Joi, 10 martie, în incinta Preturii sectorului Centru din Chișinău, au avut loc discuții publice la tema construcției benzinăriilori în oraș.

Cum a ajuns Chișinăul orașul benzinăriilor și care vor fi efectele moratoriului privind construcția acestora? Cum asigurăm respectarea actelor normative în domeniu? Care este impactul benzinăriilor asupra asupra sănătății oamenilor și a mediului înconjurător?

Aceste și alte aspecte ale problemei au fost discutate în cadrul unei noi ediții a „Dialogurilor Urbane” la care au participat: Ion Ștefăniță, Consilier municipal CMC, Victor Lutenco, Consilier municipal CMC, Iuliana Cantaragiu, Expert proiecte, Centrul Național de Mediu, Alexandr Barcovschi, Inginer-șef de proiect, IMP Chișinăuproiect, Ștefan Gheorghiță, Șef Secția Construcții Industriale, Direcția Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare, Ustim Stîrcea, Șef Agenția Ecologică Chișinău, Larisa Osoianu, şefa Secţiei „Autorizarea funcţionării unităţilor comerciale", Direcţia generală comerţ, alimentaţie publică şi prestări servicii, Primăria Chișinău și Valeriu Bogdan, reprezentantul Direcției Juridice a Primăriei Chișinău. Discuțiile au fost moderate de Maria Axenti, activist civic.

La începutul evenimentului a fost prezentat un Vox video în care cetățenii și-au expus părerea despre numărul de benzinării din oraș. Astfel, majoritatea orășenilor consideră că în Chișinău sunt mult mai multe benzinării de cît este nevoie. 

Primul a vorbit consilierul municipal Ion Ștefăniță care a expus problema și a argumentat necesitatea Moratoriului pe care el l-a propus spre votare Consiliului Municipal și care a fost adoptat. Conform domului Ștefăniță, ideea unui moratoriu pe construcția benzinăriilor nu îi aparține doar lui ci reflectă plîngerile a sute de oameni care locuiesc în preajma șantierelor viitoarelor stații de alimentare cu benzină.

Conform consilierului municipal, problema supraaglomerării benzinăriilor în oraș a apărut pentru că autoritățile municipale eliberează documente permisive fără ca agentul economic să aibă toate actele necesare.

”Din discuțiile cu cetățenii dar și cu organizațiile de mediu am determinat că această problemă este una foarte gravă și necesită implicarea autorităților locale. Noi am decis să instituim moratoriu pentru un an, pînă la elaborarea unei scheme de amplasare a benzinăriilor, astfel încît să nu fie afectat nici mediul și nici locuitorii din preajmă.” a declarat consilierul municipal.

În replică, dl. Ștefan Gheorghiță, reprezentantul Direcției Arhitectură și Urbanism din cadrul Primăriei Chișinău a ținut să combată acuzațiile d-lui Ștefăniță și a declarat că toate stațiile de alimentare cu produse petroliere din Chișinău sunt amplasate în conformitate cu Regulamentul Local de Urbanism iar Direcția Arhitectură nu poate solicita de la agenții economici mai multe acte decît prevede legea.

Funcționarul a anunțat că datele Direcției Arhitectură arată că la moment, în orașul Chișinău sunt amplasate 109 stații de alimentare cu produse petroliere.

Întrebat fiind care sunt criteriile după care ar trebui să fie amplasate benzinăriile în oraș, dl. Alexandr Barcovschi, Inginer-șef de la IMP Chișinăuproiect, a menționat că amplasarea acestora ar trebui să se facă în baza unei sheme de amplasare elaborate în baza cadrului legal existent dar și în cadrul unor consultații publice, ținîndu-se cont de părerea organizațiilor de mediu și a locuitorilor zonelor respective.

Din punct de vedere al protecției mediului, dl. Ustim Stîrcea, Șeful Agenției Ecologice Chișinău, a declarat că insituția pe care o reprezintă supune unei expertize toate proiectele de construcție a benzinăriilor. Dar Agenția Ecologică se paote expune numai asupra obiectelor care sunt amplasate în apropierea zonelor verzi sau acvatice (lacuri, parcuri, rîuri). De asemenea, dl. Stîrcea a menționat că normele europene nu prevăd anumite distanțe de amplasare a benzinăriilor în raport cu zonele locative.

