La momentul de față, pe teritoriul raionului sunt cunoscute circa 220 de situri arheologice, atestate în preajma a 16 localități, din cele 26 care intră în componența acestei unități administrative. Printre siturile repertoriate în Registrul arheologic al Republicii Moldova se evidențiază o fortificație liniară (Valul lui Traian), 30 de așezări cu mai multe niveluri cronologice de locuire, opt necropole plane și 181 de movile funerare/tumuli. Însă doar o parte a lor a fost investigată prin săpături arheologice: patru așezări (Taraclia-Gaidabul, Taraclia I, Cealîc, Balabanu I), trei necropole plane (Cealîc, Taraclia-Gaidabul, Taraclia Centru) și 48 de tumuli (grupurile tumulare de lângă Taraclia, Balabanu, Ciumai etc.).

Ca urmare a cercetărilor de suprafață, precum și a investigațiilor arheologice, s-au atestat urme de locuire încă din epoca eneolitică timpurie (4500-4000 a. Chr.) și până în epoca medievală și premodernă – perioada nomazilor târzii (sec. XIII-XV și sec. XVI-XVIII p. Chr.).

Expoziţia reunește un număr de peste 500 de piese arheologice cu valoare ştiinţifică, istorică şi estetică, provenite din siturile de pe teritoriul raionului Taraclia, în special de la Taraclia-Gaidabul, Taraclia I, Cealîc ș.a. Sunt expuse unelte de muncă, arme, piese de podoabă și vestimentație, confecționate din piatră, os, lut, fier, bronz etc., precum și numeroase vase ceramice.

Pentru ilustrarea expoziției sunt utilizate fotografii și desene din fondurile Muzeului, din arhivele personale ale cercetătorilor și din publicațiile științifice. Pentru o mai bună percepere a realităților arheologice, expoziția este completată cu machete de tumuli, reconstituiri ale unor activități umane etc.

Rezultatele cercetărilor de pe teritoriul raionului Taraclia furnizează un vast, divers şi spectaculos bagaj informativ, important pentru cunoașterea trecutului nostru. Scopul expoziției este promovarea patrimoniului arheologic, descoperit în siturile din Taraclia, prin valorificarea vestigiilor patrimoniale care se păstrează în fondurile muzeului. Caracterul cultural și educativ al expoziției se bazează pe încercarea de a familiariza publicul larg cu materialele ce reflectă istoricitatea siturilor arheologice, diversitatea cronologică, dar și unicitatea artefactelor descoperite de-a lungul timpului în împrejurimile localităților componente ale raionului Taraclia.

Pentru a admira împreună aceste vestigii, Muzeul Național de Istorie a Moldovei vă invită la vernisajul expoziției care va avea loc în data de 24 iunie 2021, ora 15:00, în sala 1 (parter).

Запись Expoziția temporară „Vestigii arheologice în stepa Bugeacului. Raionul Taraclia” впервые появилась Locals.

Запись Expoziție de acuarelă și pastel „CONTRASTE PLASTICE” Ludmila Zastavniţchi-Şeremet впервые появилась Locals.

Muzeul Național de Istorie a Moldovei, în parteneriat cu Arbor Institute for Culture, vă invită să descoperiți sau să redescoperiți expoziția „GIUVAIERGERIE ANTICĂ. Comorile Muzeului Național de Istorie a Moldovei“, noua expoziție virtuală găzduită pe Theopen-art.com, prima platformă de expoziții de artă în realitate virtuală din Republica Moldova și România.

Cele 24 de piese de giuvaiergerie prezentate în această expoziție virtuală acoperă, din punct de vedere cronologic, intervalul dintre mileniul V a. Chr. - sec. XVII p. Chr. și, chiar dacă toate provin din cercetările arheologice ale siturilor dintre Prut și Nistru, originea lor ne poartă printre comunitățile care au locuit între Balcani și Carpați și până în Caucaz, care au comunicat și întreținut relații comerciale în spațiul din nordul Mării Negre. Obiectele selectate în această expoziție sunt piese rare, excepționale, realizate de predecesorii noștri în metal și pietre prețioase, de o mare valoare culturală, istorică și artistică.

