Cuprins Masterclass LAURA GEORGESCU:

1.Teorie
– caracteristici fundamentale ale montajului în film;
– rolul montajului în film;
– structuri narative ale montajulu;
– montajul – de la tehnică, la tehnică ca și element de expresie;
3. Exemple practice
– digitizarea materialului (încarcarea materialului în calculator);
– montajul on line / off line;
– conexiuni montaj – sunet;
3. Cocluzii 
– Noul statut al montajului;

SYNOPSIS
Putem spune că cinematograful – este una dintre cele mai dinamice forme umane datorită glisării între forme vechi și noi de artă.
“Cinematograful permite salturi în timp și spațiu. În montaj, artistul cinematografului are un instrument formativ de prim ordin, care-l ajută să accentueze, dându-i o mai amplă semnificație, realitatea pe care o reprezintă. Din continuitatea de timp a unei scene preia numai părțile care-l interesează, iar din totalitatea spațială a obiectelor și evenimentelor, numai ce este important. Accentuează unele amănunte, pe altele le suprimă cu totul. Prin montaj, pot fi unite cadre a căror legătura nu este obiectivă, ci conceptuală sau poetică.” Guido Aristarco, ”Utopia Cinematografica”, Meridiane, București, 1992.
Montajul de film reprezintă asocierea de imagini în spiritul structurii narative a scenariului.
Muzica, imaginea, scenografia pot exista ca o formă de artă în afara filmului, prin montaj toate aceste elemente creează unicitatea filmului. Ritmul filmului, în mare masură, este dat de tăieturile de montaj. Încă din primele două decenii de existență a cinematografiei, montajul a existat “intervenind” atât ca factor ethnic cât și creator. Fiecare cadru conține un element care să poată găsi raspuns/răspunsuri în cadrele următoare. Iată de ce montajul este supus unei legi de tip dialectic.
Odată cu avansarea tehnologiilor digitale, montajul a căpătat noi valențe din punct de vedere tehnic. Influența principiilor “New Media” în film, conduc la apariția unui nou stil de montaj, al cărui precursor este filmul experimental, videoclipul precum și reclamele publicitare. Prin practicarea acestui gen de montaj se pot crea “sărituri” mari în timp și spațiu, iar imaginea rezultată, dă un alt tip de corelare, dând posibilitatea cineaștilor să “trăiască” în lumea lor imaginară. Indiferent de suportul pe care se realizează un film, vocația monteur-ului este prin experiența trăită la masa de montaj – versus computer, acolo unde filmul “se maturizează” sub aspect artistic.