În replică, dna Iuliana Cantaragiu, Expert proiecte la Centrul Național de Mediu a declarat că organizația pe care o reprezintă a constatat multiple încălcări a legislației în procesul de eliberare a autorizațiilor de construcție pentru benzinării. Cele mai recente cazuri de construcție ilegală au fost constatate la șantierele de pe strada Calea Ieșilor, în fața parcului Alunelul. Conform expertului de mediu, actele permisive pentru construcția acestor obiecte au fost eliberate în pofida faptului că există o serie de probleme la amplasarea acestor obiecte: zona verde, trotuarul, zona de protecție a unui monument istoric, apropierea maximă a fabricii Artima.

Constilierul municipal PPEM, Victor Lutenco a intervenit cu părerea că amplasarea benzinăriilor în oraș trebuie să aibă la bază principiul concurenței de piață. Nerespectarea principiului concurenței duce la aglomerarea benzinăriilor în anumite locuri. O altă problemă, după Victor Lutenco este faptul că în Moldova nu există o clasificare a benzinăriilor conform serviciilor oferite.

”Există pompe simple de alimentare cu benzină, există benzinării cu magazin, există stații cu magazin și cafenea și unele benzinării care oferă o întreagă gamă de servicii pentru conducătorii auto. Unii agenți economici obțin mai mult profit pe serviciile adiacente decît pe vînzarea produselor petroliere.” A declarat Lutenco.

Doamna Larisa Osoianu, reprezentantul Direcției generale comerţ, alimentaţie publică şi prestări servicii a Primăriei Chișinău, în intervenția sa a menționat că insituția pe care o reprezintă eliberează autorizații de funcționare a unităților comerciale și că vor ține cont de moratoriul Consiliului Municipal în procesul eliberării actelor permisive. Însă doamna Osoianu a ținut să menționeze că în conformitate cu datele Direcției Alimentare Publică, în orașul Chișinău funcționează nu 109 ci 128 stații de alimentare cu produse petroliere.

În final a vorbit dl. Valeriu Bogdan, reprezentantul Direcției Juridice a Primăriei Chișinău care a anunțat că Primăria Chișinău consideră că Consiliul Municipal Chișinău și-a depășit atribuțiile cînd a insituit Moratoriul Benzinăriilor, iar Oficiul Cancelariei de Stat deja a notificat CMC să modifice parțial decizia de instituire a moratoriului.

Din sală a intervenit și consilierul municipal Veaceslav Bulat care a accntuat faptul că problema numărului exagerat de benzinării vine de la faptul că stațiile de alimentare cu produse petroliere nu sunt examinate de autoritățile locale ca obiecte industriale periculoase ci ca obiecte comerciale. Din acest motiv nu există o limitare a numărului de benzinării, iar cantitatea acestora va crește și în continuare dacă nu se va schimba abordarea.

De asemenea, consilierul a propus ca instrument de reglementare a numărului de benzinării majorarea substanțială a taxei per pompă, astfel încît deschiderea de noi benzinării să fie cît mai costisitoare și, repectiv, mai rară.

Spre final de dialog participanții la discuție au concluzionat că problema numărului exagerat de benzinării și apariției lor în spații neadecvate se datorează atît cadrului legislativ imperfect, care nu reglementează clar acest domeniu, cît și fenomenului corupției la nivelul administrației publice locale.

Totodată lipsa unui Plan Urbanistic General valabil și a une scheme speciale elaborate cu participarea societății civile și a orășenilor lasă loc pentru apariție stihiinică și semilegală a noilor stații de alimentare cu produse petroliere.

Întreg evenimentul poate fi văzut aici

***

Menționăm că aceste discuții au avut loc în cadrul proiectului ”Dialoguri Urbane” – platformă de discuții publice despre problemele de dezvoltare urbană. Acesta este un proiect de promovare a comunicării și colaborării dintre autorități locale, instituții ale statului și societate civilă inițiat de un grup de activiști specializați pe domeniul dezvoltării urbane (Vitalie Sprînceană, Vlada Ciobanu, Victor Chironda și Maria Axenti) cu susținerea Rețelei Civice Urbane.

