În acest caz valoarea arhitecturală/artistică alături de cea istorică/de patrimoniu formează o nouă valoare, la fel de importantă, ce le uneşte pe celelalte două – cea de bun comun, care aparţine comunităţii şi care trece dincolo de valoarea financiară a terenului pe care este amplasat un monument sau altul, sau de valoarea obiectului în sine – iar în acest caz comunitatea are dreptul de a decide soarta acestui bun (comun), comunitatea are responsabilitatea, poate şi ar trebui să-l revendice, fie monumentul, fie peisajul urban (spaţiul construit, spaţiul natural sau golul din peisaj).

iată cum arătau planurile ceva timp în urmă – funcţia atribuită terenului era de a face sport!

spaţiile verzi pot fi colorate, cum obişnuiam să facem în copilărie, în caiete de acest fel

fotografii din anii ’80 unde nu se observă construcţiile din ultimii 20 ani apărute în jurul Teatrului Republican

Propunerea unui centru comercial în Chişinău, pe str. 31 August 1989, nr. 78/1 este destul de problematică, în momentul în care o bună parte din spaţiul pietonal a fost deja îngrădită pentru construcţia unor cafenele şi restaurante, iar cealaltă parte a lui a fost transformată într-o parcare pentru maşini – un exemplu vădit de comercializare a spaţiului public şi expropriere a orăşenilor de la acest bun (comun). Datorită volumetriei mari această construcţie va interveni prea dur (anterior pe acel loc a existat o construcţie de dimensiuni mult mai mici) în zona de protecţie a Bibliotecii Naţionale, monument de arhitectură şi istoric, iar drept consecinţă spaţiul public proiectat între ambele blocuri ale actualei Biblioteci va fi fragmentat, inclusiv datorită parcării prevăzute în faţa acestui obiectiv comercial. Atât timp cât în acest loc a fost trotuar pentru pietoni, amplasarea unei parcări în acest spaţiu constituie o abatere semnificativă de la norme.

culoarea roz - centrul comercial / culoarea galbenă - parcarea din faţă

Green Hills Nistru în contextul altor mutaţii arhitecturale care s-au format pe parcursul ultimilor 20 ani
culoarea roz - construcţii noi / culoarea galbenă - zone transformate în parcare pentru maşini

Trebuie de mai spus că funcţia noii construcţii contrastează prea tare cu întreaga zonă în care se doreşte amplasarea ei, de fapt un centru comercial nu se potriveşte deloc cu acest loc: alături se află un complex sportiv, dintr-o parte şi din alta – blocurile Bibliotecii Naţionale, peste drum se află Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei, Teatrul Republican de Păpuşi “Licurici” şi ceva mai încolo Muzeul Naţional de Artă al Moldovei, şi mai departe – Palatul Naţional, toate având un rol important şi funcții publice bine determinate. De ce este nevoie de un centru comercial în această zonă, oare nu ar provoca acesta situaţii de conflict între cei care vin să-şi cumpere haine şi studenţii care vin la bibliotecă sau copiii care vin la teatru? De ce nu ar putea fi păstrat acest spaţiu pentru oamenii care vin să vadă o expoziţie sau să asiste la un spectacol – să rămână un spaţiu non-comercial? De ce ne pasă mai mult de banii câştigaţi din vânzări decât de sănătatea oamenilor? Este un loc privilegiat şi ar trebui să poarte un caracter public şi cât mai accesibil – să răspundă necesităţilor locuitorilor acestui oraş.

ce ne prezintă e-urbanismul referitor la viitorul centru comercial (atenţie la nr. 78/1)

spaţii şi coridoare verzi

culoarea roz – funcţionalitatea zonei, C1 (comerţ şi servicii cu amănuntul), apare întrebarea: când s-a oferit acestei zone o astfel de funcţionalitate şi de către cine?

În contextul unor discuţii privind eliberarea de trafic rutier a centrului oraşului Chişinău se cere de revăzut chiar şi statutul străzii 31 August 1989 – această stradă ar putea fi una pietonală (pe segmentul dintre str. Bănulescu-Bodoni şi Puşkin), astfel încât ar avea sens de interzis circulaţia automobilelor particulare şi de lăsat să circule doar transportul public şi cel de deservire a localurilor din acea zonă, or amplasarea unui centru comercial ar reduce considerabil şansele pentru realizarea unui proiect atât de necesar chişinăuienilor şi atât de potrivit cu această zonă.

culoarea roşie - terenuri private. apare întrebarea: cum a fost posibil să fie privatizat un teren mult mai mare decât construcţia iniţială? (este vorba despre obiectivul de pe adresa str. 31 August 1989, nr. 78/1, Chişinău)

culoarea galbenă - teren municipal dat în arendă. apare întrebarea, cum poate fi construită o casă pe 2 terenuri cu un statut diferit, o parte din construcţie ar fi amplasată pe un teren municipal arendat?

fotografie aeriană (1)

fotografie aeriană (2)

Adiţional, trebuie menţionat faptul că Green Hills Nistru SRL trădează tendinţe vădite de acaparare a cât mai mult spaţiu construit, acest lucru ieşind la iveală în procesul de judecată pe care compania l-a pierdut în ianuarie 2012.

varianta centrului comercial propusă de Green Hills Nistru la 27.11.2008

varianta centrului comercial avizată de Consiliul Național al Monumentelor Istorice (CNMI) în ședinţa din 24.01.2013

Proiectul Green Hills Nistru (numai Green Hills nu este) de lîngă Biblioteca Naţională, aşa cum se prezintă acum, nu este potrivit pentru locaţia aleasă – privit şi analizat prin prizma argumentelor prezentate mai sus, acest proiect ar trebui dezbătut public astfel încât şi locuitorii Chişinăului să se poată pronunţa pe marginea lui.

Pentru a lua parte la discuţii FB pe marginea proiectului Green Hills Nistru mergi aici şi aici.

Posibilitatea organizării unei dezbateri publice este analizată pe grupul FB Spaţii publice în post-socialism.

Запись Green Hills Nistru VS Biblioteca Naţională впервые появилась Locals.