Vor fi afișate #LaÎnălțime 50 cele mai bune poze de pe Instagram plasate cu hashtag-ul #orasulmeu.

Expoziția se va desfășura 3 săptămâni din data de 20 Martie până pe 9 Aprilie în incinta Muzeului Chișinăului (cunoscut ca Turnul de apă de lângă USM) la ultimul etaj.

Începând cu ziua de vineri, accesul va fi gratuit pentru toți vizitatorii.

Turnul de Apă este deschis de Luni până Sâmbăta inclusiv, între orele 8:00-18:00.

Запись Vernisajul «La Înălțime» впервые появилась Locals.

Expoziţia prezintă 33 de lucrări de sculptură şi grafică ale artistului plastic Dumitru Verdianu.

Dumitru Verdianu s-a născut în anul 1954 în or. Ungheni. În perioada 1972-1976 a făcut studiile la Colegiul de Arte Plastice „I. Repin” (actualul „Al. Plămădeală) din Chişinău, iar în 1982 a absolvit Academia de Arte Plastice din Sankt Petersburg. Între anii 1996-1998 studiază la Academia de Arte Frumoase din Viena, clasa profesorului Michelangelo Pistoletto. În 1998 obţine titlul academic „Magister Artius”. Este membru al UAP din Moldova şi Rusia, membru al Uniunii Artiştilor Profesionişti din Austria. Îşi desfăşoară activitatea de creaţie în Austria, Republica Moldova, Rusia.

Artistul este distins cu Premiul „Ionel Jianu” – 1994 al Academiei Româno-Americane de Arte şi Ştiinţe. În cadrul „Saloanelor Moldovei”, ediţia 2000, i se conferă Premiul pentru sculptură al Primăriei municipiului Chişinău. În 2002 devine cetăţean de onoare al municipiului Ungheni.
A participat la simpozioane şi tabere de artă în Lituania, Rusia, Austria, Franţa, Ungaria, Slovacia, Germania, Moldova. Lucrările plasticianului au fost achiziţionate de muzee din Moscova, Sankt Petersburg, Tiumen, Novosibirsk, Chişinău, Lugoj, Ungheni, galerii şi colecţii particulare din Suedia, Canada, SUA, Finlanda, Austria, Ungaria, Rusia, Germania, România, Franţa, Israel, Moldova.

Mihai Ţăruş, maestru în artă:

L-am cunoscut pe Dumitru Verdianu la începutul anilor ’80 în atelierul de creaţie din suburbia Kolomeaghi din Sankt Petersburg. […]Multe dintre subiectele pieselor şi modalitatea în care erau cioplite te duceau cu gândul la sculptura în piatră a meşterilor anonimi/populari din Moldova, preluând aceeaşi manieră firească în abordarea materialului, aceeaşi stare de bunătate surprinsă pe chipurile sculptate. […]Acum, […] ramân surprins să constat că, de fapt, atelierul lui Dumitru Verdianu era o oază de spiritualitate românească în nordul Europei.

Vladimir Bulat, istoric de artă:

Acest melanj propedeutic l-a învăţat pe Verdianu că sculptura înseamnă, în primul rând, simplitate, apoi – forme esenţializate, fluide, clare. Verdianu lucrează cu lejeritate în mai toate materialele consacrate din plastica ultimului veac: lemn, marmură, şamotă, granit, bronz, piatră.

Expoziţia va rămâne deschisă până pe data de 12 octombrie 2014.

Muzeul Naţional de Artă al Moldovei, Secţia Relaţii Publice şi Expoziţii.

Tel: 022-24-13-12

Запись Vernisajul expoziţiei personale Dumitru Verdianu впервые появилась Locals.

Pentru prima dată în Republica Moldova vor fi expuse mai mult de 150 de obiecte ritualice unice în lume: fetişuri, măşti de ceremonii şi de protecţie, instumente muzicale şi de medicină tradiţională, arme şi alte lucruri ale şefilor de trib, statuete ale înaintaşilor, obiecte de uz casnic, etc

Vernisajul a fost posibil prin contribuţia deosebită a domnului Marc Van Wesemael, colecţionar care şi-a dedicat viaţa studierii şi protejării patrimoniului cultural şi care a adunat, de-a lungul timpului, toate aceste obiecte de pe cuprinsul întregului continent african.

Adresa noastră: mun. Chişinău, str. M. Kogălniceanu, 82.

Telefoane de contact: (022) 238 868, (022) 244 002, (022) 245 409, (022) 240 056.

Запись Vernisaj „ARTA TRADIŢIONALĂ AFRICANĂ» впервые появилась Locals.

În 2009, devine membru cu drepturi depline în cadrul Uniunii Artiştilor Plastici din România.

Devine mai apoi Preşedinte al « Pro Art Studio » în 2010, tot în acest an îşi expune pentru prima oară lucrările la Alianţa Franceză din Moldova.

Dumitru BALICA îşi va expune lucrările până la 30 aprilie 2013 în galeria Alianţei Franceze, ce se află pe adresa: Sfatul Ţării, 18.

Vernisajul expoziţiei va avea loc vineri, 15 martie la orele 16.00 în prezenţa artistului.

Pagina evenimentului pe Facebook

Запись Vernisajul Expoziţiei lui Dumitru Balica @ galeria Alianţei Franceze// 15.03 впервые появилась Locals.