Запись Dialoguri Urbane #4: Cîte benzinării încap în Chișinău? впервые появилась Locals.

Miercuri, 10 februarie, în incinta unui local din capitală, au avut loc discuții publice la tema noilor prevederi legale cu privire la fumatul în spațiile publice, așa cum la 31 mai 2016 vor intra in vigoare prevederile Legii „Anti-tutun” care țin de fumatul in spatii publice închise si deschise.

Care vor fi consecințele acestor interdicții? Cum se va aplica legea și cum vor fi pedepsiți cei ce o încalcă? Care ar fi soluțiile și alternativele pentru fumători? Cum ar trebui să arate spațiile pentru fumători în oraș? Aceste și alte aspecte ale problemei au fost discutate în cadrul „Dialogurilor Urbane” care s-au desfășurat miercuri, 10 februarie 2016.

La eveniment au participat: Rodion Gavriloi, activist civic, Aneta Zasavițchi, președinte Asociația Patronală „Asociația Națională a Restaurantelor și a Localurilor de Agrement din RM, Vasile Efros, șef direcție Amenajare și Salubrizare din cadrul Direcției Locativ-Comunale a Primăriei Chișinău, Ion Șalaru, vicedirector Centrul Național de Sănătate Publică, Sergiu Sofroni, reprezentant al Direcției de Poliție a municipiului Chișinău, Inga Albu, jurist și Viorel Mardare, regizor. Raportor și moderator – Victor Chironda, activist civic.

Discuțiile publice au început cu un Vox video în care cetățenii s-au exprimat asupra noilor interdicții. Astfel, majoritatea susțin noile prevederi legale, însă se întreabă „Unde putem să fumăm dacă aici nu se poate?” Pe de altă parte mai avem și oameni indiferenți care nu cred ca legile for fi aplicate și că vor avea de plătit amenzi dacă vor fuma în spațiile publice

Primul vorbitor a fost activistul civic Rodion Gavriloi care a explicat aspectele juridice ale pachetului de legi care pe lângă legea propriu-zisă cu privire la controlul tutunului, mai prevede și amendamente la Codul Contravențional, legea Poliției, legea cu privire la publicitate, etc. Unele dintre acestea (precum amendamentele Codului Contravențional) au intrat deja în vigoare la 17 Septembrie 2015, pe când altele la 31 mai 2016 sau chiar 2020. Aceasta implementare treptată provoacă neclarități de interpretare și aplicare.

În conformitate cu noile prevederi, Rodion Gavriloi a explicat un se poate și unde nu se poate fuma. Astfel poți fuma acasă (dacă nu sunt minori în preajmă), în mașina proprie (dacă nu ești la volan și iarăși nu sunt minori), în locurile special amenajate (dacă vorbim de clădiri, urnele pentru țigări trebuie să fie la 10 m distanță de la intrare), spații nepopulate. Unde nu se poate fuma? În transportul public, taxi, serviciu (decât locurile special amenajate) spații publice închise (cluburi, restaurante), spații publice deschise (parcuri, străzi), spații semiînchise/semideschise, lângă copiii minori.

Pe lângă țigările de tutun, legea mai vizează trabucurile, narghilea, țigaretele electronice, gumele de mestecat cu nicotină, chiar și bețișoarele aromate și tămâia.

Rodion Gavriloi a vorbit de asemenea și despre partea de comercializare a țigărilor. Astfel, legea deja prevede că în apropierea instituțiilor medicale și educaționale nu se pot comercializa țigări în gherete de o suprafață până la 20 m2, însă această prevedere este încălcată și nu s-au luat nici un fel de măsuri până acum.

