Însă, mult mai triste sunt televiziunile cu pretenții, astea care au tupeul să zică că-s independente, conduse de diferiți mafioți și politicieni, care au și ele moftul de a spune că ne educă, cu diferite mesaje și rubrici de doi lei. Hai să vedem cît de buni sunt ei totuși. Cît jurnalism poate fi la o televiziune coruptă? Dacă ar fi sinceri și ar zice că-s niște paraziți, m-aș uita la ei mai des, dar cînd văd prezentatorii care se screm să dea în română niște texte care nu le aparțin, iar mai apoi îi văd pe invitații lor, îmi piere orice chef de a mă mai uita la asta. Sigur vei spune că televiziunea ne manipulează și că tu nu te uiți pentru că e un burete, dar 90% din țară se uită la WC-ul ăsta și asta-i oribil, dragii mei. TV-ul local nu-i ceva ce manipulează, e o jalnică parodie a televiziunilor occidentale. Asta încetează să mai fie funny.

Cum vrem artă într-o țară în care televiziunea promovează cocalari și pițipoance, care-s înpachetate cu țurțuri parcă-s niște panouri publicitare, iar prezentatoarele lor arată ca eroinele de pe Muliganbia. Cunosc foarte multă lume care cred că ProTv, Prime, JTV și Publika merită urmărite. Acolo lucrează cunoscuți de-ai mei, dar, cu tot respectul pentru ei, astea patru sunt mult mai penibile decît M1. M1 măcar n-are pretenții, dar aici sunt televiziuni în care mafia de la guvernare investește bani enormi, iar de la o televiziune în care se investește am alte așteptări. Știu că scopul lor e să mă oblige să-i votez pe cutare sau cutare la următoarele alegeri, asta nu mă supără atît de mult, cît mă supără invitații pe care-i au în emisiuni. Ce au ei de spus?

Toate rățuștele și toți borîții ajung pe platou. Unii freacă niște replici în moldovenească cu accent rusesc de ți se face milă de tine că te uiți la ei, alții sunt mai proști decît Istrati, dar o dau atît de sigur că nici Minimax-u nu poate așa.

Dacă tot e să promovezi talente invităle pe Gavriliță și Scarlat, măcar vorbesc bine, sau pe Bodorin și Paricov, care-s destul de interesante, sau Dara și Aliona Moon, care-s mai deștepte decît par. Avem o sumedenie de tipi(e) interesanți prin subsoluri, de ce nu i-am promova? Înțeleg că e vorba de cumătri și cumnați, dar măcar arareori să mai faceți o excepție. Acceași oameni peste tot, la fel de proști ca în primul interviu, iar după publicitate vine vro rubrică educativă, băi, să-mi bag cocalaru și pițipoanca-n capurile voastre de jurnaliști cumpărați. Pe voi la USM cum v-au învățat?

De ce să nu vină mai des pe la voi o Angelă Stafii, un Cosmescu, tot neamul Vakulovski și Galaicu-Păun, un Crudu, Fusu, Țicu, Cobileanski, Iurie Matei, Țurcanu, Țigănaș, cei de pe la Republika și Poeții Desculț, BredArta și Oberliht, diferiți tineri care fac film, gen Bobină, oameni tineri și vii, oameni care încearcă să facă ceva, oameni de care nu ți-i rușine peste hotare și nu cotlete pe picioare care nici nu pot vorbi măcar?

Toată ziua văd interpreți de pe la nunți invitați pe platou, de parcă-i nuntă, nu televiziune.

Și dacă nu poți vorbi româna, vorbește și tu o limbă care o cunoști, nu vă mai spargeți în figuri atîta.

Problema televiziunii locale este seriozitatea cu care se privesc ei, dacă ar face pamflete mai des, gen tîmpenia de la b1, ar merita mai multă atenție, dar noi la cît de serioși suntem nici măcar atîta n-o să facem următorii 100 de ani.

Moldova are Talent a demonstrat cît de bine putem face televiziune noi. Trei interpreți nu prea diferiți în juriu, o fetiță care recită la fel ca Aristid-Cupcea cu banii și Tania Cerga, care-i o tipă plăcută, dar nu pentru show-ul ăsta. Munteanu mă mir că încă-i viu, la cît de libidinos e. Uitați-vă la *Moldova are Talent*, show-ul Prime-ului, care sub mîna lui V.P. , cel mai scump post TV, dar cît de prost este, atunci ce să mai așteptăm de la alte televiziuni? Trist și deloc funny.

text: Ronin Terente

Запись CRONICILE PARAZITULUI PROLETAR: mesaj telespectatorilor neinitiati впервые появилась Locals.