Aceste piese impresionante, care pot fi admirate fizic în cadrul expoziției permanente „Comorile trecutului“ de la sediul Muzeului Național de Istorie a Moldovei, sunt descoperiri ale arheologilor moldoveni făcute în perioada anilor ’60 ai secolului trecut și până în anul 2015, dacă ne referim la ultima descoperire care face parte din această colecție prezentată în realitate virtuală. Chiar dacă unele descoperiri au fost realizate de către un colectiv, ținem să amintim câteva nume ale arheologilor care au scos la lumina zilei și au cercetat aceste podoabe valoroase: G. Feodorov, Gh. Cebotarenco, T. Șcerbacova, N. Chetraru, V. Vornic, V. Bubulici, S. Popovici.

Din aur sau argint, decorate cu pietre prețioase sau nu, bijuteriile au semnificat mereu bogăția, influența și, uneori, puterea magică a deținătorilor.

Muzeul Național de Istorie a Moldovei (MNIM) se numără printre cele mai importante instituții muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât și al prestigiului științific. Înființat în 1983, muzeul deține în custodia sa 348 619 piese de patrimoniu, a căror tipologie diversificată surprinde profilul Moldovei de-a lungul secolelor, din erele preistorice până în prezent, atestând habitatul uman, fapte, evenimente, portrete de personalități. De la înființare până-n prezent, MNIM a organizat peste 650 de expoziții temporare în țară și peste hotare, axate pe propriile colecții, precum și pe cooperarea cu alte instituții de cultură și cercetare.

În ultimii ani, patrimoniul arheologic al Republicii Moldova a fost pus în valoare în cadrul unor importante expoziții internaționale, organizate în parteneriat cu muzeele europene și de peste Ocean, precum expoziția „Cucuteni-Trypillia, Una Grande Civilta dell’ Antica Europa“, la Vatican, expoziția „The Lost World of Old Europe. The Danube Valley, 5000-3500 BC“, organizată în New York (SUA), Oxford (Marea Britanie) și Atena (Grecia), „KRIEG – Eine Archaeologishe Spurensuche“, în Halle (Germania), și „Wisigoths. Rois de Toulouse“, în Toulouse (Franța). În România, patrimoniul MNIM a făcut parte din importante expoziții tematice de la București, Iași, Suceava, Brăila, Vaslui, Alba Iulia.

Arbor Institute for Culture este instituția soră a Asociației pentru cultură și arte Arbor din România, fondată de managerul cultural Victoria Nagy Vajda, care are misiunea de a promova înaltele valori artistice ale Republicii Moldova și de a sprijini mobilitatea culturală în cadrul spațiului cultural românesc, cât și în străinătate. Programul de activitate al asociației prevede realizarea de proiecte culturale comune cu instituțiile culturale de stat, pe lângă bogata activitate pe care o desfășoară în parteneriat cu domeniul artistic independent. „GIUVAIERGERIE ANTICĂ. Comorile Muzeului Național de Istorie a Moldovei“ este a doua expoziție realizată de Arbor în parteneriat cu o instituție muzeală din Republica Moldova. Prima expoziție VR, „Omagiu Limbii Române: scriitori basarabeni în opera artistei Valentina Rusu Ciobanu“, a fost organizată în parteneriat cu Muzeul Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu“ din Republica Moldova, curatori fiind Maria Șleahtițchi și Victoria Nagy Vajda.

Galeria VR de pe platforma Theopen-art.com are o suprafață de 300 mp virtuali, distribuiți în 5 spații expoziționale, care pot găzdui expoziții mai mari sau mai mici de pictură, sculptură, fotografie, multimedia. Construcția platformei Theopen-art.com a fost susținută de Biroul de cooperare al Elveției în Republica Moldova și de organizațiile nonguvernamentale Arbor Institute for Culture (Republica Moldova) și Asociația pentru cultură și arte Arbor (România), prin Victoria Nagy Vajda.

Expozițiile virtuale pot fi vizitate doar pe computer desktop sau laptop, cu browser web actualizat. De pe telefonie mobilă, expozițiile VR nu sunt disponibile.

Instrucțiuni: Utilizați tastele săgeată și mouse-ul / trackpad-ul pentru navigare în interiorul expoziției VR. Pentru a ieși, apăsați de două ori tasta ESC.

Organizatori: Muzeul Național de Istorie a Moldovei, Arbor Institute for Culture

Curatori: Mariana Vasilache, director adjunct; Victoria Nagy Vajda, manager cultural

Fotografi: Iurie Foca, Mihail Băț, Denis Topal

Imaginile fotografice sunt preluate din catalogul „Piese de giuvaiergerie antică din colecțiile Muzeului Național de Istorie a Moldovei“, de Ana Niculiță, 2018; editori: Eugen Sava, Aurel Zanoci.