Aneta Zasavițchi a declarat că Asociația Națională a Restaurantelor și a Localurilor de Agrement susține legea anti-fumat, însă a subliniat unele lacune și neclarități care vor îngreuna implementarea legii „Nu este prevăzut nici un model concret cum ar trebui să arate spațiile special amenajate pentru fumători. Cine va face verificarea? Penalizarea? 10 metri de la intrarea în local este exagerat, nu toate localurile dispun de acest spațiu. Unele localuri au fost deja amendate cu toate că norma codului contravențional a intrat în vigoare deja, iar legea în sine încă nu.” a declarat reprezentantul proprietarilor de localuri din Moldova.

Întrebat cum se vor aplica amenzile celor ce fumează în spațiile publice, Sergiu Sofroni a explicat că poliția va acționa conform modificărilor Codului Contravențional, art. 91 care prevede locurile unde polițiștii pot sesiza fumătorii: transport public, sub acoperișul stațiilor de transport public, piețe, arene, însă aceste modificări nu prevăd toate locurile publice care le prevede însăși legea. Astfel, restul contravențiilor sunt în competența Centrului Național de Sănătate Publică.

Juristul Inga Albu a oferit mai multe detalii despre lacunele în pachetul de legi anti-tutun. Aplicarea pe etape a prevederilor legale a creat impedimente în acest proces. În primul rând avem conflictul de norme când unele prevederi sunt deja în vigoare, iar altele urmează. În astfel de condiții în instanța de judecată nu este clar care acte normative vor fi interpretate. Totuși prioritate are legea specială, adică legea privind controlul tutunului.

O altă neclaritate se referă la aceleași încălcare care au sancțiuni diferite. După care articole ne vom conduce? Lacune sunt și la parte de aplicare a legii. Cine este agentul constatator? Polițistul sau alt funcționar public? Cum se întocmește un proces verbal pentru această contravenție? Dna Albu, la fel, a menționat că legea nu prevede clar unde este posibil de fumat și ce înseamnă acela un spațiu special amenajat. Acest șir de neclarități împiedică nu doar implementarea legii, dar și îngreunează procesul de investigare în instanța de judecată a unor asemenea cauze.

Raportorul Victor Chironda a făcut o intervenție referindu-se la situația din Scuarul Cehov, recent amenajat unde coșurile de gunoi noi au fost deteriorate de mucurile de țigară și a dat exemplu de spații special amenajate în alte orașe din lume. Astfel aceste spații sunt bine delimitate, au indicatoare, urne speciale și a adresat o întrebare reprezentantului primăriei dacă vom avea ceva similar în Chișinău.

Vasile Efros de la Direcția Locativ-comunală și Amenajare ne-a comunicat că Primăria a instalat 130 coșuri de gunoi și planifică să instaleze în următoarele două luni alte 1000 de coșuri speciale pentru mucurile de țigară, separat de deșeurile stradale. Cât despre spațiile special amenajate pentru fumători, dl. Efros a declarat că nu este o problemă să inițieze asemenea lucrări chiar în acest an. Totuși, direcția nu este la curent cu aceste noi prevederi legale, pentru că această problemă nu intră direct în competențele acesteia.

Viorel Mardare care singur este fumător a vorbit despre implicațiile acestei legi pentru cei direct vizați – fumătorii. Chiar și de legislatori, aceasta este cea mai dură lege anti-fumat din Europa și aceasta este și cea mai mare problemă. Fiindcă această lege dură este practic inaplicabilă în Moldova. ”Intenția este bună, însă trebuia să fie prevăzute mecanismele de aplicare. Atunci unde se poate fuma? Într-un sat din Moldova unde se poate fuma? Arătați-mi unde să fumez.” În opinia lui Viorel Mardare sunt alte domenii în Moldova unde ar trebui aplicate legi dure.

În replică, dl. Ion Șalaru a recunoscut că avem o problemă la aplicarea legilor în RM, însă nu este de acord că aceasta este cea mai dură lege din Europa. În Rusia, Turcia, Romania sunt aplicate legi mai dure. Vicedirectorul CNSP a subliniat că legea a fost discutată și examinată intens și are drept scop protecția cetățenilor împotriva fumatului.

Conform datelor statistice, în RM 73% sunt nefumători și doar 23% fumători. Astfel, dl. Șalaru consideră că dreptul fumătorului este exagerat, pe când Constituția prevede dreptul la sănătate, dreptul la un mediu sănătos.