O nație poate fi educată doar cu jertfe, așa cred eu. Dacă vrem specialiști buni, atunici trebuie sa-i alegem bine, o selecție mai puțin naturală, o selecție care trebuie să pornească de la sistem. Sistemul a creat aceste specimente, tot sistemul trebuie să le rezolve. N-am fost un elev bun și n-am plătit niciodată, n-am copiat din principiu, sunt foarte mîndru, de aceea am dat examenele simplu, dar sincer. Moldova e țara în care reușesc cei care nu prea învață, pentru că ne-au spus că *viața e cea mai bune școală. Așa și este. Nu mai suntem în anii *90 cînd trebuia să fii obraznic și să ai un pic de sănătate pentru a răzbate, azi e nevoie de minte. Suntem în secolul în care e nevoie de multă minte, chiar pentru a fi un tractorist.

text: Ronin Terente

Запись CRONICILE PARAZITULUI PROLETAR: Maia Sandu впервые появилась Locals.

Bun, dar hai să nu băgăm toate într-o oală. Pe mine nu mă sperie acest ecran pentru că știu că n-au șanse să mă convertească. Dumnezeu n-are treabă cu biserica, deși sunt preoți demni de tot respectul, eu cunosc cîțiva care chiar merită să fie numiți oamenii Domnului, dar rămîn de părere că Dumnezeu n-are nevoie de publicitate și promo montat în clădirea bisericii.

Tot respectul pentru nenea Ciuntu care a strîns banii, la cît mănîncă mașina lui și cît de scumpă-i benzina, înțeleg că e o jertfă, apreciez și efortul său de a aduna toate la un loc, nu-i ușor, din cîte știm deja, să faci un pas în Moldova.

Asta cu popa e clară, Dumnezeu să-i dea sănătate și să facă ce are de făcut, pe mine mai mult mă deranjează toți copii care s-au regăsit în știrea aia de pe Prime. La început am văzut scaunele în culorile naționale și scena și am crezut că vor face concerte și alte manifestări social-vulnerabile, dar cînd au aflat știrea au pus botul cu toții.

Nu vrem, nu ne place, nu știm, nu și nu și nu și etc. Ce vă deranjează, de fapt? Sunt sigur că nu prea știți ce vă supără cel mai mult, că n-o să puteți să vă pierdeți viața în liniștea bîrfelor voastre, că o să vă acopere maneaua creștină? Dar discuțiile din scuarul sunt tot un fel de manea cu pretenții de rap. Hipsterași nesiguri și domnițe pretențioase supărate stau și nu fac nimic cîte jumătate de zi, așa măcar o să aibă o gălăgie de fundal. Mă mai gîndesc și la vagabonzii din zonă, care vor putea să doarmă pe scaunele alea și vor mai avea și un televizor, unii cred ca au văzut unul ultima oară vreo 10 ani în urmă.

Cei din noi care pot fi manipulați vor fi, iar cei care nu - nu vor fi niciodată, e simplu și nu merită atîta fum.
Cu riscul de a fi atacat și de a supăra unii inși, vă propun să nu ai fiți chiar atît de categorici, nici nu știi cum înveți ceva nou. Ce n-ar face biserica, Iisus rămîne un exeplu demn de urmat, iar iertarea pe care o promova merită să rezoneze în zilele astea triste și tehnologizate.

text: Ronin Terente

Запись CRONICILE PARAZITULUI PROLETAR: despre biserica впервые появилась Locals.

Acum să-mi spună cineva care-I diferența dintre meșteșug și talent? E la fel ca și diferența dintre film și teatru, parcă sunt aproape, dar în același timp sunt atît de departe. Eu mă uit la căcatu ăsta cu … are Talent în diferite țări și înțeleg că lumea n-are idée ce-I aia talent și ce-I aia meșteșug și care-s diferențele.

Mozart avea talent, iar Salieri era un meșter, te prinzi unde-I diferența? privește Amadeus de M. Forman și fii foarte atent la final, cînd Mozart îi dictează lui Salieri notele, în viață a  fost altfel, dar pe noi viața nu ne interesează, aici ai răspunsul la întrebarea de mai sus, adică în finalul acestui film.

E din 1984 și chiar merită văzut.

