de Andrei Huţuleac.

Ion Sapdaru, unul din actorii reprezentantativi ai Noului Cinema Românesc, va fi invitatul special al ediţiei din acest an. ZFR îi dedică trei fime, incluse în secţiunea Focus: „Berliner” (2020), de Marian Crişan, care va fi proiectat la gala de deschidere, „A fost sau n-a fost?” (2006), de Corneliu Porumboiu, şi „California Dreamin` (Nesfârşit)” (2007), de Cristian Nemescu.

Secţiunea Retro îi aduce un omagiu regizorului Lucian Bratu (1924-1998), prin proiectarea a două filme importante din cariera sa: „Un film cu o fată fermecătoare” (1966), care o are în rolul central pe Margareta Pâslaru, şi „Angela merge mai departe” (1981), unde interpreta principală este Dorina Lazăr.

Din program nu putea lipsi o proiecţie dedicată copiilor. Micii cinefili, dar şi părinţii lor vor putea vedea „Străjerii” (2018, regia Liviu Mărghidan), un film de aventuri despre peripeţiile unor copii aflaţi în vacanţă într-o tabără.

ZFR continuă în acest an şi parteneriatul de tradiţie cu Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică „I. L. Caragiale” din Bucureşti, prin proiectarea la AMTAP a două calupuri de scurtmetraje din istoria UNATC, restaurate în cadrul unui proiect recent, intitulat „Arhiva activă”. Studenţii de la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chişinău, dar şi publicul larg vor avea şansa să descopere scurtmetraje studenţeşti din perioada `60-`80, unele fiind realizate de mari regizori precum Mircea Daneliuc, Dan Piţa, Radu Gabrea sau Mircea Veroiu.

Invitaţii celei de-a şaptea ediţii a ZFR Chişinău sunt regizorii Marian Crişan, Ruxandra Ghiţescu şi Andrei Huţuleac şi actorii Ion Sapdaru, Ovidiu Crişan, Marina Palii şi Bogdan Farcaş.

Mai multe informații sunt disponibile pe pagina de Facebook a Zilelor Filmului Românesc la Chișinău.

Zilele Filmului Românesc la Chișinău sunt un eveniment organizat de Asociaţia Cineaştilor Independenţi „Alternative Cinema” din Republica Moldova și casa de producţie Rova Film din România.

Acest eveniment este realizat cu sprijinul Ministerului Culturii din Republica Moldova, Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova, Centrului Național al Cinematografiei din Republica Moldova, Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău și Uniunii Cineaştilor din România.

Parteneri: Arhiva Naţională de Filme din România, Moldova Film, Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică (UNATC) „Ion Luca Caragiale” de la Bucureşti, Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Republica Moldova.

Sponsori: Asociația Investitorilor din România în Republica Moldova, Balkan Pharmaceuticals, Betty Ice Chișinău, BCR Chișinău, Lucru Manual Moldova, Symbol Media, Idegraf, HaiKuTaTa, Raquette, Print Caro.

Parteneri media: Jurnal TV, TVR Moldova, Moldova 1, Realitatea TV, RLive, RLiveTV, Bani.md, Noroc TV, Radio Chișinău, Radio Noroc, Diez, Moldova.org, Agora, Ziarul de Gardă, Gazeta de Chișinău, Ziarul Național, Deschide.md, Thewoman.md, Unimedia, Ea.md, Moldpres, Observatorul.

Запись A şaptea ediţie a Zilelor Filmului Românesc la Chişinău începe joi впервые появилась Locals.

Запись Zilele Filmului Românesc, ediția VII впервые появилась Locals.

Un focus de trei filme dedicat actorului român de origine basarabeană Ion Sapdaru, două pelicule clasice ale regizorului Lucian Bratu, un film pentru copii şi mai multe scurtmetraje studenţeşti din arhiva UNATC completează programul celei de-a şaptea ediţii a Zilelor Filmului Românesc la Chişinău, care va avea loc între 7 şi 10 octombrie.

Ion Sapdaru, unul din actorii reprezentantativi ai Noului Cinema Românesc, va fi invitatul special al ediţiei din acest an a ZFR Chişinău, care revine la Cinema Odeon, cu proiecţii cu intrare liberă.

ZFR îi dedică lui Ion Sapdaru un focus de trei fime. În „Berliner” (2020, regia Marian Crişan), care va fi proiectat la gala de deschidere, actorul joacă un politician pe care campania electorală îl prinde blocat într-un orăşel de provincie, unde este găzduit de un localnic.

Celelalte titluri din secţiunea Focus sunt două filme clasice ale Noului Val, premiate la Festivalul de la Cannes. În filmul care l-a făcut cunoscut în cinematografia română, „A fost sau n-a fost?” (2006), debutul regizorului Corneliu Porumboiu, Ion Sapdaru interpretează un profesor de istorie din Vaslui, care este invitat, alături de un pensionar, într-o emisiune a unei televiziuni locale pentru a răspunde unei întrebări esenţiale: A fost sau n-a fost Revoluţie în oraşul lor? Pentru acest rol, actorul a fost premiat la Gala Gopo.

În „California Dreamin` (Nesfârşit)” (2007), al regretatului regizor Cristian Nemescu, Ion Sapdaru joacă un primar dintr-un sat unde, în timpul războiului din 1999 din fosta Iugoslavie, şeful de gară opreşte un tren NATO cu echipament militar păzit de soldați americani, care traversează România fără acte de transport, dar având aprobarea verbală a guvernului român.

Născut în 1961 la Doroţkaia, în Republica Moldova, Ion Sapdaru este actor, regizor de teatru şi dramaturg. A absolvit în 1983 Institutul de Teatru de la Chişinău, apoi, în 1989, VGIK din Moscova. Este stabilit de mai mulţi ani la Iaşi, unde are o bogată activitate teatrală la Teatrul Naţional, cât şi o activitate didactică. S-a afirmat pe marele ecran în special în filme semnate de regizori ai Noului Cinema Românesc, cum ar fi Corneliu Porumboiu, Cristian Nemescu, Cristian Mungiu sau Radu Muntean. Filmografia sa cuprinde până acum peste 30 de titluri.

O altă secţiune tradiţională a ZFR este Retro, dedicată filmelor clasice din cinematografia română. Ediţia din acest an îi aduce un omagiu regizorului Lucian Bratu (1924-1998), prin includerea în program a celor mai importante două filme ale sale, „Un film cu o fată fermecătoare” (1966), care o are în rolul central pe Margareta Pâslaru, şi „Angela merge mai departe” (1981), unde interpreta principală este Dorina Lazăr.

„Un film cu o fată fermecătoare”, o peliculă emblematică a anilor `60, are în prim-plan o tânără care a picat examenul la teatru şi îşi foloseşte farmecul personal pentru a dovedi că poate fi actriţă. Astfel, ea încearcă să se apropie de mai mulţi bărbaţi: un regizor de filme publicitare, un inginer descoperit la întâmplare în cartea de telefon şi un regizor secund.

Despărțită de un soț alcoolic și violent, protagonista din „Angela merge mai departe” este o șoferiță de taxi care duce o existență banală şi ale cărei puține evenimente țin de relația cu oamenii care i se urcă în mașină, în calitate de clienți. La un moment dat, ea întâlnește un muncitor petrolist, venit în Bucureşti, pentru specializare. Cei doi se căsătoresc, deși bărbatul urmează să plece pentru trei ani în India, la lucru, iar Angela nu-l poate urma.

Din program nu putea lipsi o proiecţie dedicată copiilor. Micii cinefili, dar şi părinţii lor vor putea vedea „Străjerii” (2018, r. Liviu Mărghidan), un film de aventuri despre peripeţiile unor copii aflaţi în vacanţă într-o tabără.

ZFR continuă în acest an şi parteneriatul de tradiţie cu Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică „I. L. Caragiale” din Bucureşti, prin proiectarea la AMTAP a două calupuri de scurtmetraje din istoria UNATC, restaurate în cadrul unui proiect recent, intitulat „Arhiva activă”. Studenţii de la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chişinău, dar şi publicul larg vor avea şansa să descopere scurtmetraje studenţeşti din perioada `60-`80, unele fiind realizate de mari regizori precum Mircea Daneliuc, Dan Piţa, Radu Gabrea sau Mircea Veroiu.

Mai multe informații sunt disponibile pe pagina de Facebook a Zilelor Filmului Românesc la Chișinău.

Proiecţiile se vor desfăşura cu respectarea regulilor de protecţie sanitară impuse de autorităţi.

Zilele Filmului Românesc la Chișinău sunt un eveniment organizat de Asociaţia Cineaştilor Independenţi „Alternative Cinema” din Republica Moldova și casa de producţie Rova Film din România.

Acest proiect este realizat cu sprijinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova, Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova, Centrului Național al Cinematografiei din Republica Moldova, Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău și Uniunii Cineaştilor din România.

