Arhitectura Independenței în Europa Centrală
În data de 1 februarie 2023, la ora 12:00, Muzeul Național de Istorie a Moldovei vă invită la inaugurarea expoziției „Arhitectura Independenței în Europa Centrală”.
Sfârșitul Primului Război Mondial în anul 1918 a schimbat radical imaginea geopolitică a Europei Centrale. A adus libertate multor popoare, în timp ce pentru altele a însemnat schimbări profunde în viața politică și economică de până atunci. Daunele lăsate de război, schimbarea granițelor și ciocnirea cu noile realități politice și-au pus amprenta asupra dezvoltării culturii și formei arhitecturii în această parte a continentului în următoarele decenii. Despre cum s-au schimbat Bucureștiul, Varșovia, Tallinn, Eforie Nord și Cernăuți veți afla parcurgând versiunea în limba română a expoziției „Arhitectura Independenței în Europa Centrală” pregătită de Institutul Polonez din București. Acesta poate fi văzută pe gardul Muzeului Național de Istorie a Moldovei din Chișinău în perioada 1-28 februarie 2023.
„A fost, ce-i drept, o perioadă scurtă, dar foarte dinamică. Pe harta Europei Centrale a apărut un mozaic de țări noi. După tragedia Primului Război Mondial a renăscut visul de a readuce ordinea în lumea distrusă, de a găsi o nouă orânduire pentru națiunile care dobândiseră în sfârșit materialitatea dorită” – spune Łukasz Galusek, director adjunct de programe al Centrului Internațional de Cultură (MCK) din Cracovia și unul dintre curatorii expoziției. „Acum, din perspectiva celor peste 100 de ani care au trecut de atunci, ne putem uita la momentul în care s-a conturat această nouă ordine; pentru mulți a fost un moment de sărbătoare, iar pentru alții ziua aceea încă îi pune pe gânduri. Ne uităm la partea noastră de continent în orizontul vast și încercăm să cuprindem întregul spectru de schimbări petrecute atunci, care au lăsat urme asupra spațiului, în urbanism și arhitectură”.
Laitmotivul expoziției a fost acela de a prezenta perioada foarte dinamică, de după 1918, din perspectiva întregului spectru de schimbări care au influențat spațiul, urbanismul și arhitectura noilor țări apărute pe harta Europei Centrale. A luat naștere atunci o nouă ordine – politică, socială și culturală.
În cazul de față, arhitectura independenței este înțeleasă mai pe larg decât niște simple clădiri individuale. Este simbolul materialității sale în peisajul regiunilor și orașelor, al căutării unor noi modele de iconografie națională, al dorinței de a crea oportunități de dezvoltare socială, dar și al apariției ideii de om nou.
Schimbările politice au făcut ca metropolele cândva pline de viață să-și piardă din importanță, în timp ce orașele de provincie au devenit peste noapte capitale de țări sau regiuni. Tinerele state aveau nevoie de un cadru adecvat, demn. Caracterul monumental al clădirilor și amploarea spațiilor publice au contribuit la consolidarea noii puteri și la construirea identității naționale. Triumfător a fost modernismul, care s-a dezvoltat în funcție de nevoile celor săraci, oferindu-le locuințe ieftine, pentru ca, în timp, să capete o dimensiune nouă, luxoasă.
Sfârșitul Marelui Război este și momentul nașterii ideii de om nou. Omul viitorului trebuia să fie sănătos și atletic, iar corpul lui trebuia să semene cu o mașinărie. Sănătatea și igiena, sportul și recreerea activă erau considerate factori ai schimbărilor sociale și morale, precum și elemente importante în consolidarea noilor societăți. Stațiunile balneare s-au dezvoltat, la fel și infrastructura sportivă. Sălile de sport, pistele de curse, piscinele, stadioanele care puteau găzdui mii de spectatori au devenit simboluri vizibile ale modernizării și un instrument extraordinar de propagandă pentru statele nou create.
Curatori: Łukasz Galusek, dr. Żanna Komar, Helena Postawka-Lech, dr. Michał Wiśniewski, Natalia Żak.
Expoziția este cofinanțată din fondurile ministrului polonez al culturii și patrimoniului național, ca parte a Programului multianual NIEPODLEGŁA pentru anii 2017-2022.