La moment CNSP elaborează un set de recomandări pentru proprietari, angajați, vizitatori cu privire la legea anti-fumat. Instituția chiar intenționează să ofere gratis unele materiale informative instituțiilor publice. De asemenea pe pagina web a CNSP va fi posibil de depus o plângere de către cetățeni dacă aceștia vor depista că se fumează în locurile interzise, iar instituția va prelua aceste sesizări.

Întrebat de Rodion Gavriloi de ce gheretele ce vând țigări din apropierea școlilor, universităților, instituțiilor medicale continuă să activeze nestingherit, chiar dacă normele de interzicere deja au intrat în vigoare, dl. Șalaru a comunicat că în Chișinău sunt amplasate 890 gherete ce comercializează țigări și la moment se cercetează toate punctele de vânzări. Sunt puncte de vânzări care pe lângă țigări mai comercializează și alte produse, de aceea se așteaptă de la Ministerul Justiției o clarificare cu acestea.

Din publicul prezent la discuții a luat cuvântul Ion Grosu. Fiind nefumător, Ion salută această lege, însă constată o problemă la etapa de aplicare a legii căci nu este prevăzut buget pentru implementare. N-ar fi corect ca aceste legi să fie implementare bugetul public caci el este format inclusiv și din contul celor 73% cetățeni care nu sunt fumători. Astfel, dl. Grosu propune ca din accizele pe țigări, o parte să fie redirecționată spre un fond de aplicare a acestei legi care să asigure spații special amenajate și alte măsuri necesare. Conform celor explicate de dl. Șalaru nu este posibilă stabilirea unui asemenea fond fiindcă acesta ar implica și eforturi administrative suplimentare ceea ce RM nu-și poate permite.

Spre final de dialog participanții la discuție au concluzionat că pachetul de legi „Anti-tutun” are foarte multe lacune iar aplicarea acestor legi generează o serie de neclarități care îngreunează respectarea noilor prevederi și schimbarea comportamentului societății.

Totodată lipsa unui mecanism clar de aplicare a legii generează un scepticism în ochii cetățenilor despre efectele reale ale noilor prevederi, iar fumătorii sunt oarecum discriminați căci deși li se interzice fumatul în spațiile publice, legea nu obligă pe nimeni, nici autoritățile publice locale, nici patronii să creeze spații special amenajate pentru fumători.

Întreg evenimentul poate fi văzut aici.

***

Menționăm că aceste discuții au avut loc în cadrul proiectului ”Dialoguri Urbane” – platformă de discuții publice despre problemele de dezvoltare urbană. Acesta este un proiect de promovare a comunicării și colaborării dintre autorități locale, instituții ale statului și societate civilă inițiat de un grup de activiști specializați pe domeniul dezvoltării urbane (Vitalie Sprînceană, Vlada Ciobanu, Victor Chironda și Maria Axenti) cu susținerea Rețelei Civice Urbane.

Запись Dialoguri Urbane #3: Pot să fumez aici? впервые появилась Locals.

Joi, 28 ianuarie, în incinta Bibliotecii Municipale ”B.P. Hașdeu” au avut loc discuții publice la tema securității din localurile publice din Chișinău.

În calitate de vorbitori la eveniment au participat: Vlada Ciobanu, activist civic, Aneta Zasavițchi, președinte asociația patronală „Asociația Națională a Restaurantelor și a Localurilor de Agrement din RM”, Denis Mașaev, Inspector superior, SPCSE, Ruslan Codreanu, Consilier Municipal și secretar al Comisiei Juridice din CMC și Eugenia Boldescu, Co-fondator „Tipografia 5”.

Drept motiv de inițiere a acestor discuții au servit tragediile produse în clubul ”Colectiv” din București și cantina ”La Soacra” din Chișinău. Invitații au vorbit despre măsurile de securitate luate de autorități și proprietarii localurilor din capitală pentru prevenirea a astfel de cazuri.