Parteneri: Arhiva Naţională de Filme din România, Moldova Film, Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică (UNATC) „Ion Luca Caragiale” de la Bucureşti, Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Republica Moldova.

Sponsori: Asociația Investitorilor din România în Republica Moldova, Lucru Manual Moldova, Symbol Media, Idegraf, HaiKuTaTa, Raquette.

Parteneri media: Jurnal TV, TVR Moldova, Moldova 1, Realitatea TV, RLive, RLiveTV, Bani.md, Noroc TV, Radio Chișinău, Radio Noroc, Diez, Moldova.org, Agora, Ziarul de Gardă, Gazeta de Chișinău, Ziarul Național, Deschide.md, Thewoman.md, Unimedia, Ea.md, Moldpres, Observatorul.

Запись Focus Ion Sapdaru şi o retrospectivă Lucian Bratu, la ZFR Chişinău впервые появилась Locals.

Unsprezece lungmetraje, atât noi, cât și clasice, vor putea fi văzute în cadrul celei de-a șasea ediții a Zilelor Filmului Românesc (ZFR) din Republica Moldova, care va avea loc online în perioada 22-25 octombrie.

Timp de patru zile, cinefilii vor viziona filmele gratuit, pe noul site al evenimentului, zfrmd.ro, la orele indicate în program. Accesul la filme este limitat exclusiv la teritoriul Republicii   Moldova.

Devenite un eveniment cinematografic de tradiție, Zilele Filmului Românesc se adaptează în acest an la condițiile speciale determinate de pandemia de COVID-19. Prin urmare, proiecțiile, care aveau de obicei loc în sala de cinema, se mută online. Însă ZFR își păstrează structura de până acum: patru secțiuni, plus discuții cu regizori și actori.

Ediția a șasea va fi deschisă de filmul „Heidi” (2019), de Cătălin Mitulescu, unul dintre cei mai importanți regizori al Noului Cinema Românesc. Lungmetrajul a avut premiera mondială în competiția Festivalului de la Sarajevo și are ca protagonist un polițist în prag de pensionare (Gheorghe Visu) ce primește ca ultimă misiune să caute, la marginea Bucureștiului, două fete care trebuie să depună mărturie într-un proces cu trafic de persoane și crimă organizată.

ZFR îi dedică de altfel lui Cătălin Mitulescu secțiunea Focus de la această ediție. În afară de „Heidi”, programul mai cuprinde primele două lungmetraje ale regizorului, ambele selectate în secțiunea „Un Certain Regard” a Festivalului de la Cannes: „Cum mi-am petrecut sfârșitul lumii” (2016), cu actrița Dorotheea Petre în rolul principal, premiată pe Croazetă, și „Loverboy” (2011), care îi are în distribuție pe George Piștereanu și Ada Condeescu. Fiecare dintre cele trei filme este însoțit de un interviu înregistrat cu Cătălin Mitulescu.

În secțiunea Filme noi, cap de afiș este tulburătorul documentar „colectiv” (2019), de Alexander Nanau, care a avut anul trecut premiera mondială la Festivalul de la Veneția. Filmul urmărește ce s-a întâmplat în societatea românească în anul de după tragedia din clubul bucureștean Colectiv din octombrie 2015.

Din program nu putea lipsi noua animație a regizoarei Anca Damian, „Călătoria fantastică a Maronei” (2019), prezentă în numeroase festivaluri și nominalizată la Premiile Academiei Europene de Film. Animația spune povestea unei cățelușe care lasă urme profunde în viețile stăpânilor care, rând pe rând, o primesc în familiile lor.

Selecția de filme noi e completată de „Cărturan” (2019), debutul lui Liviu Săndulescu, despre un bărbat (jucat de Teo Corban) a cărui viață este dată peste cap când află că mai are puțin de trăit, și „5 minute” (2019), de Dan Chișu, despre șeful unei echipe de jandarmi, interpretat de Mihai Călin, acuzat că nu a intervenit la timp într-un incident homofob la un cinematograf și despre o jurnalistă (Diana Cavallioti) care investighează cazul. „Cărturan” a avut premiera mondială la Festivalul de la Busan, iar „5 minute”, la Festivalul de la Varșovia.

Spectatorii vor avea ocazia de asemenea să vadă și cel mai recent lungmetraj al veteranului regizor Nicolae Mărgineanu, „Cardinalul” (2019), despre suferințele episcopului Iuliu Hossu și ale altor lideri ai bisericii greco-catolice în închisorile comuniste.

Majoritatea filmelor vor fi însoțite de discuții înregistrate cu regizori și actori, disponibile pe parcursul evenimentului pe zfrmd.ro, pentru a păstra tradiția de a oferi publicului din Republica Moldova șansa să îi cunoască mai bine pe cineaștii români.

Secțiunea Retro omagiază un regizor unic din istoria cinematografiei române, Mircea Săucan (1928-2003), prin prezentarea celor mai importante două filme ale sale: „Meandre” (1967) și „100 de lei” (1973), care pot fi adevărate revelații pentru publicul basarabean. Ambele îl au ca actor pe Dan Nuțu, o legendă a filmului românesc, de a cărui vitalitate cinematografia se bucură în continuare, așa că secțiunea îi este dedicată și lui.

Ca de obicei, ZFR propune un film clasic și pentru copii – „Dumbrava minunată” (1981), de Gheorghe Naghi, după nuvela cu același titlu a lui Mihail Sadoveanu.

Mai multe informații puteți găsi pe pagina de Facebook a Zilelor Filmului Românesc la Chișinău.

Zilele Filmului Românesc la Chișinău sunt un eveniment organizat de Asociaţia Cineaştilor Independenţi Alternative Cinema din Republica Moldova și casa de producţie Rova Film din România.

Evenimentul  este finanţat de: Centrul Național al Cinematografiei din România, Uniunea Cineaștilor din România, Centrul Național al Cinematografiei din Moldova și Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău.

Parteneri sponsori: Balkan Pharmaceuticals, Arhiva Națională de Filme din România, DACIN SARA, Lucru Manual Moldova, Symbol Media, Idegraf, Hero Pictures.

Parteneri media: TVR, Jurnal TV, Jurnal.md, Radio Chișinău, Radio Plai, Radio Moldova Tineret, Ziarul Național, Moldova.org, Agora, Ea.md, Diez, Locals, Youth.md, Cuvântul.

Запись Filme noi de succes și clasice, disponibile online la a șasea ediție a Zilelor Filmului Românesc впервые появилась Locals.

Mai multe interviuri cu importanţi cineaşti români vor putea fi urmărite, în completarea proiecţiilor, la cea de-a şasea ediţie a Zilelor Filmului Românesc de la Chişinău, care va avea loc exclusiv online, în perioada 22-25 octombrie, pe site-ul zfrmd.ro.

Timp de patru zile, cinefilii de pe întregul teritoriu al Republicii Moldova vor avea şansa de a vedea gratuit 11 filme româneşti, atât noi, cât şi clasice, precum şi interviuri înregistrate cu regizori şi actori cunoscuţi.

Filmele vor fi disponibile spre vizionare doar la orele indicate în program, în timp ce interviurile pot fi găsite pe platforma zfrmd.ro pe întreaga perioadă de desfăşurare a evenimentului.

ZFR s-a adaptat la noua situaţie determinată de pandemie, aşa că proiecţiile de la ediţia a şasea au fost mutate online. De asemenea, sesiunile de întrebări şi răspunsuri cu invitaţii, care aveau loc de obicei în sala de cinema, precum şi obişnuitele masterclass-uri au fost înlocuite cu mai multe interviuri exclusive cu cineaşti.

Publicul din Republica Moldova va putea astfel să îl cunoască mai bine pe Cătălin Mitulescu, unul dintre cei mai apreciaţi regizori ai noului cinema românesc din ultimii aproape 20 de ani.

ZFR îi dedică secţiunea Focus din acest an, prin prezentarea celui mai nou film al său „Heidi” (2019), selectat la Festivalul de la Sarajevo, şi a primelor sale două lungmetraje, „Cum mi-am petrecut sfârșitul lumii” (2006) și „Loverboy” (2011), ambele selectate la Festivalul de la Cannes.

Cele trei proiecţii din secţiunea Focus vor fi completate de câte un interviu cu Cătălin Mitulescu, care vorbeşte despre procesul de realizare a fiecărui film şi despre stilul său special de lucru.

În interviul care însoţeşte puternicul documentar „colectiv” (2019), prezentat la Veneţia şi în multe alte mari festivaluri, regizorul Alexander Nanau explică motivele care l-au determinat să abordeze subiectul efectelor pe care le-a avut în societatea românească tragedia din clubul bucureştean Colectiv din octombrie 2015 şi detaliază modul în care a gândit filmul.

