Четвертое издание SCA пройдет с 21 по 26 октября в нескольких знаковых пространствах Кишинева, известных своим автономным способом функционирования и обращающихся к различным моделям самоуправления: Apartamentul Deschis, Bunker, Casa Zemstvei, Șciusev 60, Țol, а также в Музее истории города Кишинева, который располагает проектным пространством – террасой на последнем этаже, доступной независимым культурным инициативам, и в других общественных местах.

Как платформы для производства и презентации современного искусства, эти локации примут разнообразную программу:

• Открытые мастерские и репетиции для широкой публики,
• театральные спектакли и перформансы,
• выставки визуального искусства и кинопоказы,
• презентации, круглые столы, вечеринки и другие события, которые будут затрагивать актуальные темы и конфликтные вопросы общества, а также исследовать роль искусства в укреплении социальной сплоченности.

Программу SCA2025 можно посмотреть здесь.

Запись С 21 по 26 октября в Кишиневе пройдет четвертое издание Альтернативных культурных пространств впервые появилась Locals.

Artist talk de Anne Beth Albagli [US], urmată de o discuție

Această prezentare se va concentra pe ecranizarea unor lucrări video selectate, proiecte comunitare și instalații care rezonează cu timpul petrecut în cadrul programului KIOSK AIR.

Întâlnirea va avea loc în limba engleză

Anne Beth Albagli [US] explorează noi modalități de a asista la un peisaj și relația acestuia cu lumile umane și non-umane, examinând contextele culturale din care se nasc acestea și straturile de manipulare care le modelează. Instalațiile sale recente bazate pe video acordă o atenție deosebită transcorporealității care se găsesc în peisajele modelate de factorul puterii – fie că este vorba de guvern, armată sau industrie. Prin cercetare de arhivă și de teren, joc și proiecte implicate în comunitate, ea explorează percepția cuiva despre sine că existând dincolo de corp prin relațiile cu lumea vie, să vedem porozitatea corpului nostru și să construim reverență pentru o existență colaborativă.

Запись Re-publica lucrătorilor culturii – „Auto-organizare pe timp de criză” cu Anne Beth Albagli [US] @ Zpațiu впервые появилась Locals.

Sună intrigant?

Ia-ți prietenii și vino la noi!

Distracția și buna dispoziție este asigurată!

De banii adunați va beneficia familia social-vulnerabilă Onisim din Călărași, care au rămas fără loc de trai, în urma unui incendiu.

Poți deveni erou venind şi făcînd cumpărături în cadrul tîrgului nostru. Totodată, chiar tu poți contribui la desfășurarea acestuia:

a) Poți face donații (haine, încălțaminte, accesorii, cărți, jucării), care, ulterior, vor fi vîndute de noi în cadrul tîrgului. Ne scrii în privat.

b) Te poți înregistra ca voluntar pentru a găti prăjituri, brioşe sau alte delicii culinare, pe care noi le vom comercializa în cadrul tîrgului.

Evenimentul Be The Hero este organizat de grupul de inițiativă Charity Up, format în cadrul proiectului TeaM, inițiat de mișcarea civică Tinerii Moldovei.

Запись Be The Hero впервые появилась Locals.

Concertul s-a desfășurat în cadrul turneului de lansare a albumului lor de debut numit „Shout”. Alături de Moldova, și Ucraina cu Belarus vor avea ocazia să descopere muzica band-ului.

The HYPNOTUNEZ, originară din Ucraina, face muzică de gen shout-swing, swingcore și jazzpunk. Membrii trupei sunt Gera «The Hypno» Louidze — vocal, stand-up bass Oleh Prokopchuk — chitară, Sergey Suzdalcev — tobe, Timur Akhtamov — saxofon și Vladimir Linnik — trombon.

Mai jos puteţi descoperi atmosfera creată de muzica "hypno" a trupei The HYPNOTUNEZ, prin câteva fotografii hipnotizante:

Iată și o secvență video pentru a auzi muzica jazz a trupei The HYPNOTUNEZ și a vedea dansurile energice ale publicului:

Запись Concert de jazz hipnotic de la trupa The HYPNOTUNEZ, la Muzeul Zemstvei впервые появилась Locals.

Запись Cum putem ajuta orașul? @ Muzeul Zemstvei впервые появилась Locals.

Запись Концерт Медитативной Музыки впервые появилась Locals.

Запись YARDSALE «Indian summer» впервые появилась Locals.

George Roșu (vorbind despre el la persoana a treia) se ascunde după titlul de ilustrator. Ilustrează categorii de oameni inventate special pentru a fi ilustrate. Si daca asta nu era deja destul, mai adaugă și niște urme de poveste sub formă de reproș sau chiar acuzații. Zice ca îi plac poveştile şi cafeaua, fondantul şi pisicile, filmele vechi şi muzica, cărţile cu poze şi romanele traduse bine, poeziile adevărate şi poeţii reali, desenele de copii şi teatrul de păpuşi, teatrul serios şi umorul isteţ, Woody Allen şi Fraţii Grimm.

Se gândește să facă niște desene despre viaţa lui Sherlock Holmes și o balenă în care locuia o familie.

We Singing Colors e o trupă din București, si după cum deja stim, concertele lor sunt ca o întâlnire între prieteni, deschise, intime, amuzante și foarte prietenoase.
Ajung la Chișinău ca să aduca primul lor album “Made of wool, made of heavy metal”.