Am văzut că lumea s-a spart în bășici cînd a cîntat fetița aia, care chiar a cîntat bine și cred că are talent, deși youtube-ul e plin de asemenea voci și, unele chiar cu mult mai multă stare, sau toți s-au spart în figuri cu răperu ăla care a cîntat sub Eminem, a recitat corect versurile lui Slim, pentru un bucătar știe engleza destul de bine, dar doar atît. Au mai fost cîțiva care au citit (sau recitit) niște pasaje hip-hop (așa le numesc ei), n-am văzut nimic mai rușinos decît rapperii la *Moldova are Talent*, dar dacă băieții cred că pot face asta, eu îi susțin, oricum ceea ce fac eu nu pot ei și invers.

Totuși n-am văzut talente, am văzut multă muncă și multă dorința, dar talent ioc. Poate doar copii pînă la 12 ani care încă au rămas virgini căcatului din jurul lor și încă au mai păstrat prospețimea naturală, în rest e jalnic.

Vreau să spun că e bine că se face așa un show. Pentru mulți moldoveni asta e prima și ultima oară cînd au și ei ocazia să fie arătați la televizor, iar asta îi face pe unii să nu consume vreo săptămînă pînă la show, ceea ce déjà e de bine, poate nu pentru economia satului, dar pentru familie este.

Totuși ce înseamnă să ai talent?

Dacă cineva vă spune că e 99% muncă și 1% talent să știți că e un meșter care se visează talentat. Genii se nasc, nu devine nimeni geniu peste noapte. Restu sunt doar niște meșteșugari.

text: Ronin Terente

Запись CRONICILE PARAZITULUI PROLETAR: Moldova are Talent? впервые появилась Locals.

Îl îngroapă pe Eugen Cioclea. I-au pus cadavru in sicriu deschis în Uniunea Scriitorilor, așa ca să poate orice artist sa-și ia rămas bun. Lumea merge. Moldovenilor le plac înmormântarile, e încă un motiv să bei 100gr și să te mai arăți colegilor de breaslă. E bine, toți vor trece prin asta.
Ceea ce mă deranjează este patetismul specific acestor artiști. Felul în care toți îl discută pe mort doar de bine și încep să-și amintească cât de bun era și câte putea să facă. Vă deschid un secret: moților nu le pasă! Morții au altele pe sufletul lor deja. Viilor le pasă, artiștii au nevoie de atenție cât sunt vii și nu după moartea lor. Poetului mort îi este într-un loc de toți maeștrii care-i vor recita textele la un pahar de ceva acolo. Vă asigur de asta, nu-i nevoie să citesc cărți despre viața de apoi ca să înțeleg așa o chestie simplă.

Omul a murit de foame, sete și frig. Omul a murit. E bine că îl pomenesc alții. Noi trăim datorită amintirilor. Dacă nimeni nu ne-ar pomeni am fi morți. Chiar dacă am fi încă vii.

Deci, e bine că oamenii îl pomenesc pe Eugen Cioclea, asta o merită, dar fară patetism și excese filantropice, asta-i ceea ce mă irită.
Poate el n-a vrut să fie salvat? Atunci Dumnezeu să-l ierte.

Poate a vrut să fie salvat? Atunci recunoaște-ți că l-ați lăsat să moară.

text: Ronin Terente

Запись CRONICILE PARAZITULUI PROLETAR: Cioclea впервые появилась Locals.

Prietenia asta uneori costă prea scump. Până la urmă eu cred că a atacat un câine antrenat şi nicidecum unul maidanez. Dacă am studia psihologia acestor animale am înţelege că un câine maidanez n-ar ataca un copil de patru ani, numai dacă copilul chiar o caută cu lumânarea. În spatele acestui accident e o poveste mult mai complicată, cred eu. În fine, poliţiştii pentru asta şi sunt plătiţi, să soluţioneze problema. Primarul însă trebuie să scape de câini.

În aceeaşi ordine de idei mă gândeam la toţi aceşti concetăţeni care-şi omoară odraslele în bătăi pentru că n-au cumpărat alcoolul înainte sa fie întrebaţi de el. Sau aceşti flăcăi care violează prostate prin spatele discotecii din satul vecin. Toţi aceşti indivizi nu primesc decât o amendă şi o mustrare de la poliţistul de sector, cică, se mai întâmplă şi din astea şi, la urma urmei, oameni suntem, nu căini.

Adică dacă am ucide câinii am fi mai fericiţi, dar ce facem cu aceşti câini de oameni? De ce ei nu sunt pedepsiţi? Dacă pedepsim câinii, pe toţi din cauza unuia, atunci de ce să nu castrăm sau eutanasiem toţi alcoolicii din oraş care-şi omoară copii? Toţi violatorii şi pedofilii şi preoţii astea care-şi dau chiloţii în jos prin spatele altarului?