De asemenea, veteranul regizor Nicolae Mărgineanu vorbeşte, într-un interviu pentru ZFR, despre deciziile luate în privinţa distribuţiei şi a stilului din cel mai nou film al său, „Cardinalul” (2019), precum şi despre interesul de lungă durată pentru suferinţele deţinuţilor politici din timpul comunismului.

Regizorul Liviu Săndulescu discută filmul său de debut, „Cărturan” (2019), despre un bărbat care află că mai are puţin de trăit.

La rândul său, cunoscutul actor Mihai Călin explică ce l-a atras la rolul său principal din „5 minute” (2019), de Dan Chişu, cum şi-a pregătit personajul, dar şi de ce este importantă implicarea civică.

Selecţia ZFR Chişinău mai cuprinde animaţia „Călătoria fantastică a Maronei” (2019), de Anca Damian, filmele clasice „Meandre” (1967) şi „100 de lei” (1973), ambele incluse în secţiunea Retro, dedicată regizorului Mircea Săucan şi actorului Dan Nuţu, precum şi filmul pentru copii „Dumbrava minunată” (1981), de Gheorghe Naghi.

Mai multe informații puteți găsi pe pagina de Facebook a Zilelor Filmului Românesc la Chișinău, precum şi pe site-ul zfrmd.ro.

Zilele Filmului Românesc la Chișinău sunt un eveniment organizat de Asociaţia Cineaştilor Independenţi Alternative Cinema din Republica Moldova și casa de producţie Rova Film din România.

Evenimentul  este finanţat de: Centrul Național al Cinematografiei din România, Uniunea Cineaștilor din România, Centrul Național al Cinematografiei din Moldova și Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău.

Parteneri sponsori: Arhiva Națională de Filme din România, DACIN SARA, Balkan Pharmaceuticals, Lucru Manual Moldova, Symbol Media, Idegraf, Hero Pictures.

Parteneri media: TVR, Jurnal TV, Jurnal.md, Radio Chișinău, Radio Plai, Radio Moldova Tineret, Ziarul Național, Moldova.org, Agora, Ea.md, Diez, Locals, Youth.md, Cuvântul.

Запись Interviuri exclusive cu regizori şi actori cunoscuţi,la Zilele Filmului Românesc впервые появилась Locals.

ZFR dă astfel șansa publicului cinefil și din alte orașe ale Republicii Moldova să vadă câteva dintre reușitele cinematografiei din România, de azi și de ieri.

Documentarul de succes „Călărași – un ținut la poarta Raiului” (2018), al regizorului Dumitru Grosei din Republica Moldova, va deschide, vineri seară, Zilele Filmului Românesc la Călărași, în prezența echipei și a mai multor invitați.

Tot la Călărași vor putea fi văzute filmul polițist „La Gomera” (2019), de Corneliu Porumboiu, prezentat la Festivalul de la Cannes și propus de România la Premiile Oscar, drama „Orizont” (2015), de Marian Crișan, adaptare modernă după nuvela „Moara cu noroc” a lui Ioan Slavici, și filmul clasic „Răscoala” (1965), de Mircea Mureșan, care îl are în rolul principal pe marele actor cu origini basarabene Ilarion Ciobanu.

La Călărași, proiecțiile vor avea loc timp trei zile, de vineri până duminică, la Casa de Cultură din localitate.

La Cahul, evenimentul se va desfășura la Teatrul „B. P. Hasdeu” în zilele de 1 și 2 noiembrie, când vor putea fi văzute trei filme extrem de așteptate. Este vorba de comedia romantică „Povestea unui pierde-vară” (2018), regizată de Paul Negoescu și cu actorul Alexandru Papadopol în rolul principal, „Orizont” (2015), de Marian Crișan, și „Răscoala” (1965), de Mircea Mureșan.

Aceleași trei filme - „Povestea unui pierde-vară” (2018), „Orizont” (2015) și „Răscoala” (1965) - vor putea fi văzute și la Casa de Cultură din Nisporeni, în zilele de 9 și 10 noiembrie.

Zilele Filmului Românesc sunt un eveniment organizat de Asociaţia Cineaştilor Independenţi Alternative Cinema din Republica Moldova, prin regizorul Dumitru Grosei și casa de producţie Rova Film din România, prin regizorul Marian Crişan.

Evenimentul  este finanţat de Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” din Chişinău, Uniunea Cineaştilor din România (UCIN), Consiliul Raional Călărași și Balkan Pharmaceuticals.

Parteneri și sponsori: DACIN SARA, Symbol Media, Moldox, Lucru Manual Moldova, Idegraf, Salpan, Print Caro.

Parteneri media: TVR Moldova, Jurnal TV, Vocea Basarabiei, Radio Chişinău, Radio Plai, Radio Moldova Tineret, Ziarul de Gardă, Moldova.org, Cotidianul.md, Diez, Zugo, Locals.

Запись Zilele Filmului Românesc se extind la Călărași, Cahul și Nisporeni впервые появилась Locals.

„La Gomera” şi „Povestea unui pierde-vară” au fost desemnate filmele favorite ale publicului, care şi-a putut exprima votul după fiecare proiecţie.

În premieră, Zilele Filmului Românesc se vor extinde în acest an şi în alte oraşe din Republica Moldova: Cahul, Călăraşi şi Nisporeni, la sfârșitul lui octombrie și începutul lui noiembrie.

Zilele Filmului Românesc de la Chişinău sunt un eveniment organizat de Asociaţia Cineaştilor Independenţi Alternative Cinema din Republica Moldova, prin regizorul Dumitru Grosei și casa de producţie Rova Film din România, prin regizorul Marian Crişan.

Evenimentul  este finanţat de Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării din Republica Moldova, Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” din Chişinău, Uniunea Cineaştilor din România (UCIN), Centrul Naţional al Cinematografiei (CNC) din Republica Moldova, Primăria Municipiului Chişinău.

Parteneri: Arhiva Naţională de Film (ANF) din România, DACIN SARA, Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică (UNATC) „Ion Luca Caragiale” din Bucureşti, Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice (AMTAP) din Chișinău, Moldova Film, Opa Greek Cafe, Balkan Pharmaceuticals, Chateau Cristi, Lucru Manual Moldova, Symbol Media, Idegraf, Salpan, Print Caro, Hero Pictures.

Parteneri media: TVR Moldova, Jurnal TV, Vocea Basarabiei, Radio Chişinău, Radio Plai, Radio Moldova Tineret, Ziarul de Gardă, Moldova.org, Cotidianul.md, Diez, Zugo, Locals.

Запись Săli pline şi discuţii intense cu invitaţi, la a cincea ediţie a Zilelor Filmului Românesc de la Chişinău впервые появилась Locals.

A cincea ediţie a Zilelor Filmului Românesc (ZFR) de la Chişinău începe joi, la cinematograful Odeon, cu proiecţia celui mai aşteptat titlu al anului, „La Gomera” (2019), de Corneliu Porumboiu, prezentat în competiţia Festivalului de la Cannes şi propus de România la Premiile Oscar.

În total, nouă lungmetraje şi cinci scurtmetraje fac parte din selecţia ZFR 2019. Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile. Toate proiecţiile au loc la Cinematograful Odeon, cu excepţia scurtmetrajelor de şcoală din arhiva UNATC Bucureşti, care vor putea fi descoperite la Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice (AMTAP).

În secţiunea principală, dedicată celor mai apreciate filme noi, au fost incluse şase titluri. Evenimentul va fi deschis de proiecţia celui mai recent film al cunoscutului regizor Corneliu Porumboiu, „La Gomera” (2019), care îl are în rolul principal pe Vlad Ivanov.

Din program nu putea lipsi nici controversatul lungmetraj „Nu mă atinge-mă” („Touch Me Not”, 2018), de Adina Pintilie, care a câştigat anul trecut Ursul de Aur şi premiul de debut la Festivalul de la Berlin şi a fost nominalizat la Premiile Academiei Europene de Film. Proiecţia nu este recomandată minorilor.

Un alt debut remarcat, inclus în acest an în secţiunea Forum a Berlinalei şi selectat în numeroase alte festivaluri, este şi „Monştri.” (2019), de Marius Olteanu, care va fi proiectat în prezenţa actorului Cristian Popa.

„Alice T.” (2018), cel mai recent film al unui alt nume cu greutate din Noul Val, Radu Muntean, face de asemenea parte din selecţie. Tânăra actriţă din rolul principal, Andra Guţi, a câştigat anul trecut premiul pentru cea mai bună interpretare feminină în competiţia Festivalului de la Locarno.

ZFR continuă şi în 2019 tradiţia de a organiza un focus dedicat unui important cineast. În acest an, Alexandru Papadopol, unul dintre cei mai cunoscuţi şi apreciaţi actori români, va fi omagiat prin proiectarea celor mai recente două filme în care are rolul principal: drama „Arest” (2019), în regia lui Andrei Cohn, şi comedia „Povestea unui pierde-vară” (2018), în regia lui Paul Negoescu.