Trupa a fost inființață în 2010, la inițiativa lui Andrei Hațegan, ca un proiect personal, pe lângă trupa The Amsterdams.
La îmbinarea dintre instrumente acustice, sunete electronice naive si muzică bazată pe armonii vocale, găsim trio-ul We Singing Colors. Pentru ei, cel mai scump instrument muzical e sufletul, care stă la baza tuturor pieselor lor.

Explorează și experimentează ținuturi muzicale diverse, iși scriu propriile povești și speră ca lumea să intre în ele, de la instrumentele folosite (chitară, clapă, dar și mini-instrumente ca triola, oua, chimes) până la locurile in care au susținut concerte: cluburi, cafenele, festivaluri din București, Iași, Timișoara, Târgu-Mureș, Cluj, Chișinău, dar și spații mai puțin obișnuite: pe acoperișuri, în parcuri, în taxi.

Iată câteva din piesele lor:

Запись Lucrările ilustratorului George Rosu ajung la Chișinău alături de un concert We Singing Colors впервые появилась Locals.

Ne plac mult cei de la We Singing Colors și am decis să-i scoatem la o vorbă bună, să discutăm despre muzică, inspirație și noul lor album “Made of wool, made of heavy metal” cu care ajung și la noi.

Pornit în 2010, inițial ca proiect solo al lui Andrei Hațegan (The Amsterdams), We Singing Colors a devenit în scurt timp trupă full time cu live-uri și videoclipuri. În aprilie 2014, au lansat primul lor album, în care au pus toate lucrurile bune care li s-au întâmplat în cei 4 ani, plus multe piese noi.

Cine sunteți voi? Care e povestea din spatele We Singing Colors?

Proiectul a început în urmă cu 4 ani, atunci când mi-am dat seama ca vreau să explorez și alte zone muzicale pe lângă The Amsterdams. Mai liniștite, în care singura decizie de compoziție și tot controlul să fie la mine.
A fost foarte instinctual, am ajuns acasă după o noapte lungă, am compus o piesă, am căutat versuri de la Edgar Allan Poe pe net și câteva ore mai târziu, am găsit și numele. Inițial era We Sing In Colors, ulterior simplificat/complicat în We Singing Colors. Piesa la care mă refer se numește “Alone”, e și ea pe albumul lansat anul ăsta.
Înainte de primul concert, cu o luna, i-am propus Roxanei sa cânte cu mine, am repetat și de atunci am mers tot înainte cu concerte, clipuri și multe piese compuse. În vara anului trecut ni s-a alaturat la tobe Vlad Ionescu, iar de curând avem și un colaborator (momentan) la bass, Narcis Axinte (Harlequin Jack & more).

La Chișinău veniți cu primul vostru album „Made of wool, made of heavy metal”. Care e mesajul albumului, ce semnifică acest nume?

E primul nostru album și trebuia să fie o sumă a ceea ce am făcut în tot timpul ăsta. Am adunat toate single-urile, am ales și am ajuns la 11 piese care reprezintă fiecare câte o etapă din ce a însemnat trupa. Numele îl aveam de foarte multă vreme în minte, s-a ales singur cumva și cred că exprimă cel mai bine ceea ce facem noi. “The duality of mankind, sir”, vorba soldatului din filmul Full Metal Jacket.
Chiar ne-a zis cineva că avem un sound foarte “wooly”. Mesajele albumului se află ascunse în versurile fiecărei piese și cel mai bine se descifrează la un pahar de vin, cu coperta albumului în mână și cu cd-ul în cd player, pentru cei care mai folosesc așa ceva.

Despre ce e muzica voastră, în ce gen o încadrați?

În genul “muzica de ascultat și de dat mai departe daca ți-a spus ceva”. E despre cum jobul perfect înseamnă de cele mai multe ori sfârșitul lumii (End of the world), despre lupi dezbrăcați care aleargă noaptea pe bulevardul Magheru (Cântec de seară) sau minciunile de pe Facebook (Daydreams).
E multă dragoste în piese, fie ea impărtășită sau nu, dar e multă dragoste acolo și voie bună cât cuprinde, chiar și în tristețea anumitor piese. Cum ziceam, dualitatea din numele albumului vine în primul rând din piesele pe care le facem.

Se știe că vă place să cântați în locații mai puțin obișnuite cum ar fi taxi, parcuri, acoperișuri. Există o altă locație inedită în care visați să dați un concert si nu ați apucat s-o faceți?

Sub turnul Eiffel.

Pentru cine cântați voi? Cine este fata sau băiatul care vă ascultă muzica?

Publicul e foarte divers și asta ne face să credem că suntem pe drumul cel bun. Am început să mă feresc de oamenii care ascultă un singur gen de muzică, merg în același club și vorbesc despre același lucru. Și când zic asta, mă feresc mai ales de mine. Am văzut că nu prindem foarte mult la naziști și la cei cu urechi pătrate.

Unde țintiți să ajungeți cu muzica voastră?

Cred ca e același vis de când ne-am apucat, să ajungem să facem cântecul perfect. Să-l asculți și să zici, “vai, dar știu piesa de când m-am născut, chiar ei o cântă? Wow”. Și în principiu să ajungem să ne cântăm piesele în toată lumea, pentru că momentan nu știu o limbă mai universală decât muzica.