Evenimentul a început cu un reportaj video, în care oamenii și-au exprimat părerea referitor la faptul dacă sunt în siguranță sau nu atunci când merg în localurile din oraș. Majoritatea intervievaților au mărturisit că de fapt nu se simt în siguranță aflându-se într-un restaurant sau club. Unii consideră că verificările întreprinse de autorități sunt superficiale, iar un alt impediment este sistemul corupt când agenții economici dau mită inspectorilor de verificare.

Denis Mașaev, Inspector Superior în cadrul Serviciului Protecției Civile și Situații excepționale a menționat că pentru respectarea normelor de siguranță cel ce poartă răspunderea finală este conducătorul localului. Conform actelor normative, SPCSE pot întreprinde verificări planificate sau inopinate, însă nu mai rar de o dată la trei ani.

Referindu-se incendiul din cantina „La Soacra” din Piața Centrală din Chișinău, dl. Mașaev este de părerea că în acest caz s-a încălcat expres prevederile legale ce nu admit instalarea buteliilor de gaz în instituțiile de alimentare publică.

Aneta Zasavițchi, președintele Asociației Naționale a Restaurantelor și a Localurilor de Agrement din RM a vorbit despre rolul asociației în procesul de respectarea a normelor de securitate și anume că această asociație are scopul de a informa corect localurile patronate.

Conform dnei Zasavițchi, proprietarii de localuri încurajează controalele care contribuie la cooperare constructivă, însă ele de fapt au dus la suspendarea activității localurilor, pe când procedura de suspendare este una mai complicată și implică decizia instanței de judecată. ”Controalele trebuie să ajute, să aibă drept scop prevenirea și conlucrarea între instituții și localuri. Controalele care au avut loc au fost cu încălcări de procedură. Spre final aceste controale nu au avut nici un efect util, nu a responsabilizat nici localurile, nici autoritățile.” a afirmat reprezentantul patronatelor din domeniu.

Dna Zasavițchi a subliniat că dacă de la agenții economici se cere respectarea normelor, așa și organele de stat trebuie să respecte procedurile legale.

Eugenia Boldescu, co-fondatorul unui local de agrement din capitală a povestit despre propriul caz menționând că pe lângă inspecțiile de securitate mai sunt și multe alte autorizații care trebuie să le aibă un agent comercial și proprietarii în general au o frică față de autorități și verificările pe care aceștia le întreprind. După cazul din București, localul respectiv la fel a fost verificat, s-au înaintat 20 de puncte în prescripția pompierilor, iar următoare verificare a avut loc peste o săptămână, în loc de 15 zile menționate în prescripție. După instanța de judecată cazul a fost rezolvat în favoarea localului.

Dna Boldescu la fel a menționat responsabilitatea care o poarta proprietarii: „Petrec mult timp în localul care-l administrez, acolo vine familia mea, prietenii mei și vreau să fie un spațiu sigur pentru toată lumea. Dacă nu ne iubim clienții, mai devreme sau mai târziu se va întâmpla ceva grav căci nici un control nu e în stare să verifice toate localurile din oraș.”

Ruslan Codreanu, consilier municipal PPEM, a subliniat că inspectorii și proprietarii nu trebuie să fie în două tabere care se confruntă, ci trebuie toți împreună să învățăm din cazurile tragice care au avut loc. Conform consilierului municipal, discuția de poate diviza în partea morală și partea legală.

„Din punct de vedere moral, este responsabilitatea fiecăruia dintre noi să asigurăm siguranța sau să sesizăm organele abilitate. Din punct de vedere legal nu există o metodologie strictă de evaluare a riscurilor. Piața Centrală este un loc aglomerat cu risc sporit, adică trebuie verificată mai intens. Piața Centrală ca întreprindere municipală are nevoie de aviz de la DSE, însă agentul economic care activează în perimetrul Pieței nu are nevoie de autorizații. Problema este că dacă am avea mai multe sau mai puține verificări și controale ne-am simți în siguranță? Astfel de cazuri ca „La Soacra” trebuie sa aibă finalitate.”a declarat Ruslan Codreanu.

Întrebat dacă vin sesizări din partea cetățenilor, dl. Mașaev a menționat că într-adevăr instituția primește informații de la cetățeni. ”După cazul „La Soacra” au venit foarte multe sesizări cu referire la buteliile de gaz, iar inspectorii au efectuat verificările necesare.” a anunțat reprezentantul SPCSE.