Selectat în acest an la Karlovy Vary, „Arest” (2019) va putea fi văzut în prezenţa regizorului Andrei Cohn. Evenimentul se va închide duminică seară cu „Povestea unui pierde-vară”, cu participarea actorului Alexandru Papadopol.

ZFR îl omagiază în acest an pe marele actor român cu origini basarabene Ilarion Ciobanu, prin programarea a două titluri importante din cariera sa, incluse în tradiţionala secţiune Retro, care aduce în atenţie filme clasice ale cinematografiei române: „Răscoala” (1965), de Mircea Mureşan, premiat la Cannes, şi „Doi bărbaţi pentru o moarte” (1969), de Gheorghe Naghi.

Cele două filme vor fi proiectate în prezenţa actorului şi regizorului Ioachim Ciobanu, fiul lui Ilarion Ciobanu, care va evoca personalitatea tatălui său.

De asemenea, copiii, dar şi părinţii se vor putea bucura de clasicul film „Amintiri din copilărie” (1965), de Elisabeta Bostan, care ecranizează cunoscutele povestiri cu acelaşi titlu ale lui Ion Creangă.

În cadrul tradiţionalului parteneriat dintre ZFR şi Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice din Chişinău, la AMTAP vor putea fi văzute, într-o proiecţie specială în scop didactic, scurtmetrajele de şcoală ale unora dintre regizorii generaţiei Noului Cinema Românesc.

Este vorba de filmele „Mâna lui Paulişta” (1998, r. Cristian Mungiu), „Zăpada mieilor” (1998, r. Călin Peter Netzer), „Voila” (1999, r. Dumitru Grosei), „Bucureşti – Wien 8:15” (2000, r. Cătălin Mitulescu) şi „Călătorie la oraş” (2003, r. Corneliu Porumboiu).

A cincea ediţie a ZFR Chişinău are loc între 10 şi 13 octombrie la cinematograful Odeon şi AMTAP.

În premieră, Zilele Filmului Românesc se vor extinde în acest an şi în alte oraşe din Republica Moldova: Cahul, Călăraşi şi Nisporeni. Selecţia filmelor şi programul proiecţiilor din cele trei localităţi vor fi anunţate în curând.

Zilele Filmului Românesc de la Chişinău sunt un eveniment organizat de Asociaţia Cineaştilor Independenţi Alternative Cinema din Republica Moldova și casa de producţie Rova Film din România.

Evenimentul  este finanţat de Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării din Republica Moldova, Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” din Chişinău, Uniunea Cineaştilor din România (UCIN), Centrul Naţional al Cinematografiei (CNC) din Republica Moldova, Primăria Municipiului Chişinău.

Parteneri sponsori: Arhiva Naţională de Film (ANF) din România, DACIN SARA, Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică (UNATC) „Ion Luca Caragiale” din Bucureşti, Opa Greek Cafe, Moldova Film, Lucru Manual Moldova, S.C. Balkan Pharmaceuticals, Chateau Cristi, Symbol Media, Idegraf, Salpan, Print Caro, Hero Pictures.

Parteneri media: TVR Moldova, Jurnal TV, Vocea Basarabiei, Radio Chişinău, Radio Plai, Radio Moldova Tineret, Ziarul de Gardă, Moldova.org, Cotidianul.md, Diez, Zugo, Locals.

Запись Începe a cincea ediţie a Zilelor Filmului Românesc de la Chişinău впервые появилась Locals.

ZFR îl omagiază pe Ilarion Ciobanu prin programarea a două titluri importante din cariera sa, incluse în tradiţionala secţiune Retro, dedicată filmelor clasice ale cinematografiei române: „Răscoala” (1965), de Mircea Mureşan, şi „Doi bărbaţi pentru o moarte” (1969), de Gheorghe Naghi.Laureat al premiului de debut la Cannes în 1966, „Răscoala” este ecranizarea celebrului roman al lui Liviu Rebreanu. Prin intermediul ţăranului Petre Petre (Ilarion Ciobanu), sunt relatate evenimentele din timpul Răscoalei din 1907, de la declanşare şi până la înăbuşirea ei.

„Doi bărbaţi pentru o moarte” spune povestea tragică a unui triunghi amoros, în care doi bărbaţi, un român şi un secui, iubesc aceeaşi femeie.

Cele două filme vor fi proiectate la cinematograful „Odeon”, în prezenţa actorului şi regizorului Ioachim Ciobanu, fiul lui Ilarion Ciobanu, care va evoca personalitatea tatălui său.

Tot la „Odeon”, copiii, dar şi părinţii se vor putea bucura de clasicul film „Amintiri din copilărie” (1965), de Elisabeta Bostan, care ecranizează cunoscutele povestiri cu acelaşi titlu ale lui Ion Creangă.

În cadrul tradiţionalului parteneriat dintre ZFR şi Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice din Chişinău, la AMTAP vor putea fi văzute, într-o proiecţie specială în scop didactic, scurtmetrajele de şcoală ale unora dintre regizorii generaţiei Noului Cinema Românesc.

Este vorba de filmele „Mâna lui Paulişta” (1998, r. Cristian Mungiu), „Zăpada mieilor” (1998, r. Călin Peter Netzer), „Voila” (1999, r. Dumitru Grosei), „Bucureşti – Wien 8:15” (2000, r. Cătălin Mitulescu) şi „Călătorie la oraş” (2003, r. Corneliu Porumboiu).

În secţiunea principală de filme noi, anunţată deja, vor putea fi văzute şase titluri de succes, în premieră în Republica Moldova: „La Gomera” (2019), de Corneliu Porumboiu, „Nu mă atinge-mă” (2018), de Adina Pintilie, „Arest” (2019), de Andrei Cohn, „Monştri.” (2019), de Marius Olteanu, „Alice T.” (2018), de Radu Muntean, şi „Povestea unui pierde-vară” (2019), de Alexandru Papadopol.

Programul complet şi informaţiile despre filme pot fi găsite pe pagina de Facebook a evenimentului – Zilele Filmului Românesc la Chişinău.

Intrarea este liberă la toate proiecţiile, în limita locurilor disponibile.

În premieră, Zilele Filmului Românesc se vor extinde în acest an şi în alte oraşe din Republica Moldova: Cahul, Călăraşi şi Nisporeni. Selecţia filmelor şi programul proiecţiilor din cele trei localităţi vor fi anunţate în curând.

Zilele Filmului Românesc de la Chişinău sunt un eveniment organizat de Asociaţia Cineaştilor Independenţi Alternative Cinema din Republica Moldova și casa de producţie Rova Film din România.

Evenimentul  este finanţat de Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării din Republica Moldova, Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” din Chişinău, Uniunea Cineaştilor din România (UCIN), Centrul Naţional al Cinematografiei (CNC) din Republica Moldova, Primăria Municipiului Chişinău.

Parteneri sponsori: Arhiva Naţională de Film (ANF) din România, DACIN SARA, Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică (UNATC) „Ion Luca Caragiale” din Bucureşti, Opa Greek Cafe, Moldova Film, Lucru Manual Moldova, Symbol Media, Idegraf, Salpan, Print Caro, Hero Pictures.

Parteneri media: TVR Moldova, Jurnal TV, Vocea Basarabiei, Radio Chişinău, Radio Plai, Radio Moldova Tineret, Ziarul de Gardă, Moldova.org, Cotidianul.md, Diez, Zugo, Locals.

Запись ZFR Chişinău îl omagiază pe actorul Ilarion Ciobanu впервые появилась Locals.

A 5-a ediţie a ZFR va avea loc între 10 şi 13 octombrie la Centrul Cultural „Odeon” şi continuă misiunea de a oferi publicului basarabean posibilitatea să descopere cele mai bune filme româneşti noi şi să stea de vorbă cu invitaţii speciali - actori şi regizori. Intrarea la proiecţii este liberă, în limita locurilor disponibile.

Evenimentul va fi deschis cu proiecţia celui mai nou film al regizorului Corneliu Porumboiu, extrem de aşteptatul „La Gomera” (2019), care a avut premiera mondială în competiţia Festivalului de la Cannes şi care este propunerea României pentru o nominalizare la Premiile Oscar 2020. În rolul principal este celebrul actor Vlad Ivanov, care interpretează un poliţist român corupt implicat într-o afacere de 30 de milioane de euro cu mafia.

În premieră în Republica Moldova va fi proiectat şi cel mai nou film al regizorului Radu Muntean, „Alice T.” (2018), care are ca protagonistă o adolescentă cu o viaţă complicată din cauza problemelor de la şcoală şi a relaţiei cu mama adoptivă. Tânăra Andra Guţi, la primul rol în cinema, a fost aleasă anul trecut cea mai bună actriţă în competiţia prestigiosului Festival de la Locarno.