Ce vă place la Chișinău și ce melodie de pe albumul vostru credeți că s-ar potrivi s-o ai în căști pe aici?

Cu siguranță “Cântec de seara” e de ascultat în căști într-o zi de august / septembrie, pe la 9 seara. La Chișinau am avut parte tot timpul de o primire ca-n filme, public curios, vreme aproape perfectă, mancare mai bună ca în România, deci ne place cam tot.

Cum se naște muzica voastră?

Dintr-o idee sau un vers care te lovește pe stradă sau în timp ce ții chitara în mână. Restul se dezvoltă la sală. Dar de cele mai multe ori, există o presiune pozitivă sau negativă care te face să “scuipi” piesele din tine ca un vulcan. Cred că momentul ăla trebuie valorificat la maxim.

Care a fost cel mai inspirațional moment pe care l-ați avut în istoria We Singing Colors?

Uite, de exemplu atunci când am ales să luăm taxiul condus de șoferul cu o singură mână și să filmăm “Day for my eyes” înăuntru. M-am întâlnit recent cu domnul Manuta, a rămas că mergem să facem episodul 2.

Care a fost cel mai nebun lucru pe care l-ați făcut in viața voastră?

Am aterizat cu parapantă într-o cireadă de vaci, fix la primul zbor singur.

Ce vă place să faceți atunci când nu sunteți prin studio, la înregistrări sau concerte?

Să merg mult pe jos, mai nou m-am băgat tare pe Solitaire, și să vizitez cât mai multe locuri în care nu am ajuns în viața mea. Mi-ar placea la Chișinau să văd Parcul Valea Morilor, am tot auzit de el, am trecut pe lângă, dar nu am apucat să intru.

Ce muzică/trupe vă inspiră?

Îmi dau seama că ascult mult mai puțină muzică decât înainte, dar reascult din ce în ce mai atent și cu alte urechi trupe care nu-mi ziceau nimic înainte. Acum, de exemplu, Enigma.

Detalii eveniment

Запись WE SINGING COLORS ajung la Chișinău cu noul lor album (INTERVIU) впервые появилась Locals.

George Roșu (vorbind despre el la persoana a treia) se ascunde după titlul de ilustrator. E din Brașov, România.
Ilustrează categorii de oameni inventate special pentru a fi ilustrate. Și dacă asta nu era deja destul, mai adaugă și niște urme de poveste sub formă de reproș sau chiar acuzații.

Ne place mult ce face George, dar ne-am gândit că cel mai bine ar fi să-l lăsăm chiar pe el să ne povestească despre lucrările sale și cum acestea prind viață, întrun interviu realizat de Veronica Țurcanu.

V.Ț: Ce-a fost la început, desenul sau cuvântul?

G.R.: A fost desenul dar cuvântul era pe aproape. Desenele aveau titluri care uneori erau explicaţia sau continuarea desenelor. Asta pentru că desenez foarte prost. Apoi titlul a intrat in desen şi câteodată desenul aşa cum îl ştiam lipsea, titlul devenind astfel desenul. Asta era acum vreo 18 ani dar nici în ziua de azi nu mi-e foarte clar când desenul e doar desen şi când cuvântul scris e doar cuvânt scris şi nu desenat. Am câteva desene despre asta.

V.Ț: Când a început boala asta cu ideile?

G.R.: Vine din altă boală numită plictiseală sau mai nou ADHD. Din şcoală, unde orice om zdravăn la cap ar trebui să fie plictisit, deci să-şi caute ceva de făcut. Eu mi-am găsit asta în clasa a 7a.

V.Ț: Cum "ai știut" că ăsta e stilul care te reprezintă? Când s-a produs întâlnirea?

G.R.: Nu prea îmi dau seama dacă e stil. Oricum, cred că stilul este un mit. La fel şi talentul. E vorba de scris de mână şi de povestit. Se poate spune că cineva scrie de mână într-un stil sau altul? Sau că are talent la scris de mână? Fără să atacăm caligrafia care este trendy zilele ăstea. Cât despre desene, cum ziceam, desenez foarte prost iar neîndemânarea sau stângăcia nu ar trebui să fie stil. Singurul element de stil ar fi poate subiectele. Dar am mari dubii că e aşa. Am putea înlocui stil cu personalitate şi aia vine cu timpul şi se modifică în timp.

V.Ț: Mergi des la pescuit, bei ceai de mentă, sau de unde vine inspirația?

G.R.: Nici peşte şi în nici un caz ceai. Întrebările despre inspiraţie sunt cele mai grele. Habar n-am nici de unde, nici de ce, nici ce este. Ştiu doar că îmi plac poveştile şi cafeaua, fondantul şi pisicile, filmele vechi şi muzica, cărţile cu poze şi romanele traduse bine, poeziile adevărate şi poeţii reali, desenele de copii şi teatrul de păpuşi, teatrul serios şi umorul isteţ, Woody Allen şi Fraţii Grimm. Poate de acolo vine şi insipiraţia. Habar n-am.

V.Ț: Cum o trezești dacă doarme prea mult?

G.R.: Din păcate nu se poate controla dar am observat că cele mai bune idei îmi vin pe stradă în situaţii când nu am cum să le notez şi bineînţeles le uit.

V.Ț: Ai vreun gând pe care îl crești demult pentru un desen dar de care te-ai atașat prea mult iar acum nu mai poți să-l lași să plece?

