Țigările nu conțin doar nicotină. Este cunoscut faptul că fumatul crește semnificativ riscul de a dezvolta mai multe boli, inclusiv cancer (în primul rând cancer pulmonar), precum și boli cardiovasculare. Cu toate acestea, se pare că, în acest caz, nicotina s-a aflat într-o companie proastă. Cel mai mare prejudiciu pentru sănătatea unui fumător provine din produsele de ardere ale tutunului. Prin urmare, în țările în care autoritățile sanitare și cele de reglementare adoptă conceptul de reducere a riscurilor, fumătorii sunt încurajați să treacă de la țigări la produse fără fum care conțin nicotină.

Instituții precum Agenția de Sănătate Publică din Marea Britanie (PHE) și Agenția pentru Alimente și Medicamente (FDA) din SUA consideră că produsele care conțin nicotină reprezintă o alternativă mai puțin dăunătoare a fumatului.

Agenția de Sănătate Publică din Marea Britanie are o influență și asupra gradului de conștientizare a publicului cu privire la nicotină, afirmând că „în societate există multe idei greșite cu privire la nicotină (mai puțin de 10% dintre adulți înțeleg că majoritatea efectelor nocive ale fumatului asupra sănătății nu sunt cauzate de nicotină)".

Fumătorii adulți merită informații corecte și fiabile pentru a putea lua o decizie în cunoștință de cauză. Iar aceste opțiuni se completează pentru a influența rezultatele în materie de sănătate publică. Acesta reprezintă unul dintre motivele pentru care este atât de important să combatem concepțiile greșite ale societății cu privire la nicotină. Mulți oameni încă mai cred, în mod eronat, că nicotina este principala cauză a bolilor legate de tutun. O trecere în revistă a 54 de studii a arătat că opiniile oamenilor despre nicotină variază și sunt adesea greșite.

Deși creează dependență și nu este lipsită de riscuri, nicotina nu este cauza principală a bolilor legate de fumat. Principalul motiv al îmbolnăvirilor sunt alte substanțe chimice nocive și potențial periculoase care se conțin în fum. Un studiu realizat de organizația britanică Cancer Research UK afirmă că „în primul rând, toxinele și substanțele cancerigene din fumul de tutun, și nu nicotina, provoacă boli și decese".

O perspectivă echilibrată

Produsele care conțin nicotină nu ar trebui să fie utilizate de persoanele care suferă de boli de inimă sau sunt expuse riscului de a le dezvolta, de diabetici, epileptici sau persoanele care suferă de convulsii.

Acestea nu trebuie utilizate în timpul sarcinii sau al alăptării. Totodată, minorii nu ar trebui să folosească sau să aibă acces la produsele din tutun sau cele care conțin nicotină.

Nicotina este unul dintre motivele pentru care unii adulți fumează, dar nu este singurul. Pentru mulți fumători adulți, motivul pentru care fumează este gustul, ritualul și experiența senzorială. Pentru ca adulții fumători, care altfel ar continua să fumeze, să treacă de la țigări la alternative fără fum, aceste produse trebuie să conțină nicotină și să ofere, de asemenea, un gust și o senzație acceptabilă.

Nicotina în natură

Nicotina este un alcaloid (membru al unui grup de compuși organici de origine naturală). Ea se găsește în multe plante din familia Solanaceae, cum ar roșii, cartofi, vinete și ardei grași, dar în cantități mici în comparație cu frunzele și tulpinile de tutun. Un kilogram de roșii proaspete, de exemplu, conține între 2,7 și 9,1 mg de nicotină (concentrația de nicotină din tutunul uscat este de câteva ori mai mare, în soiurile noi aceasta poate reprezenta 1,5-2,2% din greutatea frunzelor uscate).

În cadrul studiului „Rolul protector al nicotinei în natură", experții au realizat un experiment care a demonstrat că în cazul în care sinteza nicotinei este oprită în plantele de tutun, acestea devin mult mai atractive pentru dăunători. Totodată, plantele modificate genetic au pierdut de trei ori mai mult verdeață decât plantele obișnuite, pe care nicotina le protejează împotriva dăunătorilor. Din acest motiv, nicotina a fost folosită în trecut în calitate de insecticid în agricultură. În prezent, în acest scop sunt utilizați analogi sintetici, și anume neonicotinoizii.

Influența nicotinei asupra organismului

Atunci când este inhalată, nicotina este absorbită prin plămâni direct în fluxul sanguin, de unde ajunge în țesuturi și organe, inclusiv în creier. Aici, nicotina se leagă de receptorii specifici și provoacă eliberarea dopaminei și a altor neurotransmițători. Drept urmare, nicotina poate stimula și, în cele din urmă, afecta funcțiile cerebrale pe termen scurt, cum ar fi emoțiile, învățarea și memoria.

În urma unei stimulări repetate cu nicotină, creierul se adaptează la prezența acestei substanțe, iar procesul devine reversibil atunci când persoana încetează să mai consume produse care conțin nicotină.

Influența nicotinei asupra creierului poate provoca, de asemenea, efecte fiziologice în afara creierului. De exemplu, adrenalina intră în fluxul sanguin, provocând contracția temporară (și reversibilă) a vaselor de sânge, creșterea tensiunii arteriale, precum și a ritmului cardiac.