Acţiunea din „Arest” este plasată în anii `80, când un arhitect (Alexandru Papadopol) este reţinut fără explicaţie şi trimis în arestul Miliţiei, unde este închis în aceeaşi celulă cu un deţinut de drept comun, folosit ca torţionar de către Securitate în schimbul unor favoruri. „Arest” a fost inclus în competiţia East of the West a Festivalului de la Karlovy Vary şi a fost ales cel mai bun lungmetraj românesc din cadrul Festivalul Internaţional de Film Transilvania (TIFF) de la Cluj-Napoca. Regizorul Andrei Cohn va fi prezent la Chişinău pentru o discuţie cu publicul.

În premieră, Zilele Filmului Românesc se vor extinde în acest an şi în alte oraşe din Republica Moldova: Cahul, Călăraşi şi Nisporeni. Selecţia filmelor şi programul proiecţiilor din cele trei localităţi vor fi anunţate în curând.

Zilele Filmului Românesc de la Chişinău sunt un eveniment organizat de Asociaţia Cineaştilor Independenţi Alternative Cinema din Republica Moldova și casa de producţie Rova Film din România.

Evenimentul  este finanţat de Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării din Republica Moldova, Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” din Chişinău, Uniunea Cineaştilor din România (UCIN), Centrul Naţional al Cinematografiei (CNC) din Republica Moldova, Primăria Municipiului Chişinău.

Parteneri sponsori: Arhiva Naţională de Film (ANF) din România, DACIN SARA, Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică (UNATC) „Ion Luca Caragiale” din Bucureşti, Opa Greek Cafe, Moldova Film, Lucru Manual Moldova, Symbol Media, Idegraf, Salpan, Print Caro, Hero Pictures.

Parteneri media: TVR Moldova, Jurnal TV, Vocea Basarabiei, Radio Chişinău, Radio Plai, Radio Moldova Tineret, Ziarul de Gardă, Moldova.org, Cotidianul.md, Diez, Zugo, Locals.

Запись Cele mai de succes titluri recente, la a 5-a ediţie a Zilelor Filmului Românesc de la Chişinău впервые появилась Locals.

Cea de-a patra ediţie a celui mai important eveniment din Republica Moldova dedicat cinematografiei române va avea loc între 11 şi 14 octombrie la Cinematograful Odeon din centrul capitalei, iar intrarea la proiecţii va fi liberă. Festivalul continuă tradiția de a aduce în fața cinefililor de la Chișinău cele mai apreciate filme ale cinematografiei din România.

Festivalul va fi deschis cu „Un pas în urma serafimilor” (2017), filmul de debut extrem de așteptat al regizorului Daniel Sandu, care va fi prezent la proiecție pentru o discuție cu spectatorii. Lungmetrajul a fost în competiția Festivalului de la Sofia și a câștigat în acest an opt trofee la Premiile Gopo, inclusiv pentru cel mai bun film și cea mai bună regie.

Publicul din Republica Moldova va putea să vadă, la foarte scurt timp după premiera din România, cel mai nou film al regizorului Radu Jude, „Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari” (2018). Filmul a câştigat în acest an Globul de Cristal la prestigiosul Festival de la Karlovy Vary, iar recent a fost ales propunerea România pentru o nominalizare la categoria film străin la Premiile Oscar.

Din selecție face parte și tulburătorul „Pororoca” (2017), al treilea lungmetraj al lui Constantin Popescu, care a fost anul trecut în competiția Festivalului de la San Sebastian, unde actorul Bogdan Dumitrache a câștigat premiul de interpretare.

De neratat este și cel mai nou film, încă nelansat în România, al regizorului Florin Șerban, „Dragoste 1. Câine” (2018), venit direct din competiția Festivalului de la Sarajevo. Actorul basarabean Valeriu Andriuță joacă rolul principal și va fi prezent la Chișinău pentru o discuție cu publicul, la gala de închidere.

Tot din competiția de la Sarajevo vine și noul film regizat de Ana Lungu, „Un prinț și jumătate” (2018), proaspăt intrat și în cinematografele din România. Al doilea debut din selecția din acest an este „Un om la locul lui” (2017), de Hadrian Marcu. Filmul a fost selectat în secțiunea Noi regizori a Festivalului de la San Sebastian și la Festivalul de la Namur, iar la Chișinău va fi a treia sa proiecție mondială, înaintea premierei de la București.

Din program face parte și documentarul „Fotbal infinit” (2018), cel mai nou film al unuia dintre cei mai importanți autori ai Noului Cinema Românesc, Corneliu Porumboiu. Filmul a avut a premiera la începul anului la prestigiosul Festival de la Berlin, în secțiunea Forum.

ZFR Chişinău este un eveniment organizat de Asociația Cineaștilor Independenți ALTERNATIVE CINEMA din Republica Moldova și casa de producție ROVA FILM din România.

Sprijinit de: Centrul Naţional al Cinematografiei din România, Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” din Chișinău, Uniunea Cineaştilor din România, Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării din Republica Moldova, Centrul Național al Cinematografiei din Republica Moldova.

Parteneri: Arhiva Națională de Film din România, Moldova Film, Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice (AMTAP), Lucru Manual Moldova, Symbol Media, Idegraf, Salpan, Print Caro, Hero Pictures, DVD-Trans.

Запись Cele mai de succes filme românești, la a patra ediție a ZFR Chişinău впервые появилась Locals.

Intrarea este liberă la toate proiecțiile din cadrul ZFR Chișinău.

Evenimentul este organizat de casa de producție ROVA FILM din România și Asociația Cineaștilor Independenți din Republica Moldova ALTERNATIVE CINEMA.

Sprijinit de: Centrul Naţional al Cinematografiei din România, Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” din Chișinău, Uniunea Cineaştilor din România și Centrul Național al Cinematografiei din Republica Moldova.

Запись Zilele Filmului Românesc la Chișinău, ediția III впервые появилась Locals.

1.Teorie
- caracteristici fundamentale ale montajului în film;
- rolul montajului în film;
- structuri narative ale montajulu;
- montajul - de la tehnică, la tehnică ca și element de expresie;
3. Exemple practice
- digitizarea materialului (încarcarea materialului în calculator);
- montajul on line / off line;
- conexiuni montaj – sunet;
3. Cocluzii 
- Noul statut al montajului;

SYNOPSIS
Putem spune că cinematograful - este una dintre cele mai dinamice forme umane datorită glisării între forme vechi și noi de artă.
“Cinematograful permite salturi în timp și spațiu. În montaj, artistul cinematografului are un instrument formativ de prim ordin, care-l ajută să accentueze, dându-i o mai amplă semnificație, realitatea pe care o reprezintă. Din continuitatea de timp a unei scene preia numai părțile care-l interesează, iar din totalitatea spațială a obiectelor și evenimentelor, numai ce este important. Accentuează unele amănunte, pe altele le suprimă cu totul. Prin montaj, pot fi unite cadre a căror legătura nu este obiectivă, ci conceptuală sau poetică.” Guido Aristarco, ”Utopia Cinematografica”, Meridiane, București, 1992.
Montajul de film reprezintă asocierea de imagini în spiritul structurii narative a scenariului.
Muzica, imaginea, scenografia pot exista ca o formă de artă în afara filmului, prin montaj toate aceste elemente creează unicitatea filmului. Ritmul filmului, în mare masură, este dat de tăieturile de montaj. Încă din primele două decenii de existență a cinematografiei, montajul a existat “intervenind” atât ca factor ethnic cât și creator. Fiecare cadru conține un element care să poată găsi raspuns/răspunsuri în cadrele următoare. Iată de ce montajul este supus unei legi de tip dialectic.
Odată cu avansarea tehnologiilor digitale, montajul a căpătat noi valențe din punct de vedere tehnic. Influența principiilor “New Media” în film, conduc la apariția unui nou stil de montaj, al cărui precursor este filmul experimental, videoclipul precum și reclamele publicitare. Prin practicarea acestui gen de montaj se pot crea “sărituri” mari în timp și spațiu, iar imaginea rezultată, dă un alt tip de corelare, dând posibilitatea cineaștilor să “trăiască” în lumea lor imaginară. Indiferent de suportul pe care se realizează un film, vocația monteur-ului este prin experiența trăită la masa de montaj - versus computer, acolo unde filmul “se maturizează” sub aspect artistic.

Запись Masterclass montaj de film Laura Georgescu впервые появилась Locals.

Cea de-a treia ediţie a Zilelor Filmului Românesc (ZFR) la Chişinău începe joi seară, la Cinema Odeon, cu comedia muzicală „6,9 pe scara Richter” (2016), în prezenţa cunoscutului regizor Nae Caranfil, invitatul special al ZFR.