G.R.: Sunt vreo două serii. Una despre viaţa lui Sherlock Holmes şi una despre o balenă în care locuia o familie. Sunt atât de multe idei strânse acolo încăt e foarte posibil să mă apuc de altceva. Mai e o carte pentru copii care nu cred că o să ajungă undeva. Se cheamă “ Ghidul otrăvurilor pentru copii”.

V.Ț: Despre ce n-o să desenezi niciodată?

G.R.: Despre asta.:)
Şi despre cât de snob sau cât de înfumurat sunt. Ar fi prea mult de desenat.

V.Ț: Sunt lucrări despre care ai vrea să uiți?

G.R.: Nu, dar sunt lucrări pe care le-am uitat. Iată că viaţa este totuşi fair.

V.Ț: Pentru cine desenezi?

G.R.: Nu am o ţintă precisă. Pentru poveste, pentru cine pricepe, pentru cine-şi pune mintea, pentru mine, pentru pisici.

V.Ț: Îți place să urmărești reacțiile pe care le trezesc lucrările tale? Care dintre medii e mai favorabil pentru asta, on/ offline?

G.R.: Ambele medii îmi plac dar reacţiile diferă. E normal să fie aşa. În online ne credem mult mai dezinhibaţi şi înţelepţi iar offline suntem cumsecade şi desigur prefăcuţi. Cred că se cheamă PR. Şi cum zicea un PRist dintr-un film (prost) “everything is PR”.

V.Ț: Ce te-ai fi făcut dacă nu erai desenator?

G.R.: Scriitorfotografdesigner. Prezentator de ştiri ca să pot să devin autor de carte. Sportiv ca să pot să devin om de cultură. Jurnalist de doi bani ca să pot să devin poet sau fotograf. Divă că asta e cel mai practic.

V.Ț.: Cum ti s-a parut ideea de a expune la Chisinau?

G.R.: Îmi plac toate ideile care au legătură cu expusul mai ales dacă implică şi trupa mea preferată din Bucureşti

V.Ț: Acum zi sincer, cine-ți face desenele și cine-ți scrie textele?

G.R.: Am 12 interni care fac asta în două schimburi şi o secretară care face cafea şi îmi citeşte ce au scris ei dimineaţa când ajung la hala pe care am cumpărat-o special pentru asta. Dacă îmi place ceva trimit textul şi desenul la PR Manager care îmi spune dacă şi când e bine să fac desenul public. Din când în când îmi împuşc PR Managerul. E greu să găseşti unul care ştie ce face. Plus că asta îi motivează pe interni. De acolo desenul ajunge pe contul de FB şi pe blog. Ambele fiind gestionate de pisica mea Suzuka care de fapt a răspuns şi la întrebările ăstea.

Запись De vorbă cu George Roșu впервые появилась Locals.

Тоннель, в котором будут представлены работы нескольких молодых художников, а точнее коридор Арт-Лабиринта - и в нем тоже, вероятно, есть тот ответ.

будут представленны работы художников:

Аня Африкян. Толик Сафрони, Елена "Ромашка" Милушкина, Екатерина Миних, Катя Сорочану, Саша Сюзам,  Сергей Чёрный, Валентин Канцарин, Макс Гаус, Еrrorless bird, KA (Катя Литвинова), Сердар аль Абу.

Запись «Lost In Tunnel» — выставка современного искусства впервые появилась Locals.

As David aka Dawee will leave Moldova soon, we will use this opportunity to also celebrate his farewell. DJ Codek will join him for this event and play some Jazzy Vibez during the night..!

Looking forward to welcome all of you!

INFO
068324542
079287736
www.art-labyrinth.org

Запись Open Air: Island in the Sun #4 w/ DJ Codek & Dawee (Farewell Edition) впервые появилась Locals.

«De la abis spre deschidere – Act fotografic, performance și plenitudine supremă» continuă lucrarea artistică «Natură în abis» lansată în 2009. Este o cercetare de durată a cărei preocupare centrală este afirmarea actului fotografic ca performance, devenit astăzi performarea fotografiei. În ciuda faptului că se află încă într-un stadiu incipient, proiectul «De la abis spre deschidere» a beneficiat deja de o prezentare publică în 2009, în interiorul bazinului fostei mănăstiri Sfântul Francis, astăzi clădirea care găzduiește Facultatea de Arte din cadrul Universității din Lisabona, iar la Chișinău, capitala Moldovei, la ARThotel, sub titlul «Acum, când acceptăm golul».

Aceste experiențe privesc materialitatea corpului, iar fotografiile vizează concretețea materialului. Corpul care este expus lumii, energiei și care, de asemenea, emană energie.

Autoarea atribuie anumite sensibilități materialului, acolo unde structura oferă clarificări și conținut pentru imprimare. Imprimarea a ceea ce acest material deosebit de sensibil poate înregistra, poate fixa.

Corpul, în materialitatea sa, este supus schimbării și entropiei – un corp concret, un corp material, un corp al casei, un corp care este supus dezordinii naturale a lumii.

Un corp sensibil care are o oarecare materialitate sensibilă, în care realul este prezent, iar acesta poate fi abordat și palpat.

Oamenii elaborează practici care ne dau posibilitatea de a înregistra ceea ce nu se vede, de a crea un fel de cartografie care face vizibil ceea ce nu putem observa.

Aparatul de fotografiat nu este un mediu prin excelență, operând între noi și lume – este mai degrabă propriul nostru corp-substanță-materie-sensibilă la fel ca și corpul lumii care performează fotografia.