Link: https://www.theopen-art.com

VR: Augmented Space Agency – exploratori ai frontierelor virtuale, arhitecți ai spațiilor augmentate și designeri ai noilor experiențe mediate digital.

Запись Expoziție virtuală „GIUVAIERGERIE ANTICĂ. Comorile Muzeului Național de Istorie a Moldovei“ впервые появилась Locals.

Запись Expoziția World Press Photo la Chișinău, ediția 2020 впервые появилась Locals.

Запись Poster X Poem la Chișinău впервые появилась Locals.

Pentru a marca și la Chișinău acest moment istoric semnificativ pentru germani în special, dar și pentru europeni în general, Centrul Cultural German AKZENTE în colaborare cu Muzeul Național de Istorie a Moldovei, organizează un eveniment cu participarea istoricilor din Germania și Republica Moldova. Care este semnificația istorică a Zidului Berlinului? Ce a însemnat Căderea Zidului Berlinului? Cum au evoluat cele două țări după Căderea Zidului Berlinului? Unde ne aflăm noi la 30 ani de la evenimentele memorabile din toamna anului 1989?

Participă:
Dr. Robert Kindler, istoric, Humboldt-Universität zu Berlin, Germania
Dr. Igor Cașu, istoric, Universitatea de Stat din Moldova
Dr. Andrei Cușco, istoric, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”
Ivan Pilchin, traducător, cercetător

Moderatoare:
Eugenia Crețu, jurnalistă Radio Europa Liberă

Eveniment realizat de Centrul Cultural German AKZENTE în colaborare cu Muzeul Național de Istorie a Moldovei cu suportul acordat de către Goethe – Institut România.

Запись 30 ani de la Căderea Zidului Berlinului впервые появилась Locals.

Un loc aparte în cadrul investigațiilor de la Costești îl ocupă săpăturile întreprinse de L.L. Polevoi în anii 1957 și 1959. Autorul a prezentat rezultatele cercetărilor în două rapoarte științifice, câteva articole și o monografie. Ecaterina Abâzova a reluat în anii 1978-1979 săpăturile în așezarea din sec. XIV de la Costești-Gârlea, atât în sectorul meșteșugăresc, cât și în incinta așezării din lunca Botnei. Investigații de salvare în orașul medieval de la Costești în anul 1993 au mai executat N. Telnov și T. Reaboi. Lucrări importante au fost întreprinse în anul 2005 cercetătorii A. Gorodenco și N. Russev, rezultatele acestora rămânând nevalorificate. Cele mai recente investigații arheologice, de salvare, în așezarea medievală de la Costești-Gârlea au fost întreprinse în anii 2016-2019 de Agenția Națională Arheologică.

Astfel, în perioada cuprinsă între anii 1934 și 2019, la Costești au fost organizate în total 10 campanii de săpături arheologice. Toate aceste cercetări, însă, au avut mai mult un caracter de salvare, restrânse și departe de a oferi date suficiente pentru elucidarea problemelor de ansamblu. Investigațiile arheologice au demonstrat că orașul medieval de la Costești-Gârlea era alcătuit din câteva sectoare, unele reprezentând adevărate cartiere ce cuprindeau, printre altele, edificii publice, case din piatră ori cărămidă, prevăzute cu sistem de aducţiune a apei prin tuburi din ceramică, dar și locuințe adâncite, diferite ateliere meșteșugărești, alte construcții. La periferia așezării au fost identificate două (?) cimitire cu morminte de înhumație, o criptă funerară sau un mausoleu, iar în apropiere de oraș – două situri fortificate, a căror cronologie și semnificație nu sunt încă suficient de bine clarificate.

Cu ocazia aniversări a 65 de ani de investigații sistematice la Costești, Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei vine în faţa publicului cu o expoziţie în care sunt prezentate o serie de obiecte care au fost descoperite în cadrul săpăturilor arheologice. O mare parte dintre acestea au fost restaurate de specialiştii Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei. Originalitatea expoziţiei constă în faptul că majoritatea pieselor prezentate sunt expuse pentru prima dată, deși anterior acestea au fost cercetate şi incluse în circuitul ştiinţific prin publicare. Expoziţia este completată cu o serie de imagini ce reflectă procesul cercetărilor arheologice, fiind suplinită de câteva vederi generale asupra sitului și de harta acestuia.