„Bacalaureat”, filmul pentru care Cristian Mungiu a câștigat premiul de regie la Cannes în 2016, „Ana, mon amour”, de Călin Peter Netzer, laureat cu un Urs de Argint la Berlin în 2017, şi „Fixeur”, de Adrian Sitaru, propunerea României la Oscar, vor fi proiectate la ediţia din acest an a ZFR.

Din program fac parte şi „Ultima zi”, de Gabriel Achim, premiat la TIFF, „Mariţa”, de Cristi Iftime, prezentat la Karlovy Vary, şi „Meda sau Partea nu prea feritică a lucrurilor”, de Emanuel Pârvu, laureat cu două premii la Sarajevo. Cei trei regizori vor fi prezenţi la Chişinău şi vor răspunde întrebărilor publicului. Tot în secţiunea de filme recente au fost incluse „Perfect sănătos”, de Anca Damian, şi „Box”, de Florin Şerban, premiat de asemenea la Karlovy Vary.

Zilele Filmului Românesc îi dedică un Focus regizorului Nae Caranfil, care va fi prezent la Chişinău pe toată durata festivalului. În afară de „6,9 pe scara Richter”, spectatorii se vor putea bucura de primul său film, „E pericoloso sporgersi” (1993), şi de comedia de mare succes „Filantropica” (2002), şi vor putea participa la discuţii cu Nae Caranfil.

ZFR continuă tradiția de a aduce în fața publicului cinefil de la Chișinău titluri clasice și de a marca legăturile dintre cinematografiile de pe cele două maluri ale Prutului. La ediția din acest an este omagiat marele cineast Ion Popescu-Gopo, în cadrul unei retrospective care cuprinde trei scurtmetraje de animaţie - „Scurtă istorie” (1957), premiat cu Palme d`Or la Cannes, „7 arte” (1958) și „Homo sapiens” (1960) -, dar și două lungmetraje: comedia burlescă „S-a furat o bombă” (1961) și fantezia pentru copii „Maria Mirabela” (1981), produs împreună cu studioul Moldovafilm și a cărui muzică a fost realizată de marele compozitor basarabean Eugen Doga, omagiat de asemenea cu acest prilej.

Studenţii la Film şi cinefilii interesaţi vor putea participa, la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice (AMTAP), la un masterclas de montaj susţinut de Laura Georgescu, profesor la UNATC Bucureşti.

ZFR Chişinău este un eveniment organizat de casa de producție ROVA FILM din România și Asociația Cineaștilor Independenți din Republica Moldova ALTERNATIVE CINEMA. Sprijinit de: Centrul Naţional al Cinematografiei din România, Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” din Chișinău, Uniunea Cineaştilor din România și Centrul Național al Cinematografiei din Republica Moldova.

Запись Începe a treia ediţia a Zilelor Filmului Românesc la Chişinău впервые появилась Locals.

Cristi Puiu, considerat de critică cel mai important autor al Noului Val românesc apărut după 2000, va susține de asemenea un masterclass deschis publicului, în care va vorbi despre filmele sale și despre felul de a vedea arta cinematografică. Producătoarea filmului „Sieranevada”, Anca Puiu, va susține la rândul său un masterclass despre producția de film.

Regizorul Marian Crişan îşi va prezenta de asemenea cel mai nou film, thrillerul „Orizont”, selectat în 2015 în competiţia internaţională a Festivalului de la Tallinn. Marian Crişan şi actorul principal András Hatházi vor fi prezenţi pentru discuţii cu publicul după proiecţie.

Intrarea la toate proiecţiile şi la masterclass-uri este liberă, în limita locurilor disponibile.

Запись Zilele Filmului Românesc la Chișinău впервые появилась Locals.

În reluare, duminică, 23 octombrie, ora 14:00, Cinema ODEON

SIERANEVADA (2016), 173 min.

Scenariu şi Regie: Cristi Puiu

Imagine: Barbu Bălăşoiu

Distribuţie: Mimi Brănescu, Dana Dogaru, Ana Ciontea, Tatiana Iekel, Judith State, Marin Grigore, Rolando Matsangos, Simona Ghiţă, Cătălina Moga, Ilona Brezoianu, Sorin Medeleni, Bogdan Dumitrache, Ioana Crăciunescu, Marian Râlea, Valer Dellakeza, Andi Vasluianu, Eugenia Bosânceanu

Acțiunea din „Sieranevada” are loc la trei zile de la atentatul din redacția săptămânalului parizian Charlie Hebdo și la patruzeci de zile de la moartea tatălui său, când Lary, un medic trecut de 40 de ani, urmează să își petreacă ziua de sâmbătă, însoțit de tânăra lui soție, în sânul familiei, reunite cu ocazia comemorării celui dispărut. Evenimentul, însă, nu se derulează conform așteptărilor.

Cristi Puiu a debutat în 2001 cu „Marfa și banii”, care a avut premiera în secțiunea Quinzaine des Réalisateurs a Festivalului de la Cannes şi care a dat startul neoficial al Noului Val din cinematografia română. În 2004 a câştigat Ursul de Aur pentru cel mai bun scurtmetraj la Festivalul de Film de la Berlin, cu „Un cartuş de Kent şi un pachet de cafea”. În 2005 a obţinut trofeul secţiunii Un Certain Regard a Festivalului de la Cannes, cu „Moartea domnului Lăzărescu”. În aceeaşi secţiune a Cannes-ului a participat în 2010 cu „Aurora”, iar 2014 a avut un scurtmetraj inclus în filmul colectiv internațional „Podurile din Sarajevo”, prezentat într-o proiecție specială. „Sieranevada” a avut premiera mondială în Competiţia Oficială a ediţiei din acest an a Festivalului de la Cannes şi este propunerea României la Premiile Oscar.

Întâlnire cu Apocalipsa

Înainte de a pleca de la parastasul de sâmbătă unde fusese îndelung aşteptat, bătrânul preot le povesteşte protagonistului, medicul Lary (Mimi Brănescu), şi femeilor din jurul lui o discuţie avută cu un taximetrist care îl întrebase, printre altele, cum îşi va da lumea seama când se va produce a doua venire a lui Iisus Hristos şi dacă nu cumva ea chiar a avut loc, doar că oamenii sunt incapabili să realizeze.

Este unul din momentele-cheie din „Sieranevada”, pentru că amplifică sensul metafizic sub care se plasează micro-universul uman, deopotrivă meschin şi capabil de măreţie (tocmai pentru că îşi conştientizează ridicolul şi condiţia muritoare), pe care Cristi Puiu îl radiografiază cu acuitate cehoviană.

Cristi Puiu îşi continuă estetica realistă radicală, însă cu o mai mare lejeritate, îmbinând elemente regăsibile în toate lungmetrajele sale de până acum: „Marfa şi banii”, „Moartea domnului Lăzărescu” şi „Aurora”.

După un lung plan-secvenţă de exterior, în pregeneric, care ar putea induce spectatorului impresia că va asista la un nou „Aurora” (de aici şi impresia că avem de fapt de-a face cu o mică autoironie), camera-martor se mută în maşina cu care Lary şi soţia sa (Cătălina Moga) merg înspre parastasul de 40 de zile al tatălui lui Lary. Urmează o discuţie pasionantă, un duel verbal intens şi impecabil jucat, în care bărbatul, pasiv, răspunde cu ironii avalanşei agresive de reproşuri mărunte ale soţiei. De o naturaleţe frapantă, schimbul de replici – care, la fel ca în „Marfa şi banii”, nu este filmat în plan-secvenţă, ci este fragmentat prin câteva tăieturi de montaj, fără ca elipsele să sugereze că sunt omise informaţii esenţiale – escaladează într-o simfonie de dialoguri dintre cele mai frivole odată ce cuplul ajunge în apartamentul cu patru camere al mamei (Dana Dogaru) lui Lary.

Apartamentul devine locul în care numeroasa familie se adună, în aşteptarea preotului chemat a oficia o slujbă de pomenire, în timp ce servitul mesei se tot amână. Fidel principiului realist dezvoltat în „Aurora”, Cristi Puiu lasă pe seama spectatorului sarcina de a descifra din replici şi situaţii relaţiile dintre numeroasele personaje care, ca într-un elegant balet coregrafiat de un demiurg invizibil şi uşor mucalit, trec dintr-o cameră în alta, discută când aprins, când temperat, lăsând să iasă tot mai multe schelete din dulap.

Unchi, mătuşi, veri, rude mai îndepărtate, cunoştinţe sau vecini se perindă prin apartament, fiecare cu problemele şi ideile lui, în timp ce mortul este aproape uitat. Se vorbeşte în şoaptă sau se ţipă, se plânge sau se râde, se scot în faţă rivalităţi sau afecţiuni, se discută despre conspiraţii mondiale sau nimicuri familiale.