Lucrările prezentate la Casa Zemstvei din Chișinău reunesc trei serii de imagini: acelea care înregistrează / documentează performarea apartamentului care afectează fructele, plantele, semințele și foaia de hârtie, așezate pe balcon, acelea care înregistrează performarea spațiului public în oraș și, în final, acelea care înregistrează performarea pădurii. Apartamentul este cel care fotografiază, este orașul cel care fotografiază, este lumea ca aparat de fotografiat.

Pe lângă imaginile prezentate în expoziție, se pot găsi și materiale care reprezintă lucrarea în sine și care au devenit elementul central al performance-urilor documentate – desenele de lumină, ca și desenele atmosferei, ale vântului, ale căldurii, ale umidității – desenele-fotografie ale tuturor tipurilor de energie în mișcarea perpetuă care reprezintă viața, care sunt sau nu corporale.

Expoziția este o introducere în proiectul doctoral început la care Ana Nobre lucrează din 2011.

Ana Nobre: Ourique, 1984. În prezent își face doctoratul în Artă și Multimedia la Facultatea de Arte Plastice – Universitatea din Lisabona, cu o bursă oferită de Fundatia portugheză pentru Știință și Tehnologie. A făcut masteratul la facultatea Artă Multimedia – Instalație și Performance, absolvind Comunicare și Design la aceeași universitate. Realizează și își expune lucrările, regulat, în Portugalia, Italia și Republica Moldova.

chiosc.oberliht.com

Запись De la abis spre deschidere — Performance-ul fotografiei впервые появилась Locals.

Vă invităm vineri, la vernisajul Expoziţiei de postere de film, realizate de Alexandr Savko

“Nu în zădar în limba rusă cuvintele "cinema" şi "vin", au o diferenţă de o consoană (кино – вино). În special proximitatea acestor două se manifestă în ţările cu o lungă tradiţie de vinificaţie, cum ar fi Republica Moldova, locul natal al aristului Alexandr Savko.

Cui îi pasă de cinematografia moldovenească, dacă chiar şi Hollywood-ul şi Bollywood-ul nu mai ştiu ce să fac cu propria producţie? Da, prin lume apar nişte valuri scurte de vogă pentru  producţia de cinema din Bulgaria, Croaţia şi Slovacia. Dar acestea se dizolvă rapid în oceanul global al industriei de film. În cel mai bun caz, o astfel de prognoză pe termen scurt se poate face cu privire la cinematografia moldovenească.

Acelaşi pronostic se poate face cu referinţă la vinul moldovenesc. Da, oamenii născuţi în Uniunea Sovietică îşi mai amintesc denumirile magice a vinurilor moldovenești: "Feteasca", "Viorica", "Grătieşti", "Morion", "Leana" ... Acestea sună ca nişte denumiri ale filmelor de lux despre elfi, hobbiţi sau personaje din "Stаr Тrеck". Chiar şi mirosul şi gustul acestor vinuri se mai păstrează în nări, pe limbă şi pe cerul gurii. Dar cine mai are nevoie astăzi de vinul moldovenesc? Maghiarii nu ştiu cum să-şi vândă splendidul său "Tokai", francezii, italienii şi spaniolii îşi dădăcesc preţioasele plantaţii de vie, fiind nesiguri în sensul eforturilor sale, portughezii rămân nedumeriţi: de ce britanicii nu vor să mai plătească bani pentru sacrul lor porto. Iar Europa, între timp, devine tot mai mult acaparată de vinurile plicticoase şi mediocre din Australia, America Latină şi Africa de Sud. Care "Leana"? ...

Din cele spuse reiese că: filmul l-am văzut, vinul l-am băut. Sticlele se rostogolesc de-a lungul rândurilor, între scaunele din cinematograful plin de praf şi miros de sudoare. E timpul de ieşit la aer curat, fie sub lună, fie sub soare. Anume despre aceasta vrea să ne vorbească autorul colecţiei de postere.

În aerul curat, la fel, pot apărea nişte fantome şubrede a vampirilor Carpatici, frumoasele cu ochii negri imediat se transformă într-un păianjen cu colţi groaznici. Dar aceasta nu ne mai sperie. Pentru că posterele ne spun: nu vă fie frică de locomotivă (fraţii Lumiere). Ea este o iluzie, o fantomă ce se profilează pe pânză albă. Cu toate acestea, după cum se ştie, să scapi de o iluzie, este foarte dificil.” (text de Nikita Aneponimos)

Eveniment organizat de Centrul pentru Artă Contemporană, Chişinău KSAK
Str. Bănulescu-Bodoni 5, ap. 2
Tel. + 373 22 237272
www.art.md

Запись «CINEMA, VIN ŞI…» впервые появилась Locals.

Музей земства — название из прошлого. Это здание, расположенное на улице Щусева между улицами Мария Чеботарь и Сфатул Цэрий, является первым местом, где проводились выставки сегодняшнего Национального музея природы и этнографии.

Ещё в далёком 1842 году было принято решение о постройке приюта для детей, место положения было выбрано между Боюканской и Мещанской улицами (такое название имела улица, где сейчас расположен музей). Открытие приюта состоялось в 1856 году. В приюте был создан первый на то время Ботанический сад, где была собрана вся флора Бессарабии.

