Nadja Quante: „Încercând să găsesc finanțare pentru o expoziție, uneori mă simt parte dintr-o competiție unde fiecare aruncă cele mai mari cuvinte doar pentru a primi bani”
Telegram

În perioada 20-23 iulie 2017, la Galeria Bunker, Chișinău, a fost organizat workshop-ul Zone și non-zone curatoriale. Scopul acestuia a fost de informare și dezvoltare a abilităților de curatoriat. În urma workshop-ului a fost creată o echipă de tineri curatori, care în perioada actuală se ocupă de organizarea expoziție „Post Real”. Formatoarea workshopu-lui este Nadja Quante, curator independent și editor din Berlin, Germania.

Înainte de a ajunge la Chișinău, am discutat cu Nadja despre experiența ei de curator.

Ce face, mai exact, un curator din domeniul artelor vizuale?

Un răspuns concis ar fi: mediatizează între artist, spațiu expozițional, audiență și organizare. În primul rând, curatorul este un expert în arte și expoziții. El selectează ce și unde trebuie de expus. Dar în cel mai bune cazuri, curatorul, de asemenea, încearcă să creeze situații de dialog cu teme urgente, fără a da răspunsuri exacte.

Care e fost primul muzeu pe care l-ai vizitat și ce senzații ai avut?

Dacă mă întrebi despre muzee de artă, nu prea îmi amintesc momentul. Probabil era Muzeul Morsbroich, Leverkusen sau Muzeul Ludwig, Cologne.

Niciodată nu am lucrat într-un muzeu și consider că este o diferență între a curatoria    într-un muzeu și a curatoria o insituție de artă contemporană precum Kunstverein (asociație artistică), Kunsthalle sau proiecte de spațiu.

Am lucrat la Kunstverein, Badischer Kunstverein, Karlsruhe, pentru o perioadă lungă de timp și sunt foarte interesată de comunicarea dintre insituții și schimbul de audiențe, precum între membrii unei asociații artistice sau în general prin înțelegerea publicului, lucrul extrem de important în curatriat. Pentru mine este importat să văd că o expoziție poate fi mai mult decât un spațiu de expunere al lucrărilor, că o expoziție poate crea o situație pentru o nouă și excepțională experiență trăită prin artă.

De ce ai ales să lucrezi cu arta contemporană?

O parte din puternicile mele convingeri este faptul că arta e branșa unde problemele politice și sociale pot fi negociate în diferite moduri. Marketing-ul expoziției pare a fi o oportunitate perfectă pentru a consolida interesele mele pentru teorie, societate, probleme culturale și estetic, deopotrivă cu abilitățile mele organizatorice.

În CV-ul tău ai menționat că ești curator independent din ianuarie 2016 chiar dacă ți-ai început activitatea cu șapte ani mai devreme. Când este momentul în care cineva, care face curatorioat, poate să-și zică curator?

Am lucrat în calitate de curator asistent într-o insituție, înainte de a începe freelance-ingul în calitate de curator. E foate diferit. Pentru un curator indepentent e mult mai complicat să găsească un spațiu sau bani pentru organizarea unei expoziții. Așa că finalizezi scriind foarte multe proiecte pentru finanțare, neștiind dacă vor fi aprobate de eventualii donatori.

Să lucrezi în cadrul unei instituții este mult mai interesant. Îmi place promovarea și procesul de cunoaștere a spațiului și audienței instituției, de asemenea, cum interacționează arta pe care o planifici pentru o insituție cu cele două de mai sus.

 

            În ce condiții nu ai organiza niciodată o expoziției?

Nu aș face o expoziției pentru o insituție/organizație, cu politicile căreia nu sunt de acord.

Cine este curatorul unui curator? Cine a fost curatorul tău?

Vrei să zici cine a fost profesorul meu? Cred că Anja Casser, cea a cărei curator asistentă am fost mai mult de șapte ani. Anume ea a fost profesoara mea. Dar desemenea, profesorii mei de la Univesitatea Lüneburg, pentru că mi-au influențat enorm interesul teoretic.

ausstellung
hannah weinberger
you’ll be there when i’ll be near
05.02. — 03.04.2016
badischer kunstverein karlsruhe

Alegi artiștii cu care vrei să lucrezi? După ce criterii o faci?

Desigur. Selectarea artiștilor este lucrul de bază al unui curator și o fac pe principiul „ce cred că este relevant sau trebuie pus în discuție sau prezentat”. De exemplu, cred că nu e o reprezentare suficientă a problemelor feministe.

ausstellung
émilie pitoiset / hanna schwarz
hold repeat pause
25.01. — 01.04.2013

Care e parte preferată din lucrul tău? Ce îți place/nu îți plce să faci în calitate de curator?

Partea mea preferată în procesul de creare a unei expoziții este cea a discuțiilor cu artiștii despre show și partea lucrului propriu-zis în spațiul expozițional, instalarea și crearea celei mai bune expuneri a lucrărilor și a celei mai bune soluții de vizualizare pentru vizitatori.

Nu-mi place că uneori, încercând să găsesc finanțare pentru o expoziție, simt că fac parte parte dintr-o competiție sau că sunt într-o piață unde fiecare aruncă cele mai mari cuvinte doar pentru a primi bani.

ausstellung
michaela melián
in a mist
badischer kunstverein karlsruhe
25.04. — 22.06.2014

De ce “audio research”?

De ce am poză cu mine sub semnul „Adio Research” pe pagina mea de facebook? E doar o poză privată, dar cred că există o conexiune între ea și interesul meu curatorial. Sunt,  de asemenea, muzician (la moment, nu dintre cei mai activi), iar muzica și sunetul au fost mereu foarte importante pentru mine. Mi se întâmplă adesea, ca artiștii vizuali cu care lucrez, sau eu am interesul să se întâmple, sunt muzicieni sau sunt entuziaști ai muzicii. Cred că motivul e pentru că sunt interesată de partea afectivă a expoziției.

Actualmente, echipa formată în cadrul workshop-ului lucrează la realizarea expoziției „Post Real”, pe care vă invităm să o urmăriți pe facebook sau 1090.studio.

 

Dana Maxim

Telegram