Uşile se tot închid şi se deschid, în timp ce aparatul de filmat surprinde, aparent la întâmplare, fragmente de discuţie mai lungi sau mai scurte, mai încărcate de tensiune sau mai relaxate, mai clişeistice sau mai patetice, într-o cameră sau alta a apartamentului, în hol sau chiar pe casa scării.

Fiecare secvenţă pare la fel de importantă ca oricare alta în plan narativ, deşi acumularea lor creează o tensiune şi o atmosferă tot mai sufocante, astfel că ieşirea scurtă a lui Lary din apartament în ultima parte permite spectatorului să ia o gură de aer, în timp ce apropierea serii (redată prin schimbarea luminii) şi epuizarea personajelor după războiul familial aruncă totul în melancolie la final.

Cristi Puiu menţine un dificil echilibru între gravitate şi frivolitate, între seriozitate și farsă, de aceea trecerea de la comic la dramatic, de la râs la plâns, se face cu o uşurinţă neaşteptată. O radiografie dulce-amăruie a condiţiei umane.

„Sieranevada” este unul dintre cele mai bune filme ale ultimilor 15 ani şi ar putea rămâne ca una dintre cele mai importante realizări ale întregii cinematografii române.

alternative-cinema.com

Запись Filmul «SIERANEVADA» (2016) la Cinema Odeon впервые появилась Locals.

ACASĂ LA TATA (2015), 91 min.

Regie: Andrei Cohn

Scenariu: Mimi Brănescu

Imagine: Andrei Butică

Distribuţie: Alexandru Papadopol, Ioana Flora, Andi Vasluianu, Mirela Oprişor, Florin Zamfirescu, Nataşa Raab, Sorin Cociş

Robert este un scriitor tânăr care trece printr-o criză. Se întoarce în satul în care s-a născut, prima dată după trei ani de la moartea mamei sale. Nici înainte nu își vizita părinții prea des și asta se reflectă în relația distantă pe care o are cu tatăl lui. Ajuns acasă, îi întâlnește pe doi dintre foștii colegi de clasă: pe Petrică – prietenul cel mai bun din copilărie, acum însurat și cu copii – și pe Paula – iubita lui din adolescență. În 24 de ore rescrie toate relațiile: cu tatăl, cu prietenul cel mai bun, cu prima iubire, cu trecutul.

Prezentat în 2015 în cadrul competiţiei Festivalului de Film de la Sarajevo, „Acasă la tata” este debutul în lungmetraj al lui Andrei Cohn. Regizorul a mai realizat anterior câteva scurtmetraje, dintre care s-au remarcat „Înainte şi după” (2009) şi „Fotografii de familie” (2012).

Farsă cu accente de dramă

Bazat pe o piesă de teatru și un scenariu scrise de (actorul și dramaturgul) Mimi Brănescu, „Acasă la tata”, debutul în regie al lui Andrei Cohn, se afişează ca o farsă sub care se ascunde o dramă la foc mic despre sentimentul ratării şi regretul pierderii tinereţii. „Am vrut să facem un balet pe sârmă între ostentaţie şi firesc”, a spus Andrei Cohn. Un pariu riscant, dar câștigat.

Acest echilibru se manifestă, în primul rând, prin dialoguri, care balansează cu ușurință între banalul trivial și banalul solemn, între comic și dramatic, dinamitând permanent așteptările spectatorilor. Râsul (sănătos și justificat de replici și de voluptatea cu care le rostesc actorii) este deseori urmat de apelul la empatie (parțială) față de „problemele” personajelor, care ies la suprafață pe măsură ce firul narativ, de altfel simplu, evoluează înspre un final lipsit – intenționat – de spectaculozitate.

Interpretările, toate reușite, pendulează la rândul lor între preaplin și sugestie, între exteriorizarea sentimentelor și camuflarea lor discretă. Alexandru Papadopol este în vervă în rolul lui Robert, un tânăr jurnalist și scriitor de la București care, din cauza unei crize conjugale, se întoarce pentru o zi și o noapte în Dobrogea, în casa de la țară a copilăriei sale și unde tatăl (Florin Zamfirescu) locuiește cu o nouă parteneră de viață (Natașa Raab), după moartea soției în urmă cu câțiva ani. În sat, Robert se întâlnește cu un coleg și prieten bun din copilărie (Andi Vasluianu), cu soția acestuia (Mirela Oprișor) și cu o fostă iubită (Ioana Flora).

Film al ping-pongului verbal în două, trei sau patru personaje, „Acasă la tata” se susține, în primul rând, pe distribuție. Sunt actori ușor de identificat cu câteva din filmele reprezentative ale Noului Cinema Românesc (Alexandru Papadopol și Ioana Flora deveneau cunoscuți în „Marfa și banii”, debutul lui Cristi Puiu din 2001), mutați de această dată din spațiul urban în cel rural. De aici și imposibilitatea asocierii lor până la capăt cu personaje „de la țară”, ceea ce creează o distanță binevenită între poveste și public, conduce înspre conștientizarea întregului artificiu și permite evitarea pitorescului gratuit.

Un ușor disconfort care este accentuat de încadraturi și montaj. Personajele sunt filmate când individual, frontal și în prim-plan, ca într-un portret, când în cadre ceva mai largi, în care apar în special în jurul unei mese. Cohn nu apelează la soluția planului-secvență. El își fragmentează aproape fiecare scenă prin schimbările dese ale poziției camerei de filmat, prin apelul la scurte elipse și chiar prin neglijarea ostentativă a racordurilor. O astfel de abordare îndeamnă la o receptare mai detașată, o poziționare critică față de ceea ce se derulează pe marele ecran. „Baletul pe sârmă” practicat de regia lui Cohn are strălucire în multe momente – în cele care virează înspre farsă, dar şi în secvenţele de destăinuire.

alternative-cinema.com

Запись Filmul «ACASĂ LA TATA» la Cinema Odeon впервые появилась Locals.

ILEGITIM (2016), 88 min.

Regie: Adrian Sitaru

Scenariu: Alina Grigore, Adrian Sitaru

Imagine: Adrian Silișteanu, Alexandru Lorian Timoșca

Distribuţie: Adrian Titieni, Alina Grigore, Robi Urs, Bogdan Albulescu

„Ilegitim”, unul dintre cele mai provocatoare filme românești din ultimii ani, spune povestea a doi frați (Alina Grigore și Robi Urs) și iubirea lor ilegitimă. Un tată medic (Adrian Titieni) și mai multe denunțuri. O familie în care limita dintre moral și legal nu a existat niciodată. Nici măcar în cazul unui avort.

„Ilegitim” este primul din cele două lungmetraje lansate în 2016 în festivaluri de Adrian Sitaru, unul dintre cei mai prolifici regizori ai Noului Cinema Românesc, autor și al multor scurtmetraje (aproximativ douăzeci). El a debutat în lungmetraj în 2008 cu „Pescuit sportiv”, câștigător al premiului special al juriului și al premiului de interpretare (pentru actrițele Maria Dinulescu și Ioana Flora) la Festivalul de la Salonic. A urmat, în 2011, „Din dragoste cu cele mai bune intenții”, laureat al premiul pentru regie și al premiului pentru cel mai bun actor (Bogdan Dumitrache) la Festivalul de la Locarno. În 2012 Adrian Sitaru a lansat un nou lungmetraj, „Domestic”. „Ilegitim” este al patrulea său film, câștigător al premiului CICAE (Confederația Internațională a Cinematografelor de Artă) în secțiunea Forum a ediției din acest an a Berlinalei. Regizorul a mai terminat între timp un alt lungmetraj, „Fixeur”, care a fost prezentat recent la Festivalul de la Toronto și va fi lansat în ianuarie în cinematografele din România.

Secrete

„Ilegitim” este în primul rând un film de actori, de aici și construcția celor mai multe dintre secvențe pe momente puternice, cu rol revelator, care pun în evidență în special interpretările, izbucnirile între personaje.

Scenariul este scris de actrița Alina Grigore, la care se adaugă și contribuția lui Adrian Sitaru, iar distribuția este formată în majoritate din cursanți ai școlii de actorie pe care o conduce Alina Grigore și din care face parte și Robi Urs, cei doi interpretând pe Sașa și Romeo, gemeni cu o relație incestuoasă, ascunsă, cel puțin temporar, de restul familiei.

Distribuția este completată cu actori profesioniști, așa cum sunt, de pildă, Bogdan Albulescu și experimentatul Adrian Titieni, de altfel profesorul Alinei Grigore la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică din București (UNATC).

„Ilegitim” trebuie privit în primul rând ca un experiment – deopotrivă prin subiect (o temă controversată și predispusă la a fi supusă judecăților morale) și prin alegerile estetice. Pretextul narativ – relațiile dificile și tensionate dintre membrii unei familii, cu schelete din dulap care încep să iasă la suprafață și cu trimiteri la trecutul comunist – era deja punctul de pornire al unui exercițiu de actorie al școlii coordonate de Alina Grigore și Robi Urs.