Mai ştie cineva povestea dresorilor din “Viaţa pe un peron” de O. Paler?

Mai câini decât câinii doar oamenii pot fi!

Text: Ronin Terente

Запись Cronicile Parazitului Proletar: Despre Câini впервые появилась Locals.

Vroiam să vorbesc despre ultimul weekend. Despre sărbătoarea limbii și sărbătoarea profesorilor. Dar m-am răzgîndit, nu mai vreau să vorbesc despre limbă. Rușii vor rămâne ruși, moldovenii vor rămâne moldoveni, iar românii vor rămâne români. Rușii nu vor fi niciodată moldoveni, iar moldovenii nu vor gândi niciodată ca românii. E simplu.

Vreau să vorbesc despre prima zi de școală. Sau a doua zi. Am stat și m-am gândit și am realizat că n-am învățat nimic la școală. Chiar n-am avut nevoie de ea. Mama m-a învățat să citesc, să număr și să scriu. Limba engleză am învățat-o, prietenind cu niște voluntari din Italia și Germania. Limba rusă am învățat-o de la prima fată cu care am avut sex. Tot ea m-a învățat să nu-mi fie rușine de corpul meu și să îmbrac prezervativul. Matematica am învățat-o, muncind cu tata și calculând tot timpul alături de el. Prietenii m-au învățat să mă descurc în viață, dușmanii m-au învățat să nu am încredere în nimeni. Biologia și geografia am învățat-o din Arborele Lumii. Să scriu și să mă exprim am învățat din cărțile pe care le-am citit.

De fapt, școala m-a învățat doar să cer bani de la părinți și să inventez minciuni.

Tot ce știu azi am învățat de la părinți, prieteni, din cărți, de la televizor și din gafele pe care le-am făcut. De ecuații n-am avut nevoie și nu cred că voi avea vreodată. Și știu sigur că la fel ca mine sunt foarte mulți.

text: Ronin Terente

Запись Cronicile parazitului proletar: despre școală впервые появилась Locals.

Text: Ronin Terente

Запись Cronicile Parazitului Proletar: În Moldova nu se fac filme впервые появилась Locals.

În timp ce în toate ţările lumii oamenii ies cu zecile de mii la fiecare neregulă cauzată de conducere, la urma urmei electoratul are voie să-şi ceară drepturile, sau la fiecare problemă socială publicul reacţionează cumva, la noi e linişte. Asta e şi bine, dar e şi rău.

Probabil ne-am ars cu independenţa, cu Roşca şi cu ziua aia frumoasă de aprilie.

Probabil ne-am ars prea des.
Ce face un moldovean când e nemulţumit?
Îşi bate soţia sau copiii.
Ce face moldoveanul despre care se spunea că-i harnic?
Îşi creşte burta la barul satului.

Problema nu e în limba pe care o vorbim, ne-au dus cu zăhărelul prea departe de problemele care-s chiar importante. S-a pus accentul prea mult pe patriotismul ăsta ieftin şi depăşit. Trăim secolul globalizării şi demult ar fi fost cazul să depăşim problemele legate de apartenenţele noastre unei anume culturi. Suntem toţi nişte amestecuri. Nişte corcituri. Nişte surogate, dacă vreţi.

Nu ne putem aduna toţi pentru o idee. Or, tocmai aici văd problema acestui stat. Nu suntem uniţi pentru un scop anume. E uşor să ne spargă când suntem despărţiţi, de aia ne hrănesc cu minciuni şi cu ură, când, de fapt, sunt lucruri mai importante.

Trebuie doar să ştii o limbă în plus, atât. Restu e simplu.

Creşte nivelul şomajului printre tineri, violenţa domestică ajunge la cote impunătoare, salariile scad, corupţia a devenit atât de obraznic manifestată încât se face deschis în faţa tuturor, copii îşi ignoră părinţii, sute de mii de euro dispar peste noapte, cineva trăieşte o lună cu 100$ la cinci oameni, alţii lasă 100$ la ceai. Iată problemele care ar trebui să ne unească, nu să ne despartă.

Totuşi rămânem fideli minciunilor şi continuăm să ne invidiem prin staţiile de troleu.

De ce? Oare nu ne ajunge minte? Sau ne place să fim numiţi *societate-kitsch?

Separat toţi ştim asta, nimic nou scris aici.

Totuşi ...

text: Ronin Terente

Запись Cronicile Parazitului Proletar впервые появилась Locals.