Nicolai este student la Universitatea Pedagogică, Facultatea de Istorie. Recent, a scris o lucrare despre Simbolica Sovietică, care s-a păstrat pe clădirile Chișinăului contemporan.

Tânărul afirmă că motivul pentru care a ales acest subiect este interesul față de istoria simbolici sovietice din Chișinău, originea ei, rolul acesteia și atitudinea locuitorilor orașului cu referire la aceasta.

„Cel mai important este faptul că această simbolică s-a salvat parțial până în ziua de azi, chiar dacă a trecut prin perioada de mișcare națională la sfârșitul anilor ’80, începutul anilor ’90. Mi-a fost interesant și faptul că elementele sovietice există până acum, în statul care se declară proeuropean, care condamnă perioada sovietică, ca un regim antiuman și antidemocratic”, reflectă Nicolai.

Meditațiile sale i-au trezit curiozitatea și a inițiat un sondaj pe stradă în luna mai 2016. A oferit întrebarea: „Care este părerea dvs despre simbolica sovietică ce s-a păstrat pe clădirile Chișinăului contemporan?” și trei variante de răspuns: „trebuie de păstrat”, „trebuie de eliminat”, „nu contează”. Tânărul a discutat cu persoane cu vârsta de peste 40 de ani și i-a arătat imaginile elementelor arhitecturale. Fiecare a cincea persoană refuza să răspundă și dintr-un total de 100 de intervievați, 68,7% (66 pers.) consideră că simbolica sovietică trebuie păstrată, 8,3% (8 pers.) cred că trebuie eliminată și pentru restul 23% (22 pers.) acest lucru nu contează.

Tânărul student evidențiază că faptul menținerii simbolicii sovietice până în prezent dovedește 3 lucruri:

„1. Statul nu are bani să scoată simbolica sovietică, dar chiar dacă avea, mai bine ii cheltuia în direcția problemelor mai importante la moment.

2. În societate domină indiferența, sute de ani suntem învățați să nu ne expunem părerea și s-o ascundem, să “ucidem” orice inițiativă. Chiar dacă ceva ne place sau nu ne place – preferăm să lăsăm așa cum este.

3. Simpatia populației către perioada sovietică e încă puternică. Multe alte sondaje au dovedit că populația Moldovei crede și azi că în perioada sovietică oamenii au trăit mai bine.”

Nicolai susține ideea că simbolica sovietică și acea perioadă trebuie percepută drept fiind o parte componentă a istoriei noastre, iar de a fost bună sau rea, fiecare decide pentru sine. „Acum, în sec. XXI, oare asta e important?! Trebuie să ne concentrăm pe prezent și să privim în viitor”, îndeamnă tânărul.

Nicolai ne amintește că Georgia în 2011 și Ucraina în 2015 au încercat să scoată toată simbolica sovietică de pe clădiri, poduri și alte spații, dar au fost niște acțiuni ce nu au adus nici un rezultat. „S-au alocat mulți bani, dar ce folos? Populația lor a început să trăiască mai bine? Nu cred”, se întreabă studentul.

„Consider că ar fi bine dacă simbolica sovietică de la noi ar fi percepută ca o parte din ansamblu arhitectural, o parte din patrimoniul istorico-cultural, ca o atracție turistică. În special, în situația când turiștii străini vizionează cu plăcere amprentele Imperiului Sovietic. Excepție trebuie să facă clădirile administrative din capitală, pentru că acolo nu e locul simbolicii statului, care nu mai există”, conchide Nicolai Kirnev.

Instituțiile care au ajuns în vizorul studentului și pot fi văzute în fotografiile pe care le-a captat sunt: Biblioteca Națională, Muzeul Național de Artă, Procuratura Centru, Stadionul Republican și multe case locative de 4-5 etaje de pe bd. Ștefan cel Mare.

Запись Amprentele sovietice în arhitectura clădirilor din Chișinău впервые появилась Locals.