Уже в 1883 году здание приюта было передано Земской управе, а сам приют нашёл для себя другое место.

Земство – выборный орган местного самоуправления, который возглавлялся предводителем местного дворянства. Земства занимались строительством и обустройством школ, медицинских учреждений, дорог, мостов, благотворительностью.

Все эти помещения земство распредедило для своих нужд и в 1889 году на этой территории была организована Бессарабская сельскохозяйственная и промышленная выставка. Она получила большой резонанс в Бессарабии. В связи с громким успехом было принято решение о том, чтобы здесь при земстве создать постоянно действующую сельскохозяйственную выставку для всей Бессарабии.

Для выставки 1898 года управа сделала две симметричные пристройки к основному зданию – в том же архитектурном стиле. Здание, заняв весь квартал, тогда и обрело теперешние очертания.

В 1900 году земскому музею передали, в качестве лаборатории, главного хранителя музея Франца Остерманна (см. там же) дом на углу Когылничану и Марии Чеботарь.

В 1918 году земство перестало существовать, всё здание ее управы отошло музею, и абсолютно весь квартал был «музейным» до 1932 года.

С 1932-го по 1938-й его передали агрономическому факультету Ясского университета. Немногим изменилась судьба дома на Щусева и после войны. Перейдя во временное пользование сельскохозяйственному институту, оно долго оставалось в распоряжении ветеринарного факультета.

Вопрос о возврате его музею стали поднимать еще в 60-х годах – не хватало площадей для экспозиций, для хранения экспонатов, но здание вернулось музею лишь в 2010 году. Тогда появилась и вывеска «MUZEUL ZEMSTVEI» (до этого некоторое время красовалась надпись «Ломбард», оставшаяся после съемок сериала о Котовском), и планы разместить там накопившиеся за многие годы коллекции, обустроить фондо-хранилище. Мечтали и о восстановлении лаборатории Франца Остерманна, чтобы музейный квартал мог называться так по праву.

В феврале 2012 кабинет министров принял решение передать дом на Щусева Румынскому культурному институту, в марте 2012 решение было одобрено парламентом. Дальнейший план был такой — реставрация здания, часть из отремонтированных помещений отойдет распоряжение Этнографического музея, часть Румынскому культурному институту, по инициативе которого, в Молдове будет создана национальная школа подготовки специалистов-реставраторов исторических памятников.

По материалам:  oldchisinau, Ирина ЛЯХОВА "Кишинёвский обозреватель", Кудрявцева Елена free-time.md

Запись История Кишинёва: Музей Земства впервые появилась Locals.

În ajunul Zilei internaţionale împotriva homofobiei, marcată anual pe 17 mai, ne întrebăm: De unde în societatea moldovenească, cea diversă şi paşnică, îşi ia rădăcini xenofobia şi anume una din formele ei - homofobia? Cine o cultivează şi culege roada? Dacă ea, în general, prezintă pericol pentru societate, care sunt metodele de dezrădăcinare a acesteia?

O temă controversată pentru unii şi univocă pentru alţii.

Moderatori:
Angela Frolov, activistă pentru drepturile LGBT
Alexandru Ciobanu, medic psihiatru, psihoterapeut

Dezbaterea publică este organizată în cadrul Festivalului comunităţii LGBT din Moldova "Curcubeul peste Nistru", ediţia a 12-a

Запись Dezbatere publică: Rădăcinile homofobiei în societatea noastră cea tolerantă впервые появилась Locals.

Скромную попытку совместить древность с техническим прогрессом в противовес кибер панку, где техпрогресс слился с моральным упадком, остается оценить вам — едва живому ценителю изобразительного искусства города Кишинева Республики Молдова.

Время открытия: пятница, 15 марта, 19:33

Info:
art-labyrinth.org
069387449
079287736

Музей Земства на Google Maps
Страница события на Facebook

Запись «Сегмент №33» — Персональная Выставка Сердара аль Абу// 15.03 впервые появилась Locals.

ПЯТНИЦА, 01 Февраля

Bancnotele Perioadei 1759 - 1918 @ Muzeul Naţional de Artă al Moldovei

Adresa: str. 31 August 1989, 115
Vernisaj: Vineri, 1 februarie, ora 15:00

În perioada 01 februarie - 03 martie 2013, cu suportul acordat de Ambasada Republicii Cehe la Chişinău şi de Guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei, la Muzeul Naţional de Artă al Moldovei va avea loc expoziţia sub denumirea "Bancotele Perioadei 1759 - 1918".

Aici vor fi prezentate şi primele monede unice europene, şi la fel evoluţia lor pe parcursul acestei perioade.

mnam.md

Midnight Marauders @ Spălătorie

Adresa: str. M. Eminescu 72
Start: 21:00

Vineri, 1 februarie, sunteţi bineveniţi la experimentul electronic de la isti, Roumsey, Gonzo şi ElectriqueAvenue. Gălăgia începe la 21.00 la uşile "Spălătoriei".

Line-up:

• Roumsey - 2Step / Experimental Hip hop
• isti - Garage / House
• Gonzo - Electronica
• ElectriqueAvenue - Abstract Hip Hop / Techno

Guest:
Some dude with 3D mapping visuals

Intrare liberă, dar cu contribuţie opţională - Plăteşti cât doreşti.