Salonul de Proiecte

Unde: Bucureşti, Calea Moşilor 62-68, etaj 2, Clădirea MNAC Anexa

Când: 13.12.2012 - 03.01.2013, 10.00 – 18.00; Vernisaj: 13.12, 19:00

Artişti: Apparatus 22, Tatiana Fiodorova, Monotremu, Raluca Popa, Sorin Popescu, Soyons Impossibles, Iulia Toma

În sezonul trecut, Salonul de proiecte a acţionat ca un catalizator pentru producţia de artă contemporană locală, încurajându-i pe artiştii tineri să formuleze propuneri care s-au materializat în doua expoziţii colective ce au prezentat lucrări produse special cu ocazia acestor evenimente. În continuarea acestui demers a fost lansat un al doilea Open Call, iar expoziţia de faţă prezintă selecţia realizată de artista Aurelia Mihai. O trasatură care merită subliniată în legatură cu această expoziţie – şi care constituie poate un simptom al statutului artistului contemporan care alege de multe ori colaborarea, acţiunea comună şi angajamentul în numele unor cauze care trec dincolo de practica/motivaţia singulară, individuală – este prezenţa lucrului în colectiv. Artiştii metabolizează aspecte din realitate, elemente extrase din contextul actual într-o serie de lucrări care nu pot fi grupate dupa un alt principiu decât cel al diversitatii. Într-un moment în care presiuni de diverse tipuri ar putea condiţiona anumite alegeri, ar putea dicta subiecte şi abordari previzibile, uşor de anticipat şi asimilat la nivelul sistemului simbolic şi comercial al artei contemporane, artiştii prezenţi aici acţionează idiosincratic, îşi configurează autonom propria subiectivitate, decupând propriile lor nişe în continuum-ul unei realităţi marcate de criză. Un fir comun poate fi totuşi detectat în încercarea lor de a deturna diverse formate şi reflexe mentale, habitudini sociale, alterându-le şi construind sensuri imprevizibile.

Apparatus 22 lucrează cu fantasma pe care o construieşte industria modei, artiştii dezvăluind momente de adevăr şi emoţii ce ies la suprafaţă prin fisurile unui „construct-al-realităţii-îmbunatăţite”. Ei deturnează limbajul folosit în modă, strategiile ei hipnotizante de seducţie, pentru a imagina un alt viitor, la fel cum şi colectivul Soyons Impossibles deturnează formatul exerciţiilor yoga în scopul revelării interdependenţei dintre transformarea spirituală şi emanciparea politică, întrebându-se dacă reconstrucţia personală prin acţiunile realizate cu propriul corp poate regla injustiţia economică sau discriminarea. Iulia Toma meditează asupra codului social imprimat de purtarea hainelor standard (uniforme, salopete, halate), fiind interesată de mutaţiile survenite în statutul şi reprezentarea muncii feminine, la locul de muncă şi în contextul activităţilor casnice, înainte şi după 1989. În cazul Tatianei Fiodorova şi al Ralucăi Popa, reflecţia asupra trecutului se împleteşte cu elemente extrase din istoriile personale, ambele artiste luând ca punct de plecare lucrări realizate de taţii lor. Fiodorova realizează o carte de artist în care chestionează poziţia artistului în Moldova sovietică, iar Raluca Popa construieşte o animaţie, recontextualizând astfel un corpus de desene în incercarea ei de a rememora – şi totodată analiza – demersul tatălui ei. Trecând de la experienţa personală la investigarea realităţii exterioare, Sorin Popescu exploatează precaritatea mobilierului urban transformându-l într-un dispozitiv fotografic rudimentar. În acest fel, imaginea este rezultatul unui act care suspendă complet implicarea subiectivă a artistului, acţionând şi ca un comentariu critic asupra hiper-tehnologizării prezente. Rezonând cu panica actuală privind iminenţa sfârşitului lumii, colectivul Monotremu propune o viziune optimistă în care distrugerea este sarbatorită într-o coregrafie spectaculoasă, căci, dupa cum consideră artiştii, ceea ce distrugem şi celebrăm se află într-o relaţie de interdependenţă totală.

Pornind de la premisa că în România posibilităţile de producţie în arta contemporană sunt aproape inexistente, iar artiştii din generaţiile noi întâmpină mari dificultăţi în a-şi concretiza proiectele, Salonul de proiecte îşi propune să acţioneze ca o platformă pentru încurajarea unor practici artistice care abordează problemele actuale din societatea românească, reflectând asupra contextului contemporan.

Salonul de proiecte este o iniţiativă a Magdei Radu şi a Alexandrei Croitoru şi se desfaşoară în spaţiile din Calea Moşilor, nr. 62-68, etaj 2, Bucureşti, cu sprijinul financiar şi logistic oferit de MNAC. Această iniţiativă îşi propune realizarea unor expoziţii, prezentări şi dezbateri care se vor focaliza asupra artei contemporane din România, punând producţiile tinerilor artişti într-un context generaţional mai larg.

Salonul de proiecte

salonuldeproiecte@gmail.com

www.salonuldeproiecte.ro

www.facebook.com/salonuldeproiecte

Запись Salonul de proiecte «Ceea ce distrugem şi celebrăm în acelaşi timp»// 13.12 впервые появилась Locals.