The Architecture of Independence in Central Europe
1-28 February, 2023
On February 1st, 2023, at 12:00, the National Museum of History of Moldova invites you to the opening of the “Architecture of Independence in Central Europe” exhibition.
The end of the World War I in 1918 radically changed the geopolitical image of Central Europe. It brought freedom to many nations, while for others it meant profound changes to the existing framework of political and economic life. War damage, shifting borders and the clash with new political realities left their mark on the development of culture and the shape of architecture in this part of the continent in the following decades. You will discover how Bucharest, Warsaw, Tallinn, Eforie Nord and Chernivtsi have changed by reading the Romanian version of the exhibition “Independence Architecture in Central Europe” prepared by the Polish Institute in Bucharest. It can be viewed on the fence of the National Museum of History of Moldova in Chisinau from February 1 to February 28, 2023.
“It was a short but very dynamic period. A mosaic of new countries emerged on the map of Central Europe. A dream that formed after the tragedy of the First World War was to regain stability, to introduce order into the world torn apart, to find a new system for nations that finally gained their desired subjectivity” – says Łukasz Galusek, the deputy director for programme policy at the ICC and one of the curators of the exhibition. “Now, over a one hundred years later, we can look back at the moment when this new order was formed; for many, this was a time to celebrate, for others this date still provokes reflections. We look at our part of the continent in a broad horizon, trying to embrace a wide spectrum of changes happening at the time, which were reflected in space, urban planning, and architecture”.
The titular architecture of independence should be understood more broadly than individual buildings. Its goal was to mark its subjectivity in the landscape of regions and cities, to search for new models of national iconography, to create opportunities for social development, as well as create an idea of a new man.
Political changes cast former lively metropolises into oblivion, while provincial towns became capitals of new states or regions. The state’s authority was expressed by the monumental forms of architecture that housed its institutions – newly built or redesigned – as well as of churches and public spaces that offered scenography for the theatre of power. It was also a moment of particularly powerful presence of conflicts of memory and the problem of dissonant and unwanted heritage. Independence meant not only the creation of new national symbols, but also the destruction of marks of foreign domination and their oblivion from collective memory. Success was enjoyed by modernism, which was developed to serve the poorest groups of society (e.g., new housing estates in Vienna, Bratislava, and Warsaw), but in time gained a new, luxurious form.
After the Great War, a new idea of humanity was born. One of the most interesting visions of the man of the future was conceived in Central Europe. In 1920, a Czech writer Karel Čapek published his drama R.U.R. (Rossumovi Univerzální Roboti), with robots, biological mutants, as protagonists who rebel against people and take control over the world. Čapek’s work prepared the ground for science-fiction literature, with its still resounding echo in the commonly used word ROBOT (from the old Slavic “rob” or “rab” meaning slave or servant).
The man of the future was envisioned as healthy and fit, while his body was to resemble a machine. Health and hygiene, sports and active leisure were considered factors of social and personal change as well as important vehicles of consolidation of new societies. This dynamic transformation was well illustrated by the evolution of spas and sports facilities. Sports halls, racing tracks, swimming pools, and stadiums able to accommodate thousands of viewers were a visible sign of modernisation and a perfect tool for propagandist messages communicated by the newly emerged states.
This multimedia exhibition was addressed to art viewers without any age restrictions, both to the lovers and scholars of architectural history and applied arts, as well as to those interested in cultural and social changes of the early 20th century.
The makers of this exhibition wished to show a multi-layered nature of the subject matter through the presentation of archive architecture designs, original photographs from the period, films, as well as visualisations and models of architecture designed into the 1920s and ‘30s. Maps illustrating dynamically shifting borders of countries that regained independence will be shown as an integral part of the exhibition.
The exhibition came with a series of related lectures titled 1918. The culture of new Europe, offering introduction to the history and culture of Central European countries in the interwar period, as well as an extensive programme of educational events addressed to all age groups.
Curators: Łukasz Galusek, dr Żanna Komar, Helena Postawka-Lech, dr Michał Wiśniewski, Natalia Żak.
Financed by the polish Ministry of Culture and National Heritage as part of the Multiannual Programme NIEPODLEGŁA 2017–2022.