Arta după Auschwitz și Gulag

Marți, 6 noiembrie, 2018, ora 15.00, în incinta Muzeului Naţional de Artă al Moldovei va avea loc conferința științifică „Arta după Auschwitz și Gulag”. Cum au reușit artiștii din anii ’68 să depășească reprimarea trecutului.

Referent: Dr. Eckhart Gillen (Germania)
În cadrul conferinţei va fi asigurată traducerea engleză – română.

Conferința este organizată de Centrul Cultural German AKZENTE în parteneriat cu Ambasada Republicii Federale Germania la Chișinău, Muzeul Național de Artă al Moldovei si Institutul Goethe din România.

În Germania de Vest, dinamica mișcării studențești din 1968 a fost determinată, în primul rând, de problema reprimării trecutului, a războiului și a dictaturii naziste. Tacerea părinților, în special a taților, a reprezentat mediul de producere a protestelor. Chiar și demonstrațiile împotriva războiului din Vietnam din 1967 și împotriva legilor urgente din mai 1968, sunt direct legate de problemele nerezolvate în trecut.

Filosoful Theodor W. Adorno a sugerat că procesul de „prelucrare“ a celor două dictaturi ale lui Hitler și Stalin ar trebui sa fie bazate pe metoda psihanalitică a lui Sigmund Freud ca o auto-iluminare prin demitificare de propria lor istorie, în sensul unei „reiterări” a literalmentei reprimări, ofensări și a tabu-ului.

Cu toate acestea, reflecțiile sale sunt, în același timp, însoțite de o nuanță de scepticism legat de faptul că cererea publică de “prelucrare” nu ar produce exact opusul a ceea ce intenționează, și anume, “apărarea”, “rezistența sfidătoare”, “uitarea”, “dorind ca, în cele din urmă, să se tragă o linie.

Educația anti-fascistă din RDG, de ex., a promovat aceste reacții prin proiectarea unilaterală a vinei către Germania de Vest. Germanii din Est și din Vest sunt prinși în trecutul lor la mijlocul anilor ’60, în mijlocul istoriei uitate și a miracolului economic, care crede în prezența eternă a unei prosperități crescânde și a construcției planificate a socialismului, axat pe viitor. `

Conferința va examina contribuția artiștilor din Europa de Vest și de Est la acest proces educațional. Se va discuta dacă și cum au reușit, în lucrările lor, să aducă înapoi trecutul reprimat și să dezvăluie mitul despre “masă și putere”. Un astfel de exemplu pot fi considerate picturile cu trimitere istorică, din anii 1960, ale lui Ulrich Baehr, care surprind fizionomiile și ritualurile puterii. Asemenea fotografiilor vechi și decolorate, trecutul devine sesizabil ca și negativul fotografic, o reflecție fantomatică în prezent.