Expoziţia este structurată în patru compartimente:

1. Vase de uz casnic de lut și vestigii gospodărești;
2. Obiecte de metal de uz casnic;
3. Monede și obiecte de podoabă;
4. Materiale de construcție și fragmente de apeduct.

În primul compartiment vor fi prezentate mai multe vase de lut reprezentate de vase ceramice smălțuite de diferite culori, fusaiole, sfeșnice, suporturi pentru vase etc.

Cel de-al doilea compartiment este dedicat pieselor meșteșugărești executate din metal. Menționăm dintre acestea mai multe cuțite, cuie și potcoave, un vas de metal de dimensiuni mari.

Următorul compartiment prezintă un lot de piese de podoabă, în special paftale și inele, provenite de pe teritoriul sitului, probabil de producție locală. Tot aici vor fi prezentate emisiunile monetare de Costești - Gârlea, bătute în atelierul de la Costești, precum și alte monede, ale altor state, descoperite acolo, dar și câteva puşculiţe.

În cel de-al treilea lot sunt incluse diferite tipuri de materiale de construcție: cărămizi simple și smălțuite dar și țevi de apeduct sau canalizare.

Vernisarea expoziției va avea loc joi, 26 septembrie 2019, ora 15.00, în holul de la etaj.

Запись Costești — orașul meșteșugarilor de pe Botna впервые появилась Locals.

De asemenea, joi seară, pe 26 septembrie, vă invităm la o discuție despre femei și situația lor în Republica Moldova, precum și la proiecția filmului bestseller „Arta de a face dragoste. Povestea Michalinei Wisłocka”. Accesul va fi liber.

Printre protagonistele expoziției „Poloneze și românce care au schimbat lumea” se află luptătoare pentru independență sau drepturile femeilor, precum și pioniere în domeniul științei sau al sportului. Mulțumită determinării și forței lor morale, putem afirma că trăim astăzi mai bine.

Cele 17 poloneze și 17 românce ale căror istorii sunt prezentate în cadrul expoziției sunt personalități mai mult sau mai puțin cunoscute publicului larg, deși nu lipsesc nici cele care, în ambele țări, reprezintă simboluri incontestabile ale succesului.

Expoziția va fi însoțită de o întâlnire dedicată femeilor și situației femeilor din Republica Moldova și din Polonia, care va avea loc joi, 26 septembrie, la muzeu. La întâlnire vor participa doamnele Ludmila Scalinîi și Angela Stafii.

Participanții la discuție vor fi invitați apoi la proiecția filmului „Arta de a face dragoste. Povestea Michalinei Wisłocka” despre medicul polonez Michalina Wisłocka, care prin cartea sa bestseller omonimă, publicată în 1978 și vândută în aproape 7 milioane de exemplare, a schimbat viața intimă a polonezilor. Viața sa personală a fost însă una extrem de complicată. Povestea vieții doctorului Wisłocka, care se petrece în Polonia după Al Doilea Război Mondial, este spusă de tânăra regizoare Maria Sadowska.

Planul întâlnirii „Despre eroinele (in)vizibile” de pe 26 septembrie 2019:

• orele 18.30-19.30 - discuția „ Despre eroinele (in)vizibile la Chișinău”, intrare liberă
• ora 19.45 - proiecția filmului „Arta de a face dragoste. Povestea Michalinei Wisłocka” (121 min., 2017, Polonia, reg. Maria Sadowska), intrare liberă

Запись Despre eroinele (in)vizibile la Chișinău @ Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei впервые появилась Locals.

Bauhaus imaginista проект посвящённый легендарной немецкой школе архитектуры и дизайна Баухаус, которой в 2019 году исполнилось 100 лет.