De asemenea, inspectorul susține dialogul constructiv și a făcut apel către cetățeni: „Suntem deschiși și dispuși spre comunicare”. Instituția la fel lucrează la un proiect de modificare a legii cu privire la prevenirea incendiilor care prevede instruirea administratorilor de localuri și obținerea certificatului de instruire de către aceștia.

Spre final au venit intervenții din partea publicului. „Nu mă simt în siguranță nicăieri. Cine a răspuns pentru intoxicația de la „Fazanul de Aur?” Cine a răspuns pentru incendiul din Piața Centrală? A răspuns vinovatul?” a întrebat o doamnă din sală.

Dna Zasavițchi a făcut trimitere la lege, conform căreia, administratorii poartă răspunderea, iar Dl. Mașaev a menționat că în cazul „La Soacra” este deschisă cauză penală asupra patronului care este pe rol la instanța de judecată, iar Consilierul Ruslan Codreanu a reiterat că tragediile se întâmplă că de fapt nimeni de nimic nu este responsabil. În aceste cazuri, când au decedat persoane nimeni nu a ieșit cu compătimiri sau demisii.

Veaceslav Bulat, consilier municipal PPEM, prezent la discuții a comentat: „Majoritatea nu sunt în siguranță fiindcă nu avem siguranță legală. S-au făcut atâtea modificări, la localuri mici nu se cer autorizații anti-incendiare, astfel siguranța rămâne totalmente în stricta responsabilitate a patronului. Partea legală nu ne protejează. De asemenea, realizarea competențelor nu are loc cum trebuie. Controalele sunt rare, superficiale. Totodată, mai este și aspectul etico-moral când mergem în anumite localuri. Astfel, propunere pentru Asociația Națională a Restaurantelor să pune câte o stea care să simbolizeze asigurarea securității verificată de Asociație. Când punem în discuție astfel de cazuri vrem să rezolvăm totul foarte repede, însă este nevoie ca fiecare caz în parte să fie examinat și întreprinse măsuri. Mulți administratori nici nu realizează că ei poartă responsabilitate.

Stas Vartanian, consilier municipal din partea PSRM a intervenit la fel: „Până nu dai mită, nu primești autorizația de funcționare. În cazul „La Soacra” este responsabilitatea tuturor: directorul Pieței Centrale, Pretorul sectorului Centru, cei care emit autorizațiile. Problema este că oamenii implicați nu sunt pedepsiți. Cei din direcții trebuie să se teamă că dacă se întâmplă ceva, ei la fel vor fi responsabili.”

Deși a confirmat prezența la eveniment, reprezentantul Primăriei Chișinău, doamna Marcela Donţu - șefa directiei de alimentație publica din cadrul Direcţiei generale comerţ, alimentaţie publică şi prestări servicii a Consiliului municipal Chişinău nu s-a prezentat la eveniment.

În urma acestor discuții publice, putem conchide două aspecte importante: pe de o parte există imperfecțiuni legale (excluderea avizului anti-incendiu la momentul primirii autorizației de funcționare) și lipsește un mecanism de responsabilizare (nu doar administratorul localului să fie responsabil, ci și inspectorii/consultanții din direcțiile municipale care emit autorizații), iar orice caz tragic ar trebui să aibă o consecință reală (amendamente legale, demisii, cauze penale) pentru a previne astfel de situații pe viitor.

Menționăm că aceste discuții au avut loc în cadrul proiectului ”Dialoguri Urbane” – platformă de discuții publice despre problemele de dezvoltare urbană. Acesta este un proiect de promovare a comunicării și colaborării dintre autorități locale, instituții ale statului și societate civilă inițiat de un grup de activiști specializați pe domeniul dezvoltării urbane (Vitalie Sprînceană, Vlada Ciobanu, Victor Chironda și Maria Axenti) cu susținerea Rețelei Civice Urbane.

Запись Dialoguri Urbane #2: Vă simțiți în siguranță? впервые появилась Locals.