Pagina evenimentului pe Facebook

SWMC’13 Pre-Party Tour @ Tesla Sound Room

Адрес: ул. Узинелор 11
Начало: 23:00

Дамаскин Стас (Lo) и клуб Tesla Sound Room представляют впервые в Молдове мероприятие в рамках препати тура Зимней Музыкальной Конференции в Сочи 2013 (SWMC’13) — ARKADY AIR (Moscow / SWMC / Kazantip Republic Ministry of Music Culture / Pleasure Garden Music).

ВНИМАНИЕ! Если кто-то хочет поехать с делегацией из Кишинева, пишите в личку Дамаскину Стас (желающие получат 20% скидку на аккредитацию).

Страница мероприятия на Facebook

MOOM @ Kurabu

Адрес: ул. Миорица, 1
Начало: 23:00

Казалось бы, в такой холод нужно сидеть дома, но это всего лишь голос лени! Нужно танцевать, двигаться, радоваться, пить и веселится, поэтому самое разумное решение — это провести пятничный вечер в хорошей компаний, под самый динамичный бит этого города!

MOOM вас приглашает посмотреть на все с другой стороны, начать новою главу — CHAPTER 1.

Украинский проект с лаконичным и запоминающимся названием был рожден в начале 2009 года.

Line-up:

• iO (Mulen Records)
• Rhoma
• Alex E & Sammy W (Tobus Records)
• Vzorov (Kurabu Records)
• Stereofly
• Dubfound (Tobus Records)

Страница мероприятия на Facebook

СУББОТА, 02 ФЕВРАЛЯ

Вечер поэзии @ Art Labyrinth

Адрес: Сфатул Цэрий 8
Начало: 17:00

"Iosif şi Amanta Sa" @ Teatrul Eugen Ionesco

Adresa: bd. Grigore Vieru, 11
Start: 18:00

Potrivit textului biblic, relaţia lui Iosif cu soţia lui Potifar se încheie odată cu trimiterea lui Iosif la închisoare. După eliberare, el devine mare demnitar la curtea faraonului, dar nicăieri nu se pomeneşte nimic de femeia care l-a nenorocit. Este aproape imposibil ca cei doi să nu se fi întâlnit. În piesă se fac tentative imaginare a unor «legături primejdioase». Chiar dacă Iosif, în repetate rânduri, încearcă din răsputeri să evite femeia fatală, ghicind viitorul în cupa sa, destinul nu poate fi fentat. El repetă, implacabil, traseul supliciilor sufleteşti la care a fost sortit.

Spectacolul se joacă în limba română cu subtitrare în engleză şi rusă.

Preţ bilet: 50, 80, 100, 130, 150 lei

tei.md

Воскресенье, 3 января

Восстановим Кишинёв: «Воскресник» @ Ротонда

Адрес: Комсомольское Озеро "Valea Morilor"
Начало: 12:00

3 февраля — Воскресник на Ротонде (Каскадная лестница) — пройдёт первое «собрание» группы «Восстановим Кишинев!»

«Восстановим Кишинев«/ «Să reconstruim orașul Chișinău» — это группа людей, объединённых простой и понятной идеей — восстановлением архитектурных памятников Кишинёва.

Первая инициатива группы — восстановление ротонды и каскадной лестницы, которая была когда-то излюбленным местом отдыха для всех кишиневцев и гостей столицы.

Подробнее - тут.

В художественной галерее "ARTIUM" (3-й этаж, торгового центра "Shopping MallDova") работает выставка "По следам Шагала в Израиле", организованная посольством Израиля в Кишиневе.

Союз художников Молдовы, Выставочный центр им. Брынкуша приглашают на юбилейную выставку современного искусства Ассоциации русских художников в Молдове M-ART (30 января – 17 февраля).

 la Spălătorie (str. Eminescu 72) va avea loc seară de «Cartoon&Cartof».

Deci, ce vă aşteaptă:

• proiecţie de animaţii
• foc în şemineu
• atmosferă plăcută şi călduroasă
• public interesant
• cartofi copţi - for free!
• barul cu tot felul de băuturi calde şi reci, pentru a vă menţine buna dispoziţie
• şi cu gustări pentru orice poftă

"Посиделка" va fi în sala de fumători şi va începe la ora 18:00, dar barul se deschide la 17:00 aşa că sunteţi bineveniţi şi înainte de începutul proiecţiei.

Open Mic @ Art House Cafe

Adresa: str. Grigore Vieru, 11
Start: 18:30

Duminică seara sunt aşteptaţi toţi doritorii de a cînta sau de a asculta muzică live la o bere.

Lista participanţilor:

• Angelina Mistreţ
• Ştefan Boghean
• Nicolai Munteanu
• Serj Popovici
• Rodica Olişevschi
• Pasha Cibric şi Katherine Wheel
• Andrei Glavan
• Marcella Cumpata
• Ion Morosanu
• Ronin Terrente
• Pelin Artidi
• Iurie Burlacu

Taxa de intrare: 10 lei (pentru sunet şi cîte o bere la participanţi)

Pagina evenimentului pe Facebook

Запись ПЛАНЫ НА WEEK-END// 01-03.02 впервые появилась Locals.

Muzeul Zemstvei, str. Sciusev 103

7 & 8 septembrie

20.00

regia
WOJTEK ZIEMILSKI (Polonia)

Запись Teatru-spălătorie: FICȚIUNE by WOJTEK ZIEMILSKI @ Muzeul Zemstvei// 7 & 8 septembrie впервые появилась Locals.

