Îngrădirea spaţiului public sau comercializarea lui (vezi cazul Green Hills Nistru) reprezintă o metodă de expropriere/înstrăinare a locuitorilor unui oraş de un bun comun, sau o condiţionare a utilizării lui (din cetăţean eşti transformat în consumator), la fel, cum sunt sistematic privaţi chişinăuienii de sentimentul apartenenţei la oraş datorită demolării unor clădiri de patrimoniu arhitectural, cu o valoare istorică (în general datorită schimbării radicale/abrupte a peisajului urban) – cazul de referinţă al vechei poşte, care mai este încă prezentă în memoria colectivă.