Баухаус был новаторской школой архитектуры, искусства и дизайна, просуществовавшей четырнадцать лет. Основанный в Веймаре в 1919 году, Баухаус по политическим причинам переехал в Дессау в 1925-м, а потом в Берлин в 1932-м, где в следующем году был закрыт нацистами. Несмотря на короткую историю, школа выработала новый подход к педагогике: опираясь на изучение материалов, студенты учились отвечать на новые общественные запросы, возникшие после катастрофы Первой мировой войны. В центре их внимания находилось не столько произведение искусства само по себе, сколько процесс строительства с сопутствующей коллективной работой. Преподаватели и студенты Баухауса занимались радикальным переосмыслением мира, общества и повседневной жизни, утверждая новый дух дизайна. Отвергнув принципы и традиции, казавшиеся бесспорными, Баухаус попытался преодолеть границу между искусством и ремеслами. Под руководством трех сменивших друг друга директоров — Вальтера Гропиуса, Ханнеса Майера и Людвига Миса ван дер Рое — школа последовательно развивала новые принципы. Преподаватели и студенты Баухауса были активными участниками интернационального модернистского движения и после закрытия школы разъехались по разным странам мира. Методы и идеи Баухауса продолжали развиваться и приспосабливаться к условиям и ситуациям.

Юбилей Баухауса отмечается не только в Германии, но и во всем мире. Один из таких международных проектов называется "Bauhaus Imaginista". Он стартовал в марте 2018 года и стал настоящим глобальным событием не только географически, но и по насыщенности содержания. Цель руководителей проекта, немецкого куратора Марион фон Остен и ее британского коллеги Гранта Уотсона, – подчеркнуть интернационализм всего явления Баухауса, показать школу как один из главных "экспортных продуктов" Германии в области культуры. Большое количество иностранцев было и среди учеников и сотрудников Баухауса. В рамках "Bauhaus Imaginista"  проходят выставки, дискуссии, семинары и мастер-классы в России, Румынии, Китае, Японии, Марокко, Бразилии, Индии, Нигерии, США и в Молдове. Проект проводится при поддержке Гёте-Института.

подробнее на bauhaus-imaginista.org

Запись В Кишинёве пройдёт выставка bauhaus imaginista «Баухаус: 100 лет дизайну» впервые появилась Locals.

Așteptăm cu drag toți doritorii, locurile sunt limitate.

Data: 4 aprilie
Ora: 18:00
Locația: Muzeul Național de Istorie din Moldova, SALA ALBASTRĂ.

Intrarea gratuită.

Запись 100 Întrebări despre Ștefan cel Mare și Sfânt впервые появилась Locals.

Expoziția este organizată în colaborare cu Institutul Polonez. Este compusă din două părți distincte. Prima cuprinde afișe dedicate anilor 1939 - 1945, izbucnirii războiului, masacrului de la Katyn, lagărelor de concentrare, revoltei din Ghetoul din Varșovia și Insurecției Varșoviene. Cea de-a doua reunește afișe din perioada 1955 - 2014, dedicate apărării păcii, conflictelor internaționale și diferitelor forme de terorism contemporan.

Afișele prezentate sunt lucrări ale unei întregi pleiade de artiști polonezi, din diferite generații, care formează Școala de Afiș Polonez. Printre aceștia sunt artiști renumiți, precum Henryk Tomaszewki, Tadeusz Treokowski, Andrzej Powlowski, Maciej Urbaniec, Marian Niwinski, Jan Sawka, Rafal Olbinski, Janusz Stanny, Tomasz Boguslawski, Franciszek Starowieyski sau Sebastian Kubica.

Toate creațiile provin din cea mai mare colecție privată din Polonia, care numără peste 20.000 de afișe, cea a renumitului expert în arta afișului și autor al nenumăratelor publicații dedicate acestei teme, dl Krzysztof Dydo, co-fondatorul Galeriei Afișului din Cracovia, care ți-a prezentat până acum colecțiile în peste 350 de expoziții, în majoritatea țărilor Europei, Australia, China, Iran, Canada și SUA.

În istoria internațională a afișului, cele care prezentau teroarea războiului și cele care avertizau împotriva acestuia, au apărut în multe țări pentru prima dată în timpul Primului Război Mondial.

Suferințele pe care le-a cunoscut Polonia în timpul celui de-al Doilea Război Mondial au motivat spre acțiune pentru a apăra pacea prin toate mijloacele posibile, inclusiv prin intermediul creațiilor artistice, printre care și afișul.

Expoziția „Războiul în fișul Polonez. Colecția Krysztof Dyd” va fi deschisă la Muzeul Național de Istorie a Moldovei în perioada 3 - 30 noiembrie 2016, de luni până duminică, cu excepția zilei de vineri, în intervalul orelor 10:00 - 17:00.

Запись „Războiul în afișul polonez” descoperit la Muzeul Național de Istorie a Moldovei впервые появилась Locals.