Regizorul Adrian Sitaru, mereu în căutarea unor forme de expresie cinematografică îndepărtate de mainstream, a fost cooptat pe parcurs în proiect, care a fost transformat în cele din urmă în film (exercițiile respectivei școli de actorie se concretizează de cele mai multe ori în spectacole de teatru independent).

Pentru „Ilegitim”, Adrian Sitaru renunță la stilul camerei subiective (POV) dominant în primele sale două lungmetraje și prezent, pe alocuri, și în cel de-al treilea și, împreună cu directorii de imagine Adrian Silișteanu și Alexandru Timoșca, optează, asumat, pentru o estetică înscrisă în tradiția Dogmei 95, manifestul celebrului grup de cineaști danezi.

Muzica lipsește de pe coloana sonoră, imaginea are intenționat un aspect brut, neîngrijit, iar acțiunea se derulează aproape exclusiv în interioare și de foarte multe ori cu personajele stând în jurul unei mese și discutând.

În plus, în toate secvențele, cu excepția celei din final, camera este bâțâită, se mută de la un personaj la altul sau chiar de pe o parte a corpului pe alta, se apropie prin transforcare sau se îndepărtează de chipurile protagoniștilor, în timp ce dialogurile sunt tăitate de cele mai multe ori în plină derulare, ceea ce dă un oarecare dinamism și accentuează impresia de realism.

Deși scopul său nedeclarat este refuzul spectacularului la nivelul imaginii și căutarea unei autenticități și a unei sincerități în jocul actorilor (bazat pe o metodă care presupune ca actorii să stea mult timp împreună și să rămână cât mai mult în roluri), o astfel de estetică nu se sprijină pe acumulări și pe detalii care să învăluie pe tăcute spectatorul. Ea pune accentul pe explozii permanente de temperament ale personajelor, pe lucruri spuse (și nu sugerate), pe conflicte întrerupte din loc în loc de scurte momente de acalmie, pe bruscarea privitorului și pe inducerea unei senzații de disconfort.

alternative-cinema.com

Запись Filmul «ILEGITIM» (2016) la Cinema Odeon впервые появилась Locals.

LA MOARA CU NOROC (1956), 108 min.

Regie: Victor Iliu

Scenariu: Alexandru Struţeanu, Titus Popovici

Imagine: Ovidiu Gologan

Distribuţie: Constantin Codrescu, Ioana Bulcă, Geo Barton, Colea Răutu

Sfârşit de secol XIX. Mânat de dorinţa înavuţirii, cizmarul Ghiţă renunţă la meserie şi, împreună cu soţia sa Ana, arendează un han izolat la o răscruce de drumuri, în apropiere de Arad. Nu peste mult timp, Ghiţă devine omul lui Lică Sămădăul, un personaj certat cu legea. Această cârdăşie distruge viaţa hangiului şi a familiei sale. Ecranizare a nuvelei „Moara cu noroc” a lui Ioan Slavici.

Victor Iliu (1912-1968) a fost unul dintre întemeitorii cinematografiei române moderne. La sfârşitul anilor `30 a lucrat ca jurnalist şi critic de film. În perioada celui de-Al Doilea Război Mondial a fost asistent de imagine la câteva ducumentare, iar ulterior a realizat reportaje. După ce urmează o specializare la Moscova, „e numit, în 1950, la Bucureşti, profesor de regie şi rector al proaspătului creat Institut de Artă Cinematografică” (Tudor Caranfil). Primele sale filme, realizate în co-regie, sunt marcate fie de schematismul realismului socialist – „În sat la noi” (1951, în colaborare cu Jean Georgescu), „Mitrea Cocor” (1952, în colaborare cu Marietta Sadova) –, fie de teatralism – „O scrisoare pierdută” (1953, în colaborare cu Sică Alexandrescu). Însă adevărata sa vocaţie de cineast avea să fie confirmată de primul film ca regizor unic, „La moara cu noroc” (1956), devenit un reper. „La Moara cu noroc” s-a aflat chiar în Competiţia Festivalului de la Cannes în 1957. Victor Iliu avea să mai regizeze un singur film, extrem de interesantul „Comoara din Vadul Vechi” (1964), înaintea morţii sale, la doar 56 de ani, din cauza unei boli necruţătoare.

Un clasic

Într-un top al celor mai bune 10 filme româneşti ale tuturor timpurilor, realizat în 2008 pe baza voturilor a peste 40 de critici, „La Moara cu noroc”, privit cu plăcere de fiecare nouă generaţie de cinefili, a fost inclus pe extrem de onorabilul loc şapte.

Prin urmare, pelicula lui Victor Iliu ni s-a părut alegerea perfectă pentru a începe un proiect pe care îl dorim cât mai de durată: să prezentăm în fiecare ediţie a festivalului câte unui film clasic, de neocolit, al cinematografiei române. Încercăm să trasăm astfel o istorie prin mari autori şi titluri importante. Şi să încurajăm dialogul între trecut şi prezent. De altfel, „La Moara cu noroc” va fi urmat de proiecţia celui mai nou film al regizorului Marian Crişan, „Orizont”, care se inspiră asumat din pelicula lui Iliu şi din nuvela lui Slavici.

Despre „La Moara cu noroc” s-a scris destul de mult, aşa cum era şi firesc. Prin urmare, am considerat oportun să extragem câteva fragmente reprezentative din texte dedicate filmului de diverşi critici şi istorici de cinema de-a lungul timpului:

„Iliu citeşte nuvela lui Slavici cu ochiul cineastului interesat mai ales de analiza psihologică, de dialectica mişcărilor sufleteşti, pasionat de reflecţia morală; epicul se va concentra în favoarea dramaticului, liniaritatea şi tensiunea naraţiunii fiind cele ale unui film de cameră. Regizorul e, înainte de toate, un creator de atmosferă”. (George Littera)

„Alături de operatorul Ovidiu Gologan, care a captat spaţiul baladei şi vibraţia peisajului, Iliu realizează un film „de stil”, primul de acest gen în cinematografia noastră de atunci, noutate salutată cu explicabil entuziasm într-o vreme în care producţiile studioului Bucureşti îşi semănau precum picăturile de apă”. (Tudor Caranfil)

„În jocul savant de lumini şi umbre pe care îl preconizează operatorul-artist Ovidiu Gologan aflăm multe intenţii care rămân moderne, din simplul motiv că sunt, în substanţa lor, moderne. Albul e strălucitor, arde. Negrul e dens, compact. O poezie a singurătăţii, o poezie tragică are hanul de la răscruce, profilat pe fundalul unui peisaj arid, de început şi sfârşit de lume. Personajele, apoi, ale căror portrete sunt aduse cu pricepere în prim-plan, conţin, în ele, drama”. (Călin Căliman)

„Stimulat de doi artişti de talia regizorului secund Liviu Ciulei şi a operatorului de imagine Ovidiu Gologan (…), Iliu nu e pur şi simplu un „elaborat”, un stilist în sens academic. E un creator al cărui temperament expresiv se vădeşte puternic: constrastele sunt marcate vivace, pasta e densă şi bogată, gesticulaţia spectaculoasă, vorbirea tranşantă, iar culorile – bănuite în gama alb-negrului – tari”. (Valerian Sava)

„Derularea acţiunii se produce liniar, după o logică severă, cu ştiinţa exactă a gradării efectelor, alternând ritmuri şi nuanţe într-o echilibrată expresie cinematografică. Pornind de la un anumit nivel tensional, de la o anumită încordare emoţională, filmul se îndreaptă progresiv spre zonele profunde ale trăirilor omeneşti. Cadenţa gravă a naraţiunii se regăseşte în fiecare secvenţă. Mişcarea personajelor în cadru, desfăşurată pe câteva linii de forţă necesare, niciodată haotică, compoziţia în adâncime, raporturile dinamice dintre elementele figurate, totul îşi găseşte expresia şi la nivelul construcţiei filmice”. (Anişoara Dumitrescu)

„Drama rurală a lui Iliu (…) este filmată într-un alb-negru aproape expresionist. Regia este condusă cu mână sigură, imaginea este epatantă (mai ales în scenele de exterior), iar jocul actorilor este puternic şi convingător”. (Alex Leo Şerban)

„La Moara cu noroc impune prin acurateţea discursului filmic, prin simplitatea elaborată, prin dorinţa – împlinită – de a comunica cu publicul. Dar, în primă şi ultimă instanţă, filmul rezidă şi rezistă, aşa cum e firesc, în şi prin regie. Adulat ori contestat, Victor Iliu pune, deliberat sau nu, bazele cinematografiei naţionale româneşti”. (Ioan-Pavel Azap)

alternative-cinema.com

Запись Filmul «LA MOARA CU NOROC» la Cinema Odeon впервые появилась Locals.