Еvenimentul are loc in intervalul 3-7 iulie, la Muzeul Zemstvei, intersectie str. A. Șciusev si Maria Cebotari.

Pentru cei ce nu cunosc ce eveniment e asta, ascultati-l pe domnul Sergiu Voloc.

NOU! "Cinemaliga noastra" de Sergiu Voloc. from Kinematique on Vimeo.

Am dat startul ÎNREGISTRĂRII ONLINE la evenimentul din 3-7 iulie. Țineţi cont că semnarea actelor în cadrul evenimentului CINEMALIGA este o PROCEDURĂ OBLIGATORIE. Acest lucru este necesar pentru a asigura respectarea drepturilor ce vă aparțin pentru filmele create în cadrul evenimentului, dar și pentru promovarea lor de dupa.

Formularul de aplicare Cinemaliga

Regulamentul evenimentului.

Înregistrarea participanților va fi posibilă PE TOT PARCURSUL evenimentului.

AVERTIZARE!
Accesul la eveniment se va face doar în bază de voie bună și un pachet cu faină de porumb De faină vorbim absolut serios. În rest, 30 de lei per curs sau 100 lei pentru toate cursurile.

De-asemenea ar fi bine ca pentru perioada productiei, 5 si 6 iulie sa aduceti ceva echipament de-al vostru: videocamere, aparate foto, microfoane, calculatoare stationare sau laptopuri. Vor fi multi oameni, iar studiourile ce ne sprijina au si ele resurse limitate.

Lista desfăşurata a cursurilor cinema pentru începători o gasiţi pe adresa web.

AGENDA pe scurt a evenimentului:

3 iulie - înregistrări, cursuri, workshop-uri, cheful de deschidere
09:00 - 19:00 - înregistrarea participanților, înregistrarea proiectelor, cursuri cinema pentru începători.
18:00 - 19:00 - sesiunea Q&A (întrebări-răspunsuri) Igor Cobileanski, regizor (Brio Film Production)
19:30 - 23:00 - chef cu ocazia lansării CINEMALIGA

4 iulie - înregistrări, cursuri, workshop-uri, sesiuni Q&A cu personalități din cinematografia autohtonă,
09:00 - 19:00 - înregistrarea participanților, înregistrarea proiectelor, cursuri cinema pentru incepatori.
18:00 - 19:00 - sesiunea Q&A (întrebări-răspunsuri) Virgil Mărgineanu, producător (OWH Studio).

5 iulie - înregistrări, producție filme
09:00 - 19:00 - înregistrări participanți, înregistrări proiecte.
17:00 - 18:00 - sesiuni Q&A (întrebări-răspunsi) Sergiu Prodan
19:00 - Startul producției filmelor.

6 iulie - înregistrări, producție filme
09:00 - 19:00 - înregistrări participanți, înregistrări proiecte, producție filme
17:00 - 18:00 - sesiuni Q&A (întrebări-răspunsi) Pavel Braila, regizor, artist audiovizual independent

7 iulie - proiecția filmelor și cheful de închidere a evenimentului
10:00 - termenul limita pentru predarea filmelor realizate.
17:00 - proiecția filmelor în incinta cinematografului ODEON. La final, petrecerea de închidere.

Lista cursurilor:
1. ”Editare Video (montaj)”, de Sergiu Ungureanu. Pentru domeniile Producție, Regie, Postproducție
2. ”Imaginea”, de Valeriu Șova (Jurnal TV). Pentru Imagine, Regie, Producție, Postproducție, Scenografie
3. ”Scenaristica”, de Mihai Poiată. Producție, Regie, Postproducție, Actorie.
4. ”Coloana Sonoră”, de Roman Bordei (Youbesc Film). Pentru Sunet, Producție, Postproducție, Regie.
5. ”Drepturile de autor în domeniul audiovizualului”, de Vasile Fotescu (Voxlex). Pentru Producție, Regie, Sunet.
6. ”Regie film”, de Ana-Felicia Scutelnicu. Pentru Producție, Regie, Posproducție, Actorie.
7. ”Scenografie”, de Anastasia Grigorișina. Pentru Producție, Imagine, Scenografie, Postproducție
8. ”Actorie”, de Mihai Fusu. Pentru Regie, Actorie.
9. ”Bazele decupajului pentru filme”, de Ruben Agadjanean (Publika TV). Pentru Producție, Regie, Imagine, Postproducție.
10. "Imagine avansata", de Paul Protopopescu, director de imagine (Publika TV). Pentru Imagine, Regie, Postproductie.
11. ”Foto”, de Liviu Burlea. Producție, Imagine, Regie.
12. ”Producătorul. Cum sa cauți bani”, de Dumitru Marian (AltfIlm Moldova). Pentru Producție,
13. ”Masterclass: Videoclip Muzical”, de Egor Levinski (Indigo Video Production). Pentru Producție, Regie, Imagine, Posproducție, Scenografie.
14. ”Filmul Documentar”, de George Agadjanean (Publika TV). Pentru Producție, Regie, Postproducție.
15. ”Manager de Producție”, de Sergiu Cumatrenco (Youbesc Film). Pentru Producție, Regie.

Запись Cum sa faci film: CINEMALIGA @ Muzeul Zemstvei// 3-7.07 впервые появилась Locals.

Запись «Tandem» Festival Cultural European: Programul evenimentelor// 25-27 mai